TURCIA

Soarta Ciprului

Nimeni nu beneficiază de pe urma status quo-ului din Cipru, a susţinut sâmbătă la Istanbul şefa diplomaţiei americane. „Dorim o federaţie cu două comunităţi şi două zone, şi am dori acest lucru cât mai curând posibil”, a precizat Hillary Clinton în timpul unei conferinţe de presă alături omologul său turc Ahmet Davutoglu. Ciprul este divizat din 1974, când Turcia a invadat nordul Ciprului în urma unei lovituri de stat a naţionaliştilor ciprioţi-greci, susţinută de o juntă de colonei, atunci la putere la Atena, care îşi doreau alipirea Ciprului de Grecia. Negocierile de pace sunt în curs de desfăşurare începând cu septembrie 2008, între liderii comunităţilor greacă şi turcă de pe insulă, însă fără rezultate concrete. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a solicitat ambelor părţi să ajungă la un acord până în luna octombrie. Republica Cipru este recunoscută pe plan internaţional, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) a fost proclamată şi recunoscută doar de Ankara. Ministrul turc al Afacerilor Externe a avertizat în această săptămână că problema ar trebui rezolvată înainte ca Ciprul să preia preşedinţia prin rotaţie a UE în iulie 2012, în caz contrar existând riscul blocării relaţiilor dintre Turcia şi UE.

IRAk

Lupte la graniţă

Cel puţin doi rebeli kurzi şi un grănicer iranian şi-au pierdut viaţa într-un schimb de focuri înregistrat în zona de la frontiera dintre Irak şi Iran. Informaţia a fost confirmată de surse oficiale atât din Irak, dar şi din Iran. Forţele iraniene bombardează înmod frecvent zonele din apropierea granţei sale cu Irakul, locuite în principal de populaţie kurdă. Gărzile Revoluţionare din Irak acuză că pe teritoriul ţării vecine există tabere de antrenament pentru rebelii kurzi, care se opun regimului de la Teheran.

GERMANIA

Ciocniri

Poliţia a efectuat arestări după demonstraţii anti-capitalism la Berlin, soldate cu răniţi. S-au înregistrat ciocniri când protestatarii au început să arunce cu pietre şi sticle în poliţie şi au detonat diverse dispozitive explozibile. Poliţia afirmă că s-au înregistrat răniţi şi au fost efectuate arestări, dar nu a dat cifre. Protestul, la care ar fi participat 800 de persoane, a avut loc pentru a se marca zece ani de la moartea unui activist anti-capitalism. Carlo Giuliani, de 23 de ani, a fost ucis în iulie 2001 în ciocniri la summit-ul G8 din Italia

INDIA

Suspect mort

Un bărbat care era interogat de poliţia indiană în legătură cu atentatele de miercuri din Mumbai a murit ieri, în urma unei hemoragii cerebrale. Faiz Usmani a fost dus la spital de poliţie, după ce i s-a făcut rău în cursul interogatoriului sâmbătă, dar a murit ieri dimineaţă. Familia lui Faiz Usmani afirmă că acesta era sănătos când poliţia l-a ridicat şi susţine că a fost torturat. Faiz Usmani este fratele unui bărbat acuzat în legătură cu atentate comise în 2008, Afzal Usmani, aflat în prezent în închisoare. Poliţia indiană a respins categoric acuzaţiile de tortură. Autorităţile au demarat o anchetă.

Numărul deceselor înregistrate în custodia poliţiei a crescut în ultimii ani, potrivit unui raport, care sugerează că deţinuţii sunt supuşi celui mai mare risc de a fi torturaţi în primele 24 de ore de la arestare. Potrivit Comisiei indiene pentru drepturile omului, cel puţin 107 persoane au murit în custodia poliţiei în 2010.

IORDANIA

Protestul jurnaliştilor

Zeci de jurnalişti au protestat în faţa Asociaţiei presei iordaniene din Amman, ieri, faţă de atacurile poliţiei asupra personalului din mass-media, înregistrate în cursul unei manifestaţii cu două zile în urmă. Cel puţin 20 de persoane, inclusiv zece jurnalişti, au fost rănite când poliţia a făcut uz de forţă vineri. Preşedintele Asociaţiei, Tareq Momani, a declarat că jurnaliştii au căzut într-o capcană a poliţiei, vineri, după ce li s-au dat veste prin care poliţiştii îi puteau distinge de ceilalţi protestatari, conform unui acord încheiat cu Directoratul pentru siguranţa publică. Autorităţile au anunţat că au arestat patru poliţişti în legătură cu agresiunile de vineri şi că au format o comisie de anchetă, dar Tareq Momani a calificat mişcarea drept insuficientă şi a cerut judecarea poliţiştilor implicaţi în atacuri şi formarea unei comisii independente de anchetă.

IASRAEL

Incendiu ameninţător

Un incendiu de vegetaţie ameninţă să cuprindă întreaga pădure din împrejurimile Ierusalimului. Focul se întinde cu repeziciune pentru că din cauza secetei prelungite vegetaţia s-a uscat, iar pompierii israelieni încă nu au reuşit să ţină sub control flăcările. Ca măsură de precauţie a fost evacuat Muzeul Holocaustului Yad Vashem şi casele aflat din împrejurimi fiind afectaţi circa 10.000 de locuitori.

RUSIA

Interdicţie

Rusia a impus o interdicţie asupra ambarcaţiunilor similare cu cea care s-a scufundat în Volga, până la clarificarea cauzelor tragediei, a anunţat ieri ministrul Transporturilor, Igor Levitin,. O decizie legată de operarea pe viitor a acestor vase va fi luată după finalizarea anchetei. Vasul de croazieră Bulgaria, construit în anul 1955, s-a scufundat în Volga pe data de 10 iulie, cel puţin 114 persoane pierzându-şi viaţa. La bord erau 208 persoane. Au fost salvate numai 79, iar 15 persoane sunt în continuare date dispărute. Oficialii susţin că vasul nu avea licenţă pentru transportul de pasageri, unul dintre motoare avea probleme şi la bord se aflau mult prea multe persoane.

IRAN

Ajutor pentru Argentina

Iranul s-a declarat dispus să coopereze cu Argentina în dosarul unui atentat comis în 1994 la un centru al comunităţii evreieşti din Buenos Aires. Argentina acuză Iranul pentru atentatul soldat cu 85 de morţi. Ministerul iranian al Afacerilor Externe a negat orice implicare şi a spus că va ajuta Argentina în ancheta, care „merge într-o direcţie greşită”. Argentina a anunţat că va publica raportul anchetei în câteva zile. Interpolul a emis un mandat de arestare pentru cinci iranieni şi un libanez în acest dosar, iar printre cei căutaţi figurează ministrul iranian al Apărării, Ahmad Vahidi. În momentul atacului, Ahmad Vahidi era comandantul unei unităţi speciale a Gardienilor Revoluţiei, cunoscută drept forţa Quds. Preşedintele argentinian Cristina Fernandez de Kirchner a cerut în repetate rândri extrădarea lui Ahmad Vahidi şi a celorlalţi oficiali iranieni acuzaţi. Atentatul din 1994 a fost unul dintre cele două atacuri care au vizat comunitatea evreiască din Argentina în anii 1990. În 1992 a fost atacată ambasada israeliană din Buenos Aires, caz de asemenea nerezolvat.

EGIPT

Demisie

Ministrul egiptean al Afacerilor Externe, Mohammed al-Orabi, a demisionat înainte de o remaniere guvernamentală majoră. Premierul în exerciţiu Essam Sharaf a promis o remaniere majoră a administraţiei în condiţiile continuării protestelor legate de ritmul lent al reformelor. Demonstraţii în masă au început în luna ianuarie şi au dus la demisia lui Hosni Mubarak după 30 de ani la putere. Mohammed al-Orabi, care a fost diplomat sub regimul Mubarak, fusese numit în funcţie în urmă cu doar o lună. Acesta a preluat postul de la Nabil al-Arabi, ministru popular care a plecat din Guvern la Liga Arabă. Protestatarii vor un nou Guvern, puteri limitate pentru consiliul militar, eliberarea civililor judecaţi de tribunalele militare şi procese rapide pentru oficialii fostului regim.

BULGARIA

Candidatul socialiştilor

Ivailo Kafin, ministru al Afacerilor Externe al Bulgariei din 2005 până în 2009, în prezent europarlamentar, a fost ales sâmbătă de socialiştii bulgari candidatul lor în alegerile prezidenţiale din luna octombrie. Ivailo Kafin nu mai este, din punct de vedere tehnic, membru al Partidului Socialist Bulgar, ci al unei mişcări politice de stânga, Social-democraţii. A fost ministru al Afacerilor Externe în Guvernul de coaliţie condus de socialistul Serghei Stanişev între 2005 şi 2009. Este cunoscut ca un apropiat al actualului preşedinte Gheorghi Părvanov, fost preşedinte al Partidului Socialist. Este şi cea mai cunoscută figură care a făcut parte din mişcarea civică Alternativa pentru Renaşterea Bulgară, lansată de Părvanov în toamna anului trecut, o formaţiune care urma să se transforme în partid politic. Alegerile prezidenţiale vor avea loc în Bulgaria pe 23 octombrie, odată cu cele locale.

URUGUAY

Deces

Fostul preşedinte uruguayan devenit dictator Juan Maria Bordaberry a murit ieri la domiciliu, unde ispăşea în arest o pedeapsă de 30 de ani pentru crimele şi dispariţiile de persoane din timpul războiului ţării sale împotriva aşa-numitelor „elemente subversive”. În vârstă de 83 de ani, Juan Maria Bordaberry suferea de probleme respiratorii şi de alte boli. Fiul său, Pedro Bordaberry, a confirmat decesul.

Ales în 1971, Juan Maria Bordaberry era un proprietar de pământ înstărit şi conservator care şi-a scurtat mandatul democratic printr-o lovitură de stat la 27 iunie 1973 derulată cu sprijinul armatei. A suspendat Constituţia, a interzis partidele politice, a dispus desfăşurarea de tancuri în jurul Congresului şi a condus timp de trei ani prin decret până în 1976, când a fost înlăturat de la putere de generali, care au instaurat o dictatură de dreapta până în 1985. După înlăturarea de la putere, Bordaberry a trăit liniştit timp de decenii departe de opinia publică până la 17 noiembrie 2006, când a fost arestat în cadrul unor investigaţii privind încălcări ale drepturilor omului, anchete derulate în timpul preşedintelui de stânga Tabare Vazquez şi care au dus la inculparea fostului dictator pentru un total de 14 decese şi dispariţii. A fost condamnat la 30 de ani închisoare în februarie 2010 pentru încălcarea Constituţiei prin conducerea loviturii de stat şi îşi ispăşea pedeapsa la domiciliu din cauza vârstei şi a stării de sănătate precare.