AFGANISTAN

Militari NATO ucişi

Opt soldaţi străini şi un contractor au fost ucişi ieri, de un pilot afgan de aviaţie, pe aeroportul din Kabul, aflat sub controlul forţelor române. Ministerul afgan al Apărării a anunţat că mai multe persoane au fost ucise după ce un ofiţer afgan de aviaţie a deschis focul asupra trupelor străine, după o dispută. Incidentul a avut loc la o bază folosită de aviaţia militară afgană în jurul orei locale 11.00. Ministerul a precizat că autorul atacului a fost ucis. Incidentul este unul dintre cele mai sângeroase vizând trupe străine şi comise de militari afgani. Naţionalităţile victimelor nu au fost divulgate. Anterior, postul de televiziune Al Jazeera a anunţat că şase americani şi-au pierdut viaţa în incident. Talibanii au revendicat atacul, dar autorităţile nu au putut confirma implicarea lor. Un purtător de cuvânt al grupării teroriste a declarat pentru Al Jazeera că unul dintre membrii săi servea în armată de mult timp, având ca obiectiv să ucidă militari străini şi a avut şansa să o facă ieri. Forţele aeriene române au preluat oficial, la 1 aprilie, de la forţele aeriene ungare, comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA), pentru un an. România a mai deţinut comanda aeroportului din Kabul în urmă cu cinci ani, iar aviatorii militari români s-au bucurat de aprecieri în ceea ce priveşte profesionalismul şi seriozitatea. România are în prezent 1.851 de militari în Afganistan şi a pierdut 14 soldaţi în acest teatru de operaţiuni, începând cu 2003.

EGIPT

Atac cu bombă

Un atac cu bombă a vizat, ieri dimineaţă, un gazoduct din Egipt ce alimentează Israelul şi Iordania, determinând autorităţile să întrerupă aprovizionarea, a anunţat o sursă de securitate. Atacul s-a produs în zona satului al-Sabil, regiunea el-Arish din Sinai. Bomba a fost acţionată de la distanţă. Aprovizionarea a fost întreruptă după acest act de sabotaj, nefiind cunoscută, deocamdată, amploarea pagubelor produse sau dacă atacul s-a soldat cu victime. Secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, candidat la alegerile prezidenţiale egiptene, a declarat că susţine anularea tratatului de pace cu Israelul. Potrivit acestuia, tratatul de la Camp David, semnat în 1979 cu Israelul, este un eşec. El a cerut Israelului să oprească procesul de colonizare din Cisiordania şi să recunoască un stat palestinian pe întreg teritoriul ocupat de Israel în 1967, inclusiv Fâşia Gaza. Alegerile ar putea avea loc în octombrie. Un alt candidat, judecătorul Hesham Bastawisi, a cerut reconsiderarea tratatului cu Israelul. Conform tratatului, Israelul s-a retras din Peninsula Sinai, pe care o ocupa din 1967. În schimb, Egiptul a acceptat demilitarizarea zonei. Acordul a constituit prima recunoaştere a independenţei Israelului de către un stat arab important.

AUTORITATEA PALESTINIANĂ

Reconciliere istorică

Facţiunile palestiniene rivale Hamas şi al-Fatah au semnat un acord de reconciliere mediat de Egipt. Acordul prevede un program pentru alegeri legislative şi prezidenţiale şi cere formarea unui guvern interimar. Şeful serviciilor egiptene de informaţii, Murad Muwafi, a mediat discuţiile dintre delegaţia Hamas şi grupul al-Fatah. Egiptul a mediat în multe rânduri negocierile dintre Hamas şi al-Fatah. Relaţiile dintre cele două grupuri s-au degradat după ce Hamas a câştigat alegerile legislative în 2006 şi a preluat controlul în Fâşia Gaza.

UNGARIA

Ciocniri între romi şi extrema-dreaptă

Noi ciocniri au avut loc, marţi, în satul Gyongyospata din Ungaria, între romi şi extremiştii de dreapta. Cinci persoane au fost rănite. Mai multe persoane au fost arestate. O organizaţie pro-romi a anunţat pe Facebook că unităţi de luptă ale poliţiei au înconjurat localitatea. Nu este clar ce a declanşat noile violenţe, după tensiunile din ultimele săptămâni. În weekend, aproape 300 de romi au părăsit satul, deoarece o grupare de extremă-dreapta intenţiona să organizeze antrenamente paramilitare în zonă. Crucea Roşie ungară a transportat sute de femei şi copii romi cu autocarele. Poliţia a intervenit pentru a bloca antrenamentele, iar romii s-au întors. Potrivit MTI, membri ai aceluiaşi grup s-au numărat printre cei care s-au luptat marţi. În luna martie, reprezentanţi ai unei alte grupări de extremă-dreapta s-au îmbrăcat în uniforme şi au mărşăluit săptămâni la rând prin sat, pentru a intimida romii.

FINLANDA

Extremişti la externe, apărare şi imigraţie

Liderul partidului naţionalist Adevăraţii Finlandezi, marele câştigător al alegerilor parlamentare din Finlanda, a fost numit la conducerea comitetului parlamentar pentru afaceri externe, iar partidul se va ocupa şi de apărare şi imigraţie. În afară de numirea lui Timo Soini, partidul va conduce şi comitetul pentru apărare şi comitetul administrativ care se ocupă de legislaţia pe imigraţie şi poliţie. Mare parte din activitatea Parlamentului este gestionată în cele 16 comitete. Parlamentul l-a ales ca preşedinte pe Ben Zyskowicz, din Coaliţia Naţională, conservatoare, iar liderul social-democraţilor va fi vicepreşedinte, împreună cu un responsabil al Adevăraţilor Finlandezi.

SIRIA

Reuniune UE

Reprezentanţii celor 27 de state membre UE se vor reuni mâine, la Bruxelles, pentru a discuta despre situaţia din Siria şi toate opţiunile sunt pe masă, în special în ceea ce priveşte sancţiunile care ar putea fi impuse, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei UE, Catherine Ashton. El a adăugat că UE intenţionează să acţioneze cât mai rapid posibil şi a reafirmat că violenţele împotriva manifestanţilor sunt inacceptabile. Germania a anunţat ieri că este în favoarea unor măsuri de retorsiune faţă de Guvernul sirian, în urma represiunilor care s-au soldat deja cu 453 de morţi, potrivit unui bilanţ oferit de observatorul sirian pentru drepturile omului. În cazul unui acord în cadrul UE, sancţiunile ar putea începe printr-o îngheţare a conturilor deţinute de oficiali sirieni şi o restricţie privind deplasările reprezentanţilor şi diplomaţilor sirieni. Circa 30 de membri ai Partidului Baas, aflat la putere în Siria, şi-au anunţat demisia, pentru a protesta faţă de practicile serviciilor de securitate. Ei vorbesc despre percheziţii în locuinţe, tiruri cu gloanţe reale trase la întâmplare asupra oamenilor, caselor, moscheilor şi bisericilor. Semnatarii denunţă, de asemenea, agresiunile comise împotriva locuitorilor din Baida şi comportamentul serviciilor de securitate şi al partizanilor regimului (Shabbiha), care incită la confesionalism şi suscită sentimente de ostilitate între locuitorii ţării.

TURCIA

Canal ocolitor

Turcia va construi un nou canal navigabil, pentru a se ocoli aglomerata strâmtoare Bosfor, a anunţat, ieri, premierul Recep Tayyip Erdogan. Potrivit acestuia, Canalul Istanbul, cu o lăţime de 150 de metri, va lega Marea Neagră de Marea Marmara, ce se deschide în Egee, prin Dardanele. Erdogan a precizat că acest canal va avea circa 45 kilometri lungime şi l-a numit cel mai mare proiect al secolului. El nu a precizat locul exact. Premierul a făcut anunţul în cursul campaniei pentru alegerile din iunie. Bosforul, cea mai îngustă strâmtoare folosită pentru navigaţia internaţională, desparte Europa de Asia. Ţărmurile sale sunt intens populate, acolo aflându-se Istanbul, cel mai mare oraş al Turciei.

R. MOLDOVA

Reluarea transportului feroviar

Chişinăul şi Tiraspolul au ajuns la un acord privind reluarea transportului feroviar de pasageri şi mărfuri în regiunea transnistreană, a anunţat şeful Căilor Ferate din Transnistria, Serghei Marşinko. Acesta a afirmat că s-a ajuns la o înţelegere potrivit căreia autorităţile de la Chişinău vor ridica problema creşterii numărului de pasageri transportaţi pe calea ferată, prin regiunea transnistreană, la reuniunea care va avea loc la 18 mai. Circulaţia trenurilor prin regiunea transnistreană a fost suspendată în martie 2006, când R. Moldova şi Ucraina au ajuns la un acord privind introducerea unui nou regim vamal pentru regimul separatist de la Tiraspol. Potrivit acordului, Tiraspolul nu poate exporta nimic în mod legal, fără acordul autorităţilor de la Chișinău. De asemenea, în această perioadă, conducerea Căilor Ferate din R. Moldova a redirecţionat traficul feroviar spre nordul regiunii trasnistrene. Tiraspolul a catalogat acest gest drept o blocadă economică. În prezent, prin Transnistria circulă câteva trenuri de marfă de tranzit care aparţin Rusiei şi Ucrainei, precum şi două trenuri de pasageri Chişinău-Moscova şi Chişinău-Odesa.