FRANŢA

Avion Blue Air fără frâne

O cursă Blue Air cu destinaţia Bucureşti, cu 105 pasageri la bord, a fost oprită înainte de decolarea din Beauvais-Tillé, după ce s-a descoperit că pe pistă căzuseră fragmente din sistemul de frânare, relatează presa franceză de ieri. Incidentul s-a produs marţi seară, potrivit ”Courrier Picard”. Pasagerii debarcaţi au fost duşi spre Roissy, pentru a lua alt avion. Doi ingineri ai companiei au inspectat aparatul, care a fost declarat apt de zbor dar a plecat gol, pentru a fi supus unei verificări complete a trenului de aterizare.

UNGARIA

Aterizare forţată

Un zbor al companiei aeriene ungare Malev ce urma să facă legătura între Budapesta şi Bucureşti a făcut cale întoarsă şi a fost nevoit să efecuteze o aterizare de urgenţă, ieri, pe aeroportul internaţional Liszt Ferenc. Echipajul a semnalat existenţa unor probleme cu presiunea şi, în conformitate cu reglementările în curs, nu a avut altă opţiune decât aceea de a ateriza. Avionul de mici dimensiuni, cu 30 de pasageri la bord, a aterizat fără probleme, la ora locală 08:24. Până la ora difuzării ştirii, nu se stabilise încă dacă valva de presiune era defectă sau dacă a fost vorba de o altă problemă, o inspecţie tehnică fiind în curs.

OLANDA

Aterizare de urgenţă

Un avion care decolase din Polonia şi se îndrepta spre Marea Britanie a aterizat de urgenţă pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, după ce unul dintre pasageri, un cetăţean britanic, a atacat membri ai echipajului. ”Avionul a aterizat de urgenţă şi l-am reţinut pe bărbatul care a atacat echipajul”, a declarat Robert van Cappelle, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei olandeze. La bordul avionului se aflau 156 de pasageri, dar nici ei şi niciunul din membrii echipajului nu au fost răniţi în incident, cu excepţia agresorului britanic, care a suferit răni uşoare. Oficialul olandez nu a precizat dacă bărbatul era înarmat şi nici motivele agresiunii.

BULGARIA

Spionaţi cu dispozitive speciale

Aproape 6.000 de bulgari au fost spionaţi în 2010, cu dispozitive speciale de supraveghere, potrivit unui raport al subcomitetului parlamentar pentru controlul acestor dispozitive. Numărul exact al celor spionaţi este 5.763, iar numărul mandatelor este 15.866. Autorul raportului este fostul preşedinte al subcomitetului, Iavor Notev, din partidul naţionalist Ataka. Actualul preşedinte prin rotaţie este Hristo Biserov, din partidul etnicilor turci. Potrivit raportului, ministrul de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a prezentat 142 de cereri legate de dispozitivele speciale de supraveghere, prin care s-au strâns 3.400 de elemente dovezi. Viceministrul de Interne a admis că s-a înregistrat o creştere în 2010 a numărului acestui gen de cereri şi a subliniat că raportul demonstrează necesitatea unui control sporit asupra celor care au dreptul de a opera cu astfel de dispozitive.

GERMANIA

Gardian nazist condamnat

O instanţă din Germania l-a condamnat pe John Demjanjuk, gardian într-un lagăr nazist, la cinci ani de închisoare, pentru implicare în uciderea a 30.000 de evrei, în 1943. Demjanjuk, în vârstă de 91 de ani, este acuzat că a participat la uciderea a 27.900 de evrei în lagărul Sobibor din Polonia ocupată de nazişti. Procurorul ceruse şase ani de închisoare. Numărul unu pe lista criminalilor de război nazişti ai Centrului Simon Wiesenthal, el a fost expulzat anul trecut din SUA, unde se stabilise în 1952, după o lungă luptă judiciară, în special din cauza stării sale precare de sănătate. Dar justiţiile americană şi germană l-au declarat apt să fie judecat, cu condiţia să existe numai două sesiuni de câte 90 de minute în zilele de audiere. Lui Demjanjuk i-a fost retrasă cetăţenia americană în 2002, pentru că şi-a ascuns trecutul nazist. El a dat asigurări că a făcut parte din Armata Roşie şi a fost luat prizonier de germani, în 1942. Demjanjuk s-a salvat o dată: condamnat la moartea în 1988, în Israel, pentru că a fost Ivan cel Groaznic, gardian la lagărul Treblinka, el a fost achitat de Curtea Supremă, din cauza unor îndoieli privind identitatea sa.

AUSTRALIA

Heroină confiscată

Poliţia australiană a arestat doi bărbaţi de origine malaeziană, după ce autorităţile au descoperit 42 de kilograme de heroină ascunsă într-un vas care transporta mobilă şi care acostase în portul Sydney. Poliţiştii au precizat că bărbaţii au fost acuzaţi de introducerea în ţară a unei cantităţi de droguri estimată la o valoare de piaţă de 49 de milioane de dolari australieni (52 de milioane de dolari americani). Potrivit reprezentanţilor poliţiei, oficialii vamali care au inspectat vasul provenit din Malaezia au descoperit că heroina era ascunsă în opt piese de mobilier. Cei doi bărbaţi arestaţi au compărut, ieri, în faţa unei curţi de justiţie din Sydney. Ei riscă să-şi petreacă toată viaţa în spatele gratiilor, în paralel fiind obligaţi să achite o amendă de 825.000 de dolari australieni.

EGIPT

Turismul a pierdut 2,2 miliarde dolari

Egiptul a ratat încasarea a cel puţin 13,4 miliarde de lire egiptene (2,27 miliarde dolari) în domeniul turismului, după declanşarea la sfârşitul lunii ianuarie a mişcării de protest soldată cu demisia fostului preşedinte Hosni Mubarak, a anunţat, ieri, ministrul Turismului, Mounir Fakhri Abdel Nour. Declanşată în plin sezon turistic egiptean, revolta a grăbit plecarea unui mare număr de turişti, descurajând alte persoane care doreau să viziteze ulterior Egiptul, ceea ce reprezintă o grea lovitură pentru economia egipteană. Ministrul egiptean a recunoscut că rezervele hotelurilor din zone turistice au înregistrat pierderi estimate la 15% şi după recentele violenţe interconfesionale de la Cairo, soldate cu 15 morţi. Turismul, care a obţinut, anul trecut, venituri de 13 miliarde de dolari, asigură 6% din PIB-ul ţării şi 10% din totalul locurilor de muncă, directe sau indirecte. Peste 14 milioane de turişti au vizitat în 2010 Egiptul, ceea ce reprezintă o cifră-record, conform analiştilor economici.

SIRIA

Proteste violente

Forţele de securitate siriene au dispersat, ieri, mii de studenţi care protestau la Aleppo, al doilea oraş ca mărime din ţară. Protestul este cel mai mare organizat până acum în oraş. Studenţii au cerut ridicarea asediilor asupra oraşelor siriene, inclusiv Homs, Daraa şi Banias, aflate în centrul revoltelor faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad. În ultimele săptămâni au avut loc mai multe proteste ale studenţilor la Aleppo, dar acestea au implicat de obicei câteva sute de persoane şi au fost dispersate rapid. Cea de ieri pare să fie cea mai mare de până acum, mii de studenţi strângându-se în campusul universitar din partea de vest a oraşului şi scandând sloganuri de solidaritate cu Daraa. Aşa cum s-a mai întâmplat, alte grupuri de studenţi, loiale regimului Assad şi agenţi de securitate înarmaţi cu bastoane au intervenit şi au dispersat mulţimea. Potrivit unor martori, poliţia a închis principalul drum care leagă centrul oraşului de campus, într-o tentativă de a împiedica protestatarii să ajungă în oraş. Deocamdată, locuitorii din Aleppo nu s-au alăturat revoltelor. Potrivit analiştilor, dacă Aleppo şi capitala ţării, Damasc, nu se vor implica în mişcare, şansele de răsturnare a regimului sunt slabe. Autorităţile siriene sunt conştiente de acest lucru şi au făcut tot posibilul pentru a se asigura că această situaţie va fi evitată. 18 persoane au fost ucise miercuri, în timpul ciocnirilor dintre forţele de ordine şi protestatari. De asemenea, potrivit activiştilor, circa 500 de persoane au fost arestate numai la Homs, de miercuri. Informaţiile nu pot fi verificate, pentru că jurnaliştii străini nu au dreptul să intre în Siria. Tancuri au deschis focul la Homs, al treilea oraş ca mărime din ţară, iar violenţe s-au înregistrat în satele şi oraşele din jurul Daraa, unde au izbucnit manifestaţiile, în luna martie. Mii de persoane ar fi fost arestate şi sute ucise de forţele guvernamentale până acum. Miercuri, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, i-a cerut preşedintelui Assad să asculte cererile de reformă şi libertate şi să se abţină de la a folosi forţa excesivă şi arestările în masă ale protestatarilor paşnici. 647 de civili au fost ucişi de la izbucnirea manifestaţiilor prodemocraţie, în 18 martie. O altă organizaţie pentru drepturile omului, Sawasiah, a anunţat că peste 800 de civili şi-au pierdut viaţa. Autorităţile afirmă că circa 100 de soldaţi au murit.

SUA

Vizite la Guantanamo

Guvernul american analizează posibilitatea de a le permite rudelor deţinuţilor de la Guantanamo să îi viziteze, relatează ”Washington Post”. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii poartă în prezent discuţii cu Departamentul Apărării în legătură cu fixarea unui program de vizită, au declarat surse guvernamentale, citate sub acoperirea anonimatului. Legea americană nu permite ca fonduri guvernamentale să fie folosite pentru vizitele familiilor la Guantanamo, dar nu ar interzice programul, dacă acesta ar fi finanţat de Crucea Roşie. Potrivit informaţiilor disponibile, organizaţia internaţională intermediază deja trimiterea de scrisori, discuţiile telefonice şi teleconferinţe între deţinuţi şi rudele lor. Peste 170 de suspecţi de terorism se află în continuare la centrul de detenţie american din Cuba.

UCRAINA

Liber la trupe străine

Parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, decizia preşedintelui Viktor Ianukovici de a permite prezenţa de militari străini pe teritoriul ţării, în cursul manevrelor internaţionale. 269 voturi au fost pentru, pragul minim fiind de 226 voturi. Trupele străine vor putea staţiona pe teritoriul ucrainean conform unei legi ce a fost promulgată la iniţiativa preşedintelui. În 2009, un amplu exerciţiu ucraineano-american a eşuat din cauză că Parlamentul nu şi-a dat aprobarea.