IRAK

Militari americani ucişi

Cinci militari americani au fost ucişi în Irak, chiar dacă americanii, oficial, şi-au încheiat operaţiunile de luptă în august anul trecut. În prezent, în Irak se află mai puţin de 50.000 de militari americani. Victimele au fost rare, cu toate că doi militari americani au murit când soldaţii irakieni au deschis focul asupra lor, în timpul unui exerciţiu, în ianuarie. Rolul militarilor americani este acum de a consilia şi ajuta forţele irakiene în lupta împotriva rebelilor.

CHINA

Incident aerian

Un avion Singapore Airlines A380 cu 400 de pasageri la bord a fost obligat să se întoarcă la Hong Kong, ieri, la puţin timp după decolare, din cauza unei probleme la trenul de aterizare. Nicio persoană nu a fost rănită. Pasagerii au fost transferaţi la alte curse, a anunţat compania. Avionul Airbus se îndrepta spre Singapore.

ISRAEL

Alertă sporită

Armata israeliană este în continuare în stare de alertă sporită, după ciocnirile soldate cu 20 de morţi survenite duminică, la frontiera Israelului cu Siria, a declarat o purtătoare de cuvânt a comandamentului militar de la Ierusalim. Trupe israeliene au deschis focul, duminică, asupra manifestanţilor pro-palestinieni din zona ocupată de Israel din Podişul Golan, omorând 20 de persoane şi rănind peste 300. Manifestanţii au încercat să treacă de gardul din sârmă ghimpată de la graniţa dintre Israel şi Siria, de pe Podişul Golan, pentru a marca 44 de ani de la războiul din 1967, din Orientul Mijlociu. Israelul a ocupat Înălţimile Golan, teritoriu care aparţinuse Siriei, în timpul războiului din 1967.

TUNISIA

Ciocniri tribale

Ciocniri între triburi rivale au avut loc, în ultimele trei zile, în oraşul minier Metlaoui din sud-vestul Tunisiei, provocând moartea a 11 persoane şi rănirea a peste 100, a anunţat, ieri, o televiziune locală. Violenţele ar fi izbucnit în acest oraş unde rata şomajului este foarte mare, în urma unui zvon că numai membrii anumitor triburi vor beneficia de dreptul de a fi angajaţi de o societate locală de minerit. Persoane înarmate cu bombe artizanale şi puşti de vânătoare au ieşit în stradă pentru a se bate. Pentru a pune capăt ciocnirilor, autorităţile au fost nevoite să trimită trupe şi elicoptere şi să impună restricţii de circulaţie. După reinstalarea calmului, poliţia a arestat zeci de persoane şi a confiscat numeroase arme.

RUSIA

Gaze mai scumpe

Ucraina s-ar putea să aibă de plătit 500 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc în trimestrul al patrulea, adică aproape dublu faţă de preţul din primul trimestru, care a fost de 264,30 de dolari, a declarat, ieri, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller. Premierul ucrainean, Mykola Azarov, a declarat ieri că va încerca să obţină un preţ mai mic pentru gazul rusesc sau taxe de tranzit mai mari, la întâlnirea pe care o va avea astăzi cu premierul rus, Vladimir Putin. Ucraina, care a trecut prin două războaie ale gazului cu Rusia, vrea să revizuiască un contract de furnizare de gaz datând din 2009 şi semnat de fostul premier Iulia Timoşenko, pe motiv că formula de stabilire a preţului, care ia în calcul preţul internaţional pentru petrol, este incorectă şi a obligat Kievul să plătească mai mult, întrucât preţurile au crescut semnificativ.

SLOVENIA

Reformă respinsă

Premierul sloven, Borut Pahor, intenţionează să ceară un vot de încredere din partea Parlamentului, după ce alegătorii au respins masiv, la referendumul de duminică, reforma sistemului de pensii solicitată de UE şi Fondul Monetar Internaţional. Pahor refuză să demisioneze, în pofida presiunilor exercitate de liderul opoziţiei conservatoare, fostul prim-ministru Janez Jansa, susţinând că, în cazul demisiei premierului, Constituţia slovenă nu prevede convocarea de alegeri legislative anticipate. După numărarea a circa 90% din voturile exprimate la referendum, Comisia Electorală Centrală a anunţat că 72% dintre alegători au votat împotriva reformei sistemului de pensii, susţinută de numai 28% dintre sloveni. Guvernul a avertizat că, în cazul în care reforma nu va fi aplicată, Slovenia riscă să împărtăşească soarta celor mai îndatorate ţări din UE. Rata de participare la vot a fost foarte scăzută, de numai 35,5%, mult mai redusă decât la referendumul din 2010 privind delimitarea graniţei cu Croaţia, când au votat 42,7% dintre alegători şi cea de la alegerile legislative din 2008, când s-au prezentat la urne 63,1% dintre alegători. Reforma sistemului de pensii, adoptată de Parlament în decembrie, prevede creşterea vârstei legale de pensionare de la 63 la 65 de ani şi este solicitată de UE şi FMI.

GRECIA

Proteste paşnice

Zeci de mii de greci au luat parte, duminică, la o manifestaţie paşnică împotriva măsurilor de austeritate, în centrul Atenei, la chemarea aşa-numiţilor ”indignaţi”, o mişcare de rezistenţă formată pe internet şi imitată printr-o campanie similară în Spania. Potrivit poliţiei, peste 50.000 de persoane s-au adunat în piaţa Syntagma din faţa clădirii Parlamentului, duminică după-amiază, scandând lozinci împotriva parlamentarilor şi Guvernului, la două zile după un acord al premierului Georgios Papandreou cu creditorii ţării, pentru o extindere financiară în schimbul unui control drastic asupra cheltuielilor şi unor noi sacrificii bugetare. La Salonic, al doilea oraş al Greciei, în nord, 3.000 de persoane au participat la o adunare de acelaşi tip, potrivit poliţiei, răspunzând unui apel lansat mai ales prin intermediul reţelelor sociale, pentru adunări în pieţele marilor oraşe ale Europei. Mulţimea purta numeroase steaguri greceşti, dar şi spaniole, portugheze, tunisiene şi argentiniene. UE, Banca Centrală Europeană şi FMI, cele trei instituţii denumite de greci Troika, au deblocat, în mai 2010, un împrumut de 110 miliarde de euro destinat Greciei, pe atunci în pragul falimentului. Aceşti creditori au acceptat vineri să mărească valoarea ajutorului lor, în schimbul mai multor constrângeri financiare şi accelerării privatizărilor. Deja, ieri, autorităţile elene au anunţat vânzarea unui pachet de 10% din acţiunile OTE către Deutsche Telekom, cu 400 de milioane de euro.

YEMEN

Transfer de putere

Principala coaliţie de opoziţie din Yemen a spus că va accepta un transfer de putere către vicepreşedinte, după ce preşedintele Saleh a plecat în Arabia Saudită, pentru tratament. Opoziţia a spus că, altfel, va încerca formarea unui guvern de tranziţie. Vicepreşedintele Abd-Rabbu Mansour Hadi este preşedinte în exerciţiu de când Saleh a plecat la Riyad, sâmbătă, după ce a fost rănit. Nu este clar dacă Saleh va reveni în Yemen. Surse prezidenţiale insistă că preşedintele va reveni în Yemen, în câteva zile. Surse medicale din Arabia Saudită au declarat că Saleh a fost operat la spitalul militar Riyadh, pentru îndepărtarea unei bucăţi de şrapnel înfiptă în apropiere de inimă, după atacul de vineri asupra palatului prezidenţial de la Sanaa. Ulterior, el urmează să fie supus la operaţii estetice, pentru a îndepărta urmele de arsuri de pe gât şi faţă. Între timp, liderii tribului Hashid au spus că vor respecta un acord de încetare a focului cerut de adjunctul lui Saleh, Abdel Rabbo Mansur. Acordul de încetare a focului vizează să pună capăt luptelor de stradă între forţele de securitate şi susţinătorii liderului uniunii tribale Hashid, Sadeq al-Ahmar, care s-a alăturat protestelor din ţară faţă de Saleh. Şi Saleh face parte din tribul Hashid. Luptele dintre forţele guvernamentale de securitate şi susţinătorii lui al-Ahmar au izbucnit la Sanaa, luna trecută, după ce Saleh a refuzat, pentru a treia oară, să semneze un acord de transfer al puterii. Violenţele, soldate cu zeci de morţi, s-au oprit pentru scurt timp, la sfârşitul lunii mai, dar au fost reluate ulterior, fără nicio explicaţie oficială.

PERU

Preşedinte de stânga

Candidatul de stânga Ollanta Humala s-a declarat învingător în faţa rivalei conservatoare Keiko Fujimori, în alegerile prezidenţiale din Peru. Cu 80% din voturi numărate, fostul soldat a primit 50,7%, cu 1,4% mai multe decât Keiko. În discursul victoriei, el le-a promis peruanilor săraci că se vor bucura de banii scoşi din exploatările miniere ale ţării şi din impresionanta creştrere economică. Keiko Fujimori este fiica fostului preşedinte Alberto Fujimori, aflat în închisoare. Cei doi candidaţi sunt la extremele spectrului politic, lucru ce a îngrijorat unii peruani, care au spus că nu au votat pentru niciunul. Acest tur doi a fost unul dintre cele mai strânse scrutinuri din istoria recentă a ţării, dar şi cel mai dur. Fujimori a spus că îşi va recunoaşte înfrângerea, dacă rezultatul va fi confirmat oficial şi că nu va cere renumărarea voturilor. Dacă Humala va fi confirmat, îi va urma în funcţie lui Alan Garcia, care nu mai putea candida pentru un al doilea mandat. Ollanta Humala, de 48 de ani, a organizat o scurtă rebeliune împotriva lui Alberto Fujimori, în 2000 şi a pierdut la mustaţă în faţa lui Garcia, în alegerile prezidenţiale din 2006. În campanie, el a promis creşterea rolului statului în economie şi redistribuirea banilor către cetăţenii care se zbat în sărăcie. Însă, criticii se tem că el va avea politici intervenţioniste, ca acele ale liderului venezuelean, Hugo Chavez, cu toate că Humala spune că preferă abordarea aripii moderate de stânga din Brazilia.