RUSIA

Insultă

Compania rusă Transneft intenţionează să reexamineze utilitatea cooperării sale cu Bulgaria pentru construcţia oleoductului transbalcanic Burgas-Alexandroupolis, a anunţat vineri directorul general al societăţii, Aleksandr Tokarev. „Consider comportamentul Bulgariei o insultă”, a declarat acesta. În 2007, Rusia, Grecia şi Bulgaria au semnat un acord interguvernamental ce prevede construcţia unui oleoduct transbalcanic, cu o lungime de 300 de kilometri. Urmând să aibă o capacitate de 35 de milioane de tone de petrol pe an, conducta urmează să lege oraşul bulgar Burgas de la malul Mării Negre de portul grec Alexandroupolis de la Marea Egee, ocolind strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Transneft a acuzat în repetate rândul Bulgaria că nu îşi finanţează partea sa de lucrări şi că datoria sa a ajuns la 7,3 milioane de euro. În luna februarie, acţionarii proiectului au convenit că această datorie trebuie plătită înainte de 20 de martie, dar oficialii de la Sofia nu au respectat termenul. Săptămâna trecută, Bulgaria a amânat până în septembrie decizia privind construcţia oleoductului, pentru a evalua mai bine impactul ecologic al proiectului.

BULGARIA

Cooperare militară

Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat importanţa cooperării în domeniul apărării care este planificată deja între Bulgaria, România, în calitate de membri UE, şi Croaţia, care va adera în curând la UE. Premierul Borisov a explicat că armele sunt scumpe şi că nu ar trebui cheltuite resurse importante pentru armament. În aceste condiţii, oficialul bulgar a propus dezvoltarea unui sistem comun de apărare, precizând că se referă şi la Turcia. Şeful Guvernului de la Sofia a insistat şi asupra importanţei cooperării dintre serviciile secrete din ţările balcanice, pentru coordonarea luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate. Boiko Borisov a făcut o vizită de trei zile în Muntenegru, pentru summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).

DANEMARCA

Control la frontiere

Danemarca va reintroduce controalele la graniţele sale cu Germania şi Suedia, săptămâna viitoare, a anunţat ministrul pentru taxe, Peter Christensen, după ce Parlamentul şi-a dat aprobarea vineri. De marţi, Danemarca va desfăşura un număr iniţial de 30 de ofiţeri vamali, care să facă verificări. „Majoritatea călătorilor nu vor remarca nimic”, a dat asigurări oficialul danez, adăugând că nu vor fi probleme de trafic sau alte impedimente pentru turiştii care vizitează Danemarca. Parlamentul de la Copenhaga şi-a dat ieri aprobarea pentru propunerea făcută de Guvern ca o concesie pentru Partidul Poporului, de dreapta. Autorităţile de la Copenhaga susţin că verificările la graniţe urmăresc combaterea infracţionalităţii şi a subliniat că nu încalcă acordul zonei Schengen. Germania a criticat proiectul, iar Comisia Europeană a lansat un avertisment.

OLANDA

Noi restricţii

Parlamentarii olandezi au adoptat o măsură în baza căreia românii, bulgarii şi cetăţeni din afara UE vor primi permise de muncă pe teritoriul ţării numai în situaţii excepţionale. Măsura a fost propusă de ministrul pentru Afaceri Sociale Henk Kamp şi a fost criticată de oficiali UE, potrivit cărora ar putea încălca libertatea de circulaţie, una dintre principalele libertăţi din UE. Comisarul european pentru Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune Laszlo Andor a avertizat că restricţionarea libertăţii de circulaţie pentru români şi bulgari afectează funcţionarea pieţei comune a UE. Olanda este una dintre cele zece ţări membre UE care au menţinut în vigoare restricţiile pentru cetăţenii din România şi Bulgaria, care au aderat la UE în 2007. Începând din 1 ianuarie 2014, restricţiile vor trebui ridicate.

CROAŢIA

Negocieri finalizate

Croaţia a încheiat cu succes, negocierile de aderare la UE şi ar trebui să devină cel de-al 28-lea membru al blocului comunitar la 1 iulie 2013, a anunţat preşedinţia ungară a UE. Oficialii de la Zagreb au încheiat oficial, joi, cu câteva ore înainte de terminarea preşedinţiei ungare a UE, negocierile de aderare începute în 2005, după ce a obţinut săptămâna trecută acordul liderilor europeni. Capitolele, în număr de 35 în total, au jalonat acest lung parcurs al negocierilor. Acestea urmăresc ca o ţară candidată să îşi adapteze legislaţia normelor europene în toate domeniile: justiţie, drepturi fundamentale dar şi concurenţă, transporturi, energie, politică economică şi monetară, agricultură, pescuit, fiscalitate. Discuţiile au durat mult pe dosarele justiţiei, UE cerând progrese în materie de luptă împotriva corupţiei, urmărirea criminalilor de război şi cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, precum şi reforma justiţiei care să asigure independenţa judecătorilor. Într-o declaraţie adoptată, ieri, în summit-ul de la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern din cadrul UE au aprobat de facto încheierea negocierilor, deschizând uşa blocului comunitar şi exprimându-şi speranţa că tratatul de aderare va fi semnat înainte de sfârşitul anului.

KOSOVO

Flexibilitate

Unele dintre cele cinci state UE care nu au recunoscut Kosovo, printre care şi România, au început să fie flexibile, a declarat ministrul kosovar al Afacerilor Externe Enver Hoxhaj. Întrebat cum se împacă aspiraţiile europene ale Kosovo cu faptul că numai 22 dintre cei 27 de membri au recunoscut statul, şeful diplomaţiei kosovare este de părere că cele cinci membre care încă nu au recunoscut independenţa declarată în 2008, Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru, nu mai au motive să nu recunoască Kosovo după decizia Curţii ONU din 2010. Acesta este de părere că recunoaşterea provinciei Kosovo este în interesul celor cinci state şi în interesul stabilităţii în regiune. Enver Hoxhaj s-a declarat optimist cu privire la perspectivele europene ale provinciei.

FRANŢA

Condamnare cu suspendare

Bărbatul care l-a agresat pe preşedintele Sarkozy, joi, la Brax, în sud-vestul Franţei, a fost condamnat ieri la şase luni de închisoare cu suspendare, verdict care îi va permite să părăsească liber tribunalul. Condamnarea a fost însoţită de obligaţia de a beneficia de îngrijiri într-un spital de boli psihiatrice, precum şi de aceea de a presta două zile de muncă în folosul comunităţii. Verdictul este mai blând decât cel cerut de acuzare, care a solicitat ca bărbatul de 32 de ani să fie condamnat la trei ani de închisoare cu executare.

ITALIA

Arestare

Carabinierii l-au arestat pe fratele capului Mafiei din clanul Corleone, Toto Riina, Gaetano, considerat creierul financiar al grupării. Împreună cu el se mai aflau trei persoane acuzate de extorcare de fonduri. Gaetano Riina este suspectat printre altele de legături cu lumea drogurilor ce datează încă din anii 1980. Toto Riina, acum în vârstă de 81 de ani, este considerat unul din cei mai sângeroşi capi ai Mafiei din istorie. De numele său s-ar lega moartea a câtorva sute de oameni, printre care şi cele ale procurorilor Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino.

SUA

Morţi suspecte

Departamentul american de Justiţie anchetează moartea a doi suspecţi de terorism, care au fost în custodia şi interogaţi de CIA. Gul Rahman a murit în noiembrie 2002 într-o închisoare CIA din Kabul, după ce a fost legat cu cătuşe de un zid rece de ciment, iar Manadel al-Jamadi a murit în Irak, în 2003. Bărbatul, suspectat că ar fi autorul unui atac cu bombă, a murit pe 4 noiembrie 2003, în timpul interogării, în închisoarea irakiană Abu Ghraib. Decesul său a fost privit drept o crimă. Imagini cu cadavrul lui al-Jamadi se numără printre zecile de fotografii date publicităţii în 2004, pentru a ilustra abuzurile asupra deţinuţilor comise de americanii de la Abu Ghraib, un scandal ce a afectat grav credibilitatea SUA. Procurorul general Eric Holder a declarat că, din august 2009, procurorii federali au examinat 101 cazuri de interogări, pentru a stabili dacă au fost încălcate reguli. A fost aprobată deschiderea unei anchete penale. CIA a fost criticată în repetate rânduri pentru metodele dure de interogare folosite, asimilate torturii.

RUSIA

Preferinţele electoratului

Premierul rus Vladimir Putin este cu mult înaintea preşedintelui Dmitri Medvedev în preferinţele electoratului. 27% dintre respondenţi au spus că probabil vor vota pentru Putin la alegerile prezidenţiale din 2012, în timp ce 15% au spus că vor vota pentru Medvedev. 19% au declarat că ar dori ca cei doi să candideze împreună, în timp ce 23% au spus că nu i-ar susţine pe niciunul. Restul sunt indecişi sau nu intenţionează să voteze. Rezultatele sondajului sunt practic neschimbate faţă de un studiu similar efectat în luna martie. Vladimir Putin a fost preşedinte în perioada 1999-2008. Acesta va putea candida din nou în 2012. Dmitri Medvedev a declarat că ar fi intreresat să candideze, dar a sugerat că nu ar încerca, dacă acest lucru i-ar strica relaţia cu Vladimir Putin.

BULGARIA

Prea puţine cadre

Preşedintele bulgar Gheorghi Părvanov s-a plâns că Ministerul Afacerilor Externe nu a sugerat candidaţi pentru posturile diplomatice vacante, lucru pe care îl atribuie numărului mic de cadre diplomatice. Preşedintele a respins ideea că legăturile demonstrate ale unor membri ai diplomaţiei bulgare cu securitatea lezează reputaţia ţării.