FRANŢA

Accident rutier

Patru români, între care un copil în vârstă de şase ani, au fost răniţi, sâmbătă, după ce maşina în care se aflau s-a ciocnit cu un camion ce se deplasa în faţa acesteia pe autostrada A28, în Seine-Maritime, în Franţa. În urma impactului, un copil în vârstă de şase ani a fost proiectat afară din vehicul. Grav rănit, acesta a fost transportat cu elicopterul la spitalul din Rouen, unde se află şi celelalte persoane care se aflau în maşină. Şoferul autoturismului, care a fost scos de o echipă de descarcerare, este în stare foarte gravă, în timp ce ceilalţi doi pasageri au fost răniţi uşor, dar sunt în stare de şoc. Şoferul camionului, de origine poloneză, nu a fost rănit.

R. MOLDOVA

Condiţii înfiorătoare

Cetăţeanul moldovean Ilie Cazac ispăşeşte o condamnare la 14 ani de închisoare, la Tiraspol, în condiţii înfiorătoare, cu probleme de sănătate şi ameninţat cu moartea şi violul de alţi deţinuţi, susţine unei organizaţii neguvernamentale, citate ieri de „Jurnal de Chişinău” în ediţia electronică. Ilie Cazac, care a fost arestat de Ministerul transnistrean al Securităţii la 20 martie 2010, a fost torturat şi maltratat pe când se afla în custodia miliţiei, afirmă şi Organizaţia Mondială împotriva Torturii (OMCT), într-un comunicat, citând o sursă de încredere şi Antena Internaţional, una dintre organizaţiile sale membre. Acesta se află, în continuare, în Penitenciarul numărul 2 din Tiraspol, fără să aibă acces direct al un medic independent şi este supus riscului unor ameninţări şi hărţuirii. Deşi i-a fost permis să primească, la 22 aprilie, de la mama sa, unele medicamente şi alimente, dar şi accesul la o convorbire telefonică pe zi cu familia, Ilie Cazac a fost obligat să ofere administraţiei penitenciarului explicaţii în scris cu privire la modul în care cazul său a devenit cunoscut la nivel internaţional. OMCT cere eliberarea sa imediată, o investigaţie promptă, independentă şi imparţială a cazului, în special a acuzaţiilor de tortură şi relelor tratamente, dar şi despăgubiri adecvate, eficiente şi prompte, inclusiv o compensaţie şi reabilitare adecvată.

CIPRU

Alegeri

Alegătorii din partea greacă a Ciprului au fost chemaţi, ieri, la urne pentru reînnoirea Parlamentului din sudul insulei mediteraneene, divizată de aproape 37 de ani. Alegerile sunt considerate drept un test pentru evaluarea sprijinului faţă de preşedintele ţării, Demetris Christofias, îndeosebi în ce priveşte convorbirile în curs cu Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia. Preşedintele Christofias trebuie să se întâlnească cu liderul nord-cipriot, Dervis Eroglu, pe 7 iulie la Geneva pentru discuţii la care va fi prezent şi secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon. Sâmbătă, secretarul general al ONU a anunţat amânarea reuniunii, prevăzută iniţial pentru iunie, şi şi-a exprimat nemulţumirea crescândă în legătură cu absenţa de progrese în negocierile dintre cei doi responsabili politici, reamintindu-le necesitatea de a accelera progresele în vederea reunificării insulei. Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia.

R. MOLDOVA

Observatori pentru alegeri

Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a acreditat peste 200 de observatori pentru monitorizarea alegerilor locale generale din 5 iunie 2011. Astfel, pentru scrutinul din 5 iunie a fost acreditată o persoană în calitate de observator internaţional din partea Ambasadei Franţei în R. Moldova şi 231 de persoane în calitate de observatori naţionali din partea Asociaţiei obşteşti PROMO-LEX. În aceeaşi şedinţă, Comisia a înregistrat 25 de persoane în calitate de interpreţi din partea Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/BIDDO). Comisia a decis şi testarea unor module ale Sistemului informaţional automatizat de stat. Proiectul-pilot se va desfăşura în 43 de secţii de votare din sectorul Centru al capitalei Chişinău.

YEMEN

Tranziţie amânată

Preşedintele yemenit Ali Abdallah Saleh refuză să semneze acordul privind o tranziţie paşnică înainte de a defini mecanismul de aplicare a acestuia. Şeful statului trebuia să semneze ieri acest acord elaborat de Consiliul de Cooperare din Golf, ce prevede plecarea sa în decurs de o lună, la o zi de la semnarea acestuia de către opoziţie. Yemenul este afectat din ianuarie de o mişcare populară împotriva regimului lui Saleh, aflat la putere de 33 de ani şi acuzat de nepotism şi corupţie. Revolta a provocat moartea a 180 de persoane.

NOUA ZEELANDĂ

Cutremur

Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs ieri în largul unui grup de insule din sudul Pacificului, fără a exista risc de pagube sau de alertă de tsunami. Seismul s-a produs la o adâncime de 19 kilometri sub nivelul insulelor Kermadec, un grup de insule care ţine de Noua Zeelandă şi nu are o populaţie permanentă, fiind situat la circa 1.000 de kilometri la est de capitala Auckland. Noua Zeelandă a fost zguduită în ultima perioadă de o serie de cutremure şi replici după ce oraşul Christchurch a fost devastat pe data de 22 februarie de un seism soldat cu moartea a 181 de oameni. În Noua Zeelandă, situată la confluenţa a două plăci tectonice, se înregistrează 14.000 de cutremure pe an, dar numai 150 sunt resimţite de locuitori, în timp ce numărul celor care produc pagube este mai mic de zece.

IRAN

Spioni reţinuţi

Un oficial dintr-un minister iranian se numără printre cele 30 de persoane arestate la Teheran pentru că ar fi făcut parte dintr-o reţea de spionaj a SUA. Serviciile iraniene de informaţii au anunţat că grupul lucra pentru CIA şi încerca să obţină informaţii clasificate despre programele nucleare iraniene, despre universităţi şi despre institutele de cercetare. Potrivit celor mai recente infiormaţii, o sursă din administraţia de la Teheran a declarat, sub acoperirea anonimatului, că printre persoanele arestate se numără un oficial de 25 de ani. Sursa nu a precizat numele suspectului sau ministerul unde lucra. Oficialul ar fi oferit informaţii CIA pentru a putea fugi în SUA la pensie şi pentru a evita să fie înrolat în armată.

AFRICA DE SUD

Alegeri locale

Congresul naţional african (ANC), la putere în Africa de Sud, a câştigat alegerile locale de miercuri cu 62% din voturi, arată rezultatele definitive anunţate de Comisia electorală. Opoziţia, Alianţa democratică, a realizat cel mai bun scor al său, obţinând 23,9% din sufragii, creştere importantă de la cota de 16,9% din 2006. ANC obţinuse atunci 64%. Preşedinta comisiei electorale independente, Pansy Tlakula, a declarat că scrutinul a fost liber şi corect când a anunţat rezultatele definitive. Comisia electorală a informat că rata de participare a fost de 57,6%, faţă de 48,4% în 2006. ANC controlează astfel şapte din cele opt regiuni metropolitane ale ţării, printre care Johannesburg, Thekwini (Durban), Tshwane (Pretoria) sau Nelson Mandela Bay (Port Elisabeth). Acuzat adesea de neglijenţă în administraţie, ANC a promis să meargă regulat în zonele unde se înregistrează cele mai grave probleme şi a asigurat că activitatea consilierilor săi va fi verificată mai bine.

FRANŢA

Marş antiglobalizare

Câteva mii de manifestanţi antiglobalizare denunţând summit-ul G8 prevăzut pentru perioada 26-27 mai la Deauville în nordul Franţei, au defilat sâmbătă pe străzile din oraşul Havre, pe coasta normandă. Circa 4.000 de persoane purtând drapeluri, banderole sau tobe s-au strâns pentru a participa la demonstraţie, potrivit cifrelor oferite de autorităţi, 7.000 potrivit organizatorilor: sindicate, mişcări antiglobalizare, antinucleare sau apărători ai drepturilor omului. În faţa unor desfăşurări masive de forţe de securitate pentru a proteja Deauville cu ocazia reuniunii şefilor de stat şi de guvern din SUA, Rusia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada şi Japonia, demonstranţii antiglobalizare au prevăzut acţiuni descentralizate în timpul summit-ului, însă la distanţă de staţiune, precum în Paris şi Berlin.

CIAD

Realegere

Consiliul constituţional din Ciad a confirmat, într-o conferinţă radio-televizată, realegerea preşedintelui la final de mandat Idriss Deby Itno încă din primul tur al alegerilor din 25 aprilie, cu 83,59% din voturi şi o rată de participare de 55,63%. După verificarea tuturor proceselor verbale, Consiliul Constituţional a modificat sensibil cifrele anunţate pe data de 9 mai de Comisia electorală naţională independentă. Preşedintele Deby ş-a văzut numărul de voturi redus de la 2.504.069 la 2.072.481, conform rezultatelor finale ale Consiliului. A fost urmat de ministrul Albert Pahimi Padacke, care a obţinut 213.257 voturi, respectiv 8,66% şi opozantul Nadji Madou, care a fost votat de 193.617 de alegători, respectiv 7,81%. Rata de participare, care a fost miza principală a alegerilor boicotate de principalii trei opozanţi, Saleh Kebzabo, Ngarlejy Yorongar şi Wadal Abdelkader Kamougue, decedat între timp, a fost revizuită cu aproape nouă procente faţă de rezultatele provizorii, la 55,63%.

ARHIPELAGUL SEYCHELLES

Primul tur al alegerilor

Preşedintele statului Seychelles, James Michel, a fost reales ieri în primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest arhipelag turistic din Oceanul Indian. James Michel a obţinut 55,4% din voturi, în timp ce principalul său adversar, Wavel Ramkalawan, a primit 41,4%. Responsabilii cu organizarea alegerilor au asigurat că acestea s-au desfăşurat normal. Wavel Ramkalawan afirmase înainte de scrutin că membri ai partidului la putere, Partidul Poporului, au plătit oamenii să voteze cu preşedintele Michel. Preşedintele reales le-a mulţumit celor care l-au votat şi a promis din nou că va accelera reformele pentru relansarea economiei, afectate de criza din 2008. Insula Seychelles era cunoscută în trecut prin loviturile de stat şi tentativele de lovitură de stat. James Michel, ales prima oară în 2006, l-a înlocuit pe France-Albert Rene, care s-a retras după 27 de ani de la putere, unde ajunsese înlăturându-l pe primul preşedinte al ţării, James Mancham, în 1977, printr-o lovitură de stat. Seychelles, arhipelag de 115 insule, fostă colonie franceză şi britanică, are o populaţie de aproape 85.000 de locuitori. În Seychelles şi-au petrecut zece zile din luna de miere prinţul William şi soţia lui, Catherine, aceştia întorcându-se sâmbătă în Marea Britanie.

GRUZIA

Demonstraţie antiprezidenţiale

Circa 6.000 de simpatizanţi ai opoziţiei din Gruzia au manifestat, sâmbătă, la Tbilisi, pentru a cere demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili pe care îl acuză de autoritarism. Răspunzând la apelul mişcării de opoziţie Adunarea Naţională, manifestanţii au defilat pe străzile capitalei, strigând sloganuri prin care cereau plecarea preşedintelui, după care s-au adunat în Piaţa Libertăţii din centrul oraşului. Nino Burdjanadze, fosta preşedintă a Parlamentului şi unul din liderii Revoluţiei Trandafirilor care l-a adus la putere în 2003 pe actualul preşedinte Mihail Saakaşvili, a descris această manifestaţie drept „o luptă decisivă\'. Mişcarea Adunarea Naţională a acuzat autorităţile de a fi interpelat numeroşi simpatizanţi ai săi înainte de manifestaţie, afirmaţii respinse de Ministerul de Interne de la Tbilisi şi calificate ca fiind complet false. Preşedintele Saakaşvili şi-a pierdut reputaţia în ultimii ani, opoziţia acuzându-l de derivă autoritară. Este considerat responsabil şi de implicarea ţării în confruntarea militară cu Rusia din august 2008, în urma căreia cele două teritorii separatiste gruzine Abhazia şi Osetia de Sud au fost recunoscute de Moscova.