SPANIA
Copii salvaţi
Doi copii, în vârstă de 1, respectiv 3 ani, au fost salvaţi la Lorca, în Spania, după ce au fost găsiţi sub cadavrul mamei lor, care şi-a pierdut viaţa în seismul de miercuri. Copiii au fost duşi la spital. Mii de oameni au dormit din nou în stradă, în noaptea de joi spre vineri, speriaţi de replici ale seismului de miercuri, de 5,2 grade, soldat cu nouă morţi. Aproape 300 de persoane au fost rănite. Viaţa începe, însă, să revină uşor la normal, unele cantine deschizându-se pentru soldaţii şi pompoierii care continuă să evacueze molozul de pe străzi. Organizaţiile fermierilor trimit alimente sinistraţilor iar arhitecţi şi ingineri voluntari se ocupă de evaluarea pagubelor. Premierul spaniol, Jose Luis Zapatero, a promis o reconstrucţie rapidă. Circa 80% dintre clădirile oraşului au fost avariate. Autorităţile au organizat, vineri, funeralii pentru cele nouă victime, la care au asistat prinţul Felipe, soţia sa şi Zapatero. Guvernul spaniol a adoptat, vineri, decretul de lege care cuprinde măsurile ce vor fi luate pentru compensarea victimelor cutremurului produs la Lorca şi reconstrucţia oraşului. Măsurile cuprind, pe lângă indemnizaţii de până la 18.000 de euro pentru victime şi familiile acestora, ajutoare şi subvenţii pentru plata chiriilor, norme pentru reconstrucţia oraşului ori facilităţi pentru plata pensiilor sau a asigurărilor sociale. Seismul produs în Lorca, în după-amiaza zilei de miercuri, s-a soldat cu nouă morţi şi aproximativ 400 de răniţi, dintre care 16 au rămas în spital, trei aflându-se în stare gravă. De asemenea, în prezent, aproximativ 2.000 de persoane încă nu s-au întors la casele lor şi sunt adăpostite în corturile de campanie puse la dispoziţie de autorităţi.
ITALIA
Mafiot periculos arestat
Unul dintre cei mai periculoşi mafioţi din Italia a fost arestat în noaptea de joi spre vineri, într-o casă de la periferia Monte Sant\'Angelo, în sudul ţării. Căutat de doi ani şi două luni, Giuseppe Pacilli, în vârstă de 39 de ani, a fost condamnat în lipsă la 13 ani de închisoare, pentru asociere de tip mafiot şi şantaj. În momentul arestării, presupusul membru al clanului Li Bergolis avea asupra sa o armă de foc şi două încărcătoare, pe care nu a avut, însă, timp să le folosească. Li Bergolis este un clan puternic, ce operează în regiunea Gargano din Puglia şi care se află de ani de zile în război cu clanul rival Romito. În acest conflict între clanuri, Pacilli a jucat rolul de locotenent al liderului Franco Li Bergolis, arestat anul trecut. După această arestare, Pacilli a devenit unul dintre liderii clanului. Potrivit anchetatorilor, el a devenit cel mai periculos infractor din Puglia şi a stabilit strategiile mafiote ale clanului Li Bergolis. El a gestionat şantajele din regiunea Gargano.
PAKISTAN
Baie de sânge
Două atentate sinucigaşe la o bază paramilitară de antrenament din nord-vestul Pakistanului s-au soldat, vineri, cu moartea a cel puţin 80 de persoane şi rănirea altor peste 100, au anunţat autorităţile. Atentatele au avut loc în afara bazei paramilitare Frontier Corps (FC) din Shabqadar, districtul Charsadda, când recruţii să pregăteau să plece. Doi atentatori sinucigaşi au ajuns în apropiere de intrarea principală, pe o motocicletă, în timp ce recruţii îşi încărcau bagajele în autocare parcate în piaţa adiacentă. Unul dintre atacatori s-a ascuns undeva, iar celălalt şi-a detonat explozibilii în apropiere de autocare. Al doilea atacator a lovit atunci când oamenii s-au strâns la locul faptei pentru eforturile de salvare. Circa 813 recruţi îşi încheiaseră antrenamentele şi urmau să părăsească centrul de pregătire, după ceremonia de absolvire din 5 mai. Talibanii pakistanezi au revendicat atacul, spunând că răzbună astfel moartea lui Osama bin Laden. În ultimii ani, militanţii talibani au ucise sute de persoane în atentate şi alte atacuri din Pakistan.
CHINA
Explozie într-o bancă
Cel puţin 39 de persoane au fost rănite, dintre care şase grav, în explozia unui dispozitiv incendiar într-o bancă din provincia chineză Gansu, a anunţat, vineri, agenţia Xinhua, infirmând informaţiile anterioare privind un bilanţ de zeci de morţi şi răniţi. Agenţia oficială chineză scrie că şase persoane au fost rănite grav şi 33 au suferit răni minore, după ce un bărbat a aruncat un cocteil Molotov într-o agenţie bancară din oraşul Wuwei, într-un moment în care angajaţii aveau o reuniune internă. Explozia s-a produs la cooperativa rurală de credit din districtul autonom tibetan Tianzhu în oraşul Wuwei, în jurul orei 08.30 dimineaţa. Un martor a povestit că peste zece persoane s-au aruncat prin geam din sala în care se desfăşura şedinţa, la etajul al patrulea. Poliţia a izolat locul pentru a investiga incidentul.
CHILE
Ciocniri violente
Aproximativ 15.000 de studenţi chilieni au manifestat joi, la Santiago de Chile, pentru a cere mai multe resurse pentru învăţământul superior, în timpul unei manifestaţii ce a degenerat în ciocniri cu poliţia şi s-a soldat cu 18 arestări. Manifestaţia s-a desfăşurat în principal în mod paşnic în centrul Santiago, până ce a ajuns în apropierea palatului prezidenţial La Moneda, unde grupuri de protestatari s-au ciocnit cu forţele de ordine, care au făcut uz de tunuri cu apă şi gaze lacrimogene. Studenţii, cărora li s-au alăturat profesori, angajaţi ai universităţilor şi funcţionari, au protestat împotriva ”logicii mercantile a învăţământului superior chilian”. În opinia lor, cele mai bune universităţi publice continuă să coste foarte mult, iar singura modalitate de a ajunge acolo, dacă nu există mijloace, este de a obţine o bursă sau o îndatorare puternică. Manifestaţii studenţeşti au avut loc şi în oraşele Valparaiso, La Serena şi Concepcion. Ministrul Educaţiei, Joaquin Lavin, i-a chemat pe studenţi la dialog. Ţara, în plină creştere economică, numără 1,1 milioane de studenţi.
COREEA DE NORD
Răpiri
Coreea de Nord a răpit peste 180.000 de străini în ultimele decenii, printre care şi români. Aceasta este concluzia unei asociaţii pentru drepturile omului care cere ajutorul Coreei de Sud şi SUA, pentru a forţa regimul de la Phenian să elibereze ostaticii sau să repatrieze trupurile lor neînsufleţite. Gruparea recomandă administraţiei de la Washington să reintroducă această ţară pe lista statelor care sponsorizează terorismul. Prizonieri ai acestei grupări au căzut de-a lungul timpului şi olandezi, francezi, italieni sau libieni.
RUSIA
Judecată istorică
Rusia va ţine cont de actele de dispreţuire a victimelor sovietice din cel de Al Doilea Război Mondial, atunci când va lua decizii pe tema politicii externe faţă de vecinii ei, a declarat, vineri, preşedintele Dmitri Medvedev. Declaraţia vine după mai multe dispute cu foste state sovietice pe tema vandalizării de către naţionalişti a unor memoriale dedicate victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Rusia a fost indignată, luni, de informaţiile potrivit cărora naţionaliştii din vestul Ucrainei i-au provocat pe veterani, au rupt şi ars steaguri sovietice şi au călcat în picioare o jerbă depusă pentru victimele războiului. Recentele decizii ale Estoniei, Letoniei şi Georgiei de a demonta monumente sovietice şi de a permite marşuri în onoarea Waffen-SS au dus la dispute diplomatice cu Rusia.
UCRAINA
Deputaţi expulzaţi
Guvernul ucrainean a expulzat, vineri, doi diplomaţi cehi, pe care îi acuză de spionaj. Colonelul şi maiorul, membri ai secţiei de ataşaţi militari din Ambasada cehă la Kiev, efectuau activităţi neconforme cu statutul lor diplomatic, potruivit Ministerului ucrainean de Externe. Ofiţerii cehi ar fi încercat să obţină informaţii confidenţiale despre agenţiile guveramentale ucrainene şi au fost descoperiţi de serviciile ucrainene. Guvernul ucrainean a acuzat de multe ori Kremlinul că trimite agenţi secreţi pentru a opera în Ucraina sub acoperirea diplomatică, dar acuzaţiile la adresa unui stat membru NATO sunt neobişnuite. Cel mai recent scandal de spionaj din Ucraina s-a produs în februarie 2010, când Kievul a expulzat patru ofiţeri ai Flotei ruse de la Marea Neagră, care strângeau informaţii despre instalaţiile nmilitare ucrainene din regiune. Rusia a replicat trimiţând acasă doi diplomaţi ucraineni.
BELARUS
Exclus de la o reuniune a Interpol
Reprezentantul Ministerului belarus de Interne nu a primit aprobarea de a participa la conferinţa regională europeană a Interpol din Malta, a anunţat, vineri, ministrul de Interne, Anatoli Kuleşov. ”Reprezentantul belarus nu a putut asista la conferinţă din cauza abordărilor politice neconstructive ale anumitor state europene”, a spus ministrul la o întâlnire la Minsk cu secretarul general al Interpol, Ronald Noble. Belarusul este supus sancţiunilor occidentale în urma reprimării violente a opozanţilor, după alegerile prezidenţiale din 19 decembrie. Deocamdată, aproape 200 de oficiali belaruşi au interdicţie la intrarea în ţările UE.
SIRIA
Ajutor militar iranian
Arme iraniene au fost trimise în Siria, încălcând rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU, arată un raport al Naţiunilor Unite obţinut de CNN. Documentul afirmă că majoritatea incidentelor înregistrate de încălcări ale regulilor privind armele convenţionale implică Siria, iar în cazurile inspectate de comisie, materialul interzis era ascuns cu atenţie, pentru a evita inspecţia de rutină. Iranul a fost vizat de mai mult rezoluţii ale Consiliului de Securitate din 2007, concentrate pe anumite activităţi, instituţii, entităţi şi persoane legate de activităţile interzise ale Iranului în domeniul nuclear şi al producerii de rachete şi importurile şi de exporturile de arme convenţionale. Experţii au subliniat că sancţiunile limitează posibilităţile Iranului de a procura obiecte legate de activitatea nucleară şi balistică interzisă, încetinind astfel ritmul de dezvoltare al acestor programe, dar admit că ocolirea sancţiunilor de către Iran în alte domenii, în special prin folosirea companiilor de faţadă, ascunderea metodelor de transport, tranzacţii financiare şi transferul de arme convenţionale şi materiale conexe continuă. Comitetul a descoperit că Siria a fost destinaţia pentru şase dintre cele nouă incidente privind transferul de arme convenţionale de către Iran care au fost descoperite. Unul dintre cazuri a fost descoperit de autorităţile turce care inspectau un avion cargo ce a făcut o escală în Turcia, pe ruta Iran - Aleppo (Siria), în luna martie. Sirienii au negat acuzaţiile, potrivit ONU. Ciocnirile dintre forţele guvernamentale siriene şi manifestanţi este posibil să se fi soldat cu până la 850 de morţi, a declarat, vineri, Înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului. ”Cerem din nou Guvernului sirian să dea dovadă de reţinere, să pună capăt folosirii forţei şi arestărilor în masă pentru a reduce la tăcere opozanţii”, a spus oficialul ONU, care a condamnat şi detenţiile, torturarea şi uciderea disidenţilor în Bahrain. El a precizat şi că Yemenul a fost de acord cu o vizită a unei organizaţii pentru drepturile omului, în următoarele câteva săptămâni.
YEMEN
Violenţele continuă
Preşedintele yemenit, Ali Abdullah Saleh, a afirmat vineri, la Sanaa, că se va apăra cu toate forţele sale împotriva opozanţilor care cer demisia lui, după apelul SUA vizând tranziţia la democraţie a acestei ţări. Cel puţin 19 protestatari au fost ucişi miercuri şi joi, la Sanaa şi Taez. Vineri, soldaţi ai Gărzii Republicane, unităţi de elită loiale preşedintelui Saleh, au deschis focul asupra protestatarilor, omorând trei persoane, la Ibb. Discursul preşedintelui intervine într-un climat extrem de tensionat la Sanaa, unde opoziţia continuă să-şi mobilizeze susţinătorii, unităţi rivale ale armatei îşi împart controlul asupra oraşului, iar planul de mediere propus de Consiliul de Cooperare al Golfului a eşuat, deoarece şeful statului yemenit a refuzat să-l promulge. De asemenea, preşedintele Saleh, considerat un aliat al SUA în lupta împotriva terorismului, a reacţionat vehement la apelul acestora privind o tranziţie paşnică la democraţie, în Yemen. Declanşate la sfârşitul lunii ianuarie şi soldate până acum cu cel puţin 179 de morţi, protestele în Yemen se înscriu în mişcarea socială care a cuprins lumea arabă, la începutul acestui an. Pe de altă parte, cinci soldaţi yemeniţi au fost ucişi într-un atac atribuit al-Qaida în estul Yemenului, iar trei militari şi-au pierdut viaţa în urma unui atac lansat de elemente tribale, în sudul ţării. Pe lângă mişcarea de protest şi ameninţarea al-Qaida, Yemenul se confruntă cu o amplă mişcare separatistă în sudul ţării şi cu o revoltă şiită în nord.
CHINA
Răniţi de turbulenţe
Şapte persoane au fost rănite vineri dimineaţă, când un avion pe ruta Beijing - Hong Kong a intrat într-o zonă cu turbulenţe puternice. Este vorba despre doi pasageri şi cinci însoţitoare de bord. Persoanele au fost spitalizate după ce avionul a aterizat în Hong Kong. Compania aeriană investighează incidentul. În 2003, 12 membri ai echipajului au fost răniţi, dintre care doi grav, când un avion pe ruta Malaezia - Hong Kong a intrat într-o zonă cu turbulenţe puternice.