SUA

Tornade mortale

Cel puţin patru persoane au murit, câteva zeci sunt rănite, iar clădirile au fost devastate pe o fâşie de circa 65 de kilometri, după ce mai multe tornade şi furtuni s-au abătut, miercuri, asupra unor zone dens populate din Massachusetts. Guvernatorul statului a declarat stare de urgenţă şi a trimis 1.000 de membri ai Gărzii Naţionale în ajutorul populaţiei. Tornadele sunt rare dar nu chiar un fenomen neobişnuit în nord-estul SUA. Statele sudice, în special Albama, au fost lovite crunt, în aprilie, de astfel de fenomene, iar oraşul Joplin din Missouri a fost devastat, în mai, de una din cele mai ample tornade din istoria SUA, care a ucis 134 de oameni. În Massachusetts, o primă tornadă a lovit miercuri după-amiază, în Springfield, al treilea oraş ca mărime din stat. Zona a fost măturată apoi de ploi puternice şi grindină. O a doua tornadă s-a abătut apoi, după circa două ore, asupra unui oraş la 145 de kilometri vest de Boston. O persoană a fost ucisă în Springfield, două în localitatea învecinată Westfield iar o alta la Brimfield, la circa 30 de kilometri depărtare. Cel puţin 33 de oameni au fost răniţi, copaci şi stâlpi de electricitate au fost dărâmaţi, acoperişurile smulse, iar maşinile, inclusiv cele de teren, au fost răsturnate. Circa 12.000 de persoane au rămas fără curent electric.

AUSTRALIA

Şobolani în avion

Cinci pui de şobolan au fost descoperiţi la bordul unui avion al companiei australiene Qantas, chiar înainte de îmbarcarea pasagerilor pentru o cursă Sydney-Brisbane, relatează presa australiană de ieri. Un membru al echipajului care verifica starea cabinei a descoperit rozătoarele, marţi după-amiază, în compartimentul în care este ţinut echipamentul medical. Avionul, un Boeing 767, a fost consemnat la sol pentru cel puţin o zi, a anunţat o purtătoare de cuvânt, care a spus că incidentul este cel puţin neobişnuit. Un reprezentant al sindicatului din transporturi a declarat ieri că incidentul îngrijorează în ceea ce priveşte igiena şi măsurile sanitare la bordul curselor companiei naţionale Qantas, care în ultimele luni s-a confruntat cu o serie de alte incidente, inclusiv o explozie la motor şi aterizări forţate.

BULGARIA

Demisie ministerială

Viceministrul bulgar al Politicii Sociale şi Muncii, Krasimir Popov, care se ocupa de proiectele europene ale ministerului, a fost eliberat din funcţie, a anunţat ministrul Totiu Mladenov. Pe lângă proiectele europene ale ministerului, Popov se ocupa de şi politicile legate de piaţa muncii. Mladenov şi-a exprimat decizia prin raportul legat de absorbţia fondurilor din programul UE ”Resurse umane”. Ritmul lent al absorbţiei a fost principalul motiv al deciziei. Popov lucra de mult în minister. Decizia vine după mai multe demiteri, ministrul Transporturilor, viceministrul Energiei, şeful poliţiei de trafic rutier.

UCRAINA

Încă un caz de holeră

Un rezident din staţiunea Mariupol, pe coasta ucraineană a Mării Azov, a fost spitalizat ieri, cu simptome de holeră, ridicând la cinci numărul cazurilor de holeră în ultimele două zile. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, a acuzat o infecţie intestinală după ce a mâncat peşte prins de el în Marea Azov. Autorităţile au interzis înotul şi pescuitul pe întreaga coastă ucraineană a Mării Azov dar încă nu au putut stabili sursa infecţiei de holeră. De asemenea, a fost interzisă comercializarea peştelui şi fructelor de mare provenind din Marea Azov, având în vedere că toate persoanele infestate au contractat holera după consumul de peşte din mare. Nu se ştie însă cum bacilul de holeră a ajuns în apele mării, dar nu este exclusă varianta unor posibile scurgeri din sistemul de canalizare. În Ucraina este încă vie amintirea anului 1970, când o epidemie de holeră a forţat instituirea măsurilor de carantină pe un teritoriu cu sute de mii de persoane. Chiar şi în zilele noastre, focare de holeră apar, în medie, în Ucraina, la fiecare cinci ani, iar zilele caniculare nu fac decât să crească riscul unei epidemii.

SIRIA

Masacru la Rastan

Trupele siriene au bombardat oraşul Rastan, lângă Homs, ucigând cel puţin 15 persoane, au anunţat, ieri, activişti. Mai mult de 50 de persoane au fost ucise la Rastan de la declanşarea unei operaţiuni militare, acolo, la sfârşitul săptămânii trecute. Ofensiva vine în pofida unei oferte de amnistie din partea Guvernului şi a eliberarării a sute de deţinuţi. Iniţiativele au fost respinse de opoziţie. Grupurile de opoziţie au spus că ofensiva de lângă Homs a lovit cel puţin două moschei, precum şi o locuinţă care s-a prăbuşit peste mai multe familii. Mai mult de 1.000 de persoane au murit în Siria din martie.

TUNISIA

Imigranţi dispăruţi

Cel puţin 270 de imigranţi sunt daţi dispăruţi după ce ambarcaţiunea lor s-a defectat în Mediterana. Oficialii tunisieni spun că au reuşit să salveze 570 de persoane. Mulţi dintre imigranţii aflaţi la bord veneau din Libia şi se îndreptau spre Italia. De la răsturnarea regimului Ben Ali din Tunisia, în ianuarie, mii de tunisieni dar şi alţi imigranţi din Africa de Nord au încercat să ajungă în Europa, majoritatea pe insula italiană Lampedusa.

YEMEN

Noi ciocniri

Circa 100 de susţinători ai unui şef tribal yemenit, Sadeq al-Ahmar, s-au ciocnit cu forţele de securitate, în nordul capitalei Sanaa, iar alte câteva sute se îndreaptă spre oraş. Între timp, forţele guvernamentale au deschis focul asupra manifestanţilor în oraşul Taiz din sudul ţării. Preşedintele Ali Abdullah Saleh refuză să demisioneze, în pofida lunilor de proteste ale opoziţiei. Analiştii avertizează că acest conflict riscă să arunce Yemenul într-un război civil. Noi ciocniri au avut loc în cursul nopţii de miercuri spre joi, în cartierul Hassaba din Sanaa, între susţinătorii şeicului Ahmar, care conduce uniunea tribală influentă Hashid şi forţele guvernamentale. Luptele s-au intensificat după ce un acord de încetare a focului între părţi a fost încălcat în weekend. Şeicul Ahmar şi-a exprimat, în martie, susţinerea faţă de manifestanţii care îi cer lui Saleh să demisioneze.

PAKISTAN

Arme pentru jurnalişti

Ministerul pakistanez de Interne a aprobat o propunere ca jurnaliştii să aibă dreptul să poarte arme pentru autoapărare, după uciderea reporterului Syed Saleem Shahzad. Ministrul de Interne, Rahman Malik, a declarat că va lansa şi o anchetă privind acuzaţiile că principala agenţia de spionaj a Pakistanului, ISI, a fost implicată în moartea lui Shahzad. ISI a negat vehement orice implicare. Cadavrul jurnalistului în vârstă de 40 de ani a fost descoperit marţi, la două zile după ce a fost dat dispărut. Shahzad a scris despre al-Qaida şi despre mai multe reţele islamiste care acţionează în Pakistan şi le-ar fi spus unor activişti pentru drepturile omului că a fost ameninţat de ISI înainte de a fi răpit. Premierul Yousuf Raza Gilani a spus că vinovaţii vor fi aduşi în faţa justiţiei, cu orice preţ. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a declarat că Washingtonul condamnă în cei mai duri termeni uciderea lui Shahzad şi a salutat ancheta privind moartea sa. Activişti pentru drepturile omului au descris recent Pakistanul drept cel mai periculos loc din lume pentru jurnalişti.

LETONIA

Alt preşedinte

Parlamentul leton l-a ales, ieri, pe Andris Berzins, deputat şi director al Camerei de Comerţ şi Industrie, în funcţia de preşedinte al ţării. Conform Constituţiei, preşedintele este ales de Parlament. Doi candidaţi s-au prezentat: preşedintele în exerciţiu, Valdis Zatlers şi Andris Berzins. Alegerile au avut loc prin vot secret. Berzin a primit 53 voturi din 100. Câştigătorul avea nevoie de minim 51 de voturi. Alegerea unui alt preşedinte nu afectează în niciun fel procesul de dizolvare a Parlamentului, decizie luată de Zatlers şi care va fi propusă pentru un referendum la 23 iulie. Zatlers a acuzat Parlamentul că a minţit şi că a protejat interesele oligarhilor. Sondajele arată că cetăţenii susţin dizolvarea. Astfel, noi alegeri vor avea loc în septembrie. În Letonia, preşedintele este considerat în special un lider moral, care reprezintă ţara pe scena internaţională.

FINLANDA

Criză la guvernare

Partidul Social Democrat (PSD), a doua forţă parlamentară şi Alianţa de Stânga au părăsit negocierile asupra formării guvernului finlandez, făcând să eşueze proiectul de coaliţie în şase, a anunţat, ieri, şeful conservatorilor, Jyrki Katainen, însărcinat să formeze Executivul. La peste şase săptămâni de la alegerile legislative din 17 aprilie şi după 13 zile de discuţii între şase din cele opt partide reprezentate în Parlament, problema cheltuielilor publice şi a taxelor provoacă divergenţe în încercarea de a forma un guvern de foarte largă coaliţie şi temeri asupra unui lung vid de putere. Acum, negocierile vor continua cu Verzii, Partidul Poporului Suedez, care reprezintă minoritatea vorbitoare de limbă suedeză în Finlanda şi creştin-democraţii, a declarat Katainen, şef al Coaliţiei Naţionale plasată în frunte la legislative, cu 44 de locuri. Toate aceste patru formaţiuni nu totalizează decât 69 din cei 200 de membri ai Parlamentului de la Helsinki.