GRECIA

Români repatriaţi

Zece cetăţeni români, victime ale exploatării prin muncă, au fost repatriaţi din Grecia, cu sprijinul autorităţilor elene şi al ambasadei României la Atena, a informat, ieri, MAE. Informaţii de presă vehiculate anterior vorbeau despre existenţa a 35 de români muncind în condiţii de sclavie, care au fost descoperiţi de poliţia elenă, pe o plantaţie de căpşuni din Peloponez. MAE a precizat însă că au fost identificate numai zece victime cu cetăţenie română. Ambasada României la Atena a fost sesizată cu privire la cazul cetăţenilor români, la data de 13 aprilie 2011. În urma audierilor efectuate de autorităţile elene, au fost reţinute mai multe persoane, printre care doi români şi au fost identificate zece victime ale exploatării prin muncă, cu cetăţenie română. Ambasada României este în contact permanent cu autorităţile locale, iar în prezent cercetările sunt în desfăşurare, precizează MAE.

OLANDA

Fermierii ţin cu românii

Fermieri din sudul Olandei au ameninţat că îl vor da în judecată pe ministrul Afacerilor Sociale, Henk Kamp, dacă nu se răzgândeşte privind acordarea de permise de muncă pentru români, până în această după-amiază, relatează portalul DutchNews.nl. Fermierii, în mare parte proprietari de livezi sau de culturi de căpşuni, se bazează pe aproximativ 2.000 de muncitori sezonieri români pentru a strânge recolta, potrivit DutchNews.nl. Kamp a afirmat în martie că nu va mai acorda permise de muncă românilor şi bulgarilor, începând de la 1 iulie, decât în cazuri excepţionale. Fermierii ar trebui, în schimb, să angajeze localnici şomeri. Organizaţia fermierilor ZLTO afirmă că ministrul greşeşte dacă schimbă politica în mijlocul sezonului, iar această acţiune le pune în pericol contractele cu comercianţii.

ELVEŢIA

Cerşetori români amendaţi

Poliţia din Geneva a desfăşurat, la sfârşitul săptămânii trecute, o vastă operaţiune vizând persoanele care practicau cerşetoria, controlând în total 66 de indivizi, majoritatea români, cărora li s-au dat amenzi. Operaţiunea poliţiei a fost planificată şi s-a desfăşurat vineri seara. A fost vizată zona esplanadei Plainpalais şi zona pietonală Mont-Blanc. Toate persoanele găsite cerşind au fost controlate, în total 66 de persoane, majoritatea de origine română. 15 dintre ele au fost imediat eliberate şi 50 au fost conduse la sediul poliţiei. Cu această ocazie, au fost aplicate amenzi contravenţionale pentru cerşetorie. În total, au fost eliberate 232 de ordonanţe penale, care au fost traduse în limba de origine a contravenienţilor, prin intermediul unor interpreţi. În plus, 39 de persoane aveau restanţe financiare pentru amenzi neplătite. Operaţiunea s-a desfăşurat în calm, iar cerşetorii au putut părăsi postul de poliţie, câteva ore mai târziu.

SUA

Trei zile de furtuni şi tornade mortale

Cel puţin 45 de persoane au murit în SUA, după ce furtuni puternice au provocat tornade în şapte state din sud, a anunţat, ieri, NBC News. Peste 200 de tornade au fost semnalate în ultimele trei zile, pe teritoriul SUA. Numai în Carolina de Nord şi-au pierdut viaţa cel puţin 24 de oameni, tornadele provocând, sâmbătă, distrugeri masive, acoperişuri de case smulse, copaci dezrădăcinaţi, zeci de mii de persoane rămase fără curent electric. S-au înregistrat inundaţii şi a căzut grindină de mărimea unei mingi de tenis. În Carolina de Nord s-au produs 62 de tornade, intensitatea fenomenului fiind fără precedent în ultimele două decenii, în acest stat. În Arkansas au murit nouă oameni, începând de joi, în Virgina, patru, Alabama are şapte victime, Oklahoma, trei, Mississippi, una. Autorităţile din cele două state Carolina şi din Virginia au avertizat însă că bilanţul ar putea creşte, pe măsură ce echipele de salvare caută printre dărâmături. Primele furtuni s-au înregistrat joi noaptea, în Oklahoma, apoi aria lor s-a extins către Arkansas, Mississippi, Alabama şi Georgia. Potrivit CNN, pericolul altor fenomene extreme pare deocamdată îndepărtat, tornadele îndreptându-se către ocean.

AFGANISTAN

Militari NATO ucişi

Cinci militari ai forţei internaţionale a NATO în Afganistan (ISAF) au fost ucişi sâmbătă, într-un atentat sinucigaş care a vizat cartierul general al armatei afgane pentru estul ţării, a anunţat ISAF, fără preciza naţionalitatea acestora. Un purtător de cuvânt al ISAF, comandantul Tim James, a confirmat că este vorba despre un atentat sinucigaş comis sâmbătă dimineaţă, la cartierul general al armatei afgane pentru estul ţării, situat în zona Gambiri, în apropiere de Jalalabad, în estul Afganistanului. Oficiali militari şi medicali anunţaseră anterior că un atentat sinucigaş, revendicat de talibani, s-a soldat cu patru morţi şi opt răniţi, sâmbătă dimineaţă, la cartierul general pentru estul ţării, unde sunt staţionaţi în principal militari străini.

UCRAINA

25 de ani de la Cernobâl

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi reprezentanţi din 50 de ţări se întâlnesc mâine, la Kiev, pentru o conferinţă şi un summit prin care se marchează 25 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobâl. Premierul francez, François Fillon, va co-prezida conferinţa donatorilor pentru strângerea a 740 de milioane de euro, sumă de care mai este nevoie pentru realizarea unui nou sarcofag de beton care să izoleze reactorul distrus al centralei de la Cernobâl. În cursul aceleeaşi zile, preşedintele CE va deschide lucrările unui summit cu privire la folosirea energiei nucleare în scopuri civile. Centrala nucleară de la Cernobâl, situată la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev, a fost teatrul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie, după ce reactorul său cu numărul 4 a explodat la 26 aprilie 1986, contaminând radioactiv o mare parte a Europei. Reactorul distrus de explozie a fost acoperit, în 1986, cu un sarcofag de beton, însă acesta a început să prezinte fisuri.

SERBIA

Manifestaţii antiguvernamentale

Zeci de mii de susţinători ai Partidului Progresist s-au adunat sâmbătă, la Belgrad, pentru a cere alegeri anticipate, spunând că s-au săturat de corupţie şi salarii mici, iar liderul opoziţiei, Tomislav Nikolici, a anunţat că începe o grevă a foamei, până la convocarea scrutinului. Mitingul intervine la trei luni după un protest similar care a avut loc în capitala sârbă. Protestatarii au fluturat steaguri şi bannere pe care scria “Jos cu hoţii” şi “Poporul vrea dreptate, locuri de muncă şi progres”. Poliţia, înarmată cu scuturi şi bastoane, a stat desfăşurată pe străzile din apropiere, gata să acţioneze în cazul producerii unor violenţe. Preşedintele Boris Tadici a declarat că Serbia are nevoie de stabilitate şi a respins ultimatumurile date de opoziţie în privinţa alegerilor anticipate, apreciind că un astfel de scrutin ar fi total nepotrivit în acest moment. Viitoarele alegeri ar trebui să aibă loc, în mod normal, în 2012. Partidul Progresist este considerat principalul rival al Partidului Democrat, cel care conduce actuala coaliţie de guvernare. Tadici, care s-a întâlnit joi cu Nikolici, susţine că nu este posibilă stabilirea datei alegerilor până când Serbia nu obţine statutul de candidat la UE.

CHILE

Allende exhumat

Rămăşiţele fostului preşedinte chilian Salvador Allende, care a decedat în 1973, vor fi deshumate din ordinul justiţiei, pentru a-i ajuta pe anchetatori să găsească răspunsuri în investigaţia lor privind încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii militare a lui Augusto Pinochet. Anchetatorii încearcă să determine dacă Allende s-a sinucis, aşa cum susţine varianta oficială, sau a fost ucis de soldaţi, în timpul loviturii de stat din 1973, care l-a adus la putere pe generalul Augusto Pinochet. Corpul lui Allende a fost găsit în palatul prezidenţial, după ce clădirea fusese atacată de trupe şi avioane. Judecătorii au decis ca exhumarea să aibă loc în a doua jumătate a lunii mai. Mii de persoane au fost ucise, au dispărut sau au fost torturate în timpul regimului lui Pinochet, care a durat până în 1990. Cazul Allende este doar unul dintre cele 726 de dosare deschise pentru abuzuri şi încălcarea drepturilor omului. O investigaţie oficială stabilise că Allende s-a sinucis, folosind o puşcă dăruită de prietenul său, liderul cubanez Fidel Castro. Doctorul lui Allende a confirmat concluziile anchetei oficiale şi ele au fost acceptate de familie, însă unii dintre susţinătorii săi continuă să creadă că a fost ucis de soldaţi. La începutul acestei săptămâni, fiica sa, scriitoarea Isabel Allende, care acum este senatoare, a confirmat că familia a cerut deshumarea şi o nouă autopsie. Allende avea 65 de ani când a murit, la 11 septembrie 1973. Personalitatea sa continuă să îi divizeze şi în prezent pe chilieni. Pentru unii, a fost un marxist nesăbuit, care vroia să transforme ţara într-o nouă Cubă; pentru alţii, a fost un socialist democrat, a cărui moarte rămâne simbolul atrocităţilor comise de forţele lui Pinochet. Allende a venit la putere în 1970, ca primul preşedinte marxist democratic ales al ţării. El a pledat pentru o ”cale chiliană către socialism”, naţionalizând industria şi fermele. Politicile sale radicale i-au polarizat pe chilieni şi au nemulţumit SUA, care au sprijinit lovitura de stat militară împotriva lui. Generalul Pinochet a murit în urma unui infarct, în 2006, la vârsta de 91 de ani, în timp ce era investigat pentru corupţie, tortură şi crimă.

BURKINA FASO

Stare de asediu la Ouagadougou

Autorităţile din Burkina Faso au anunţat stare de asediu, între orele 19:00 şi 06:00, la Ouagadougou, începând de sâmbătă. Acest comunicat a fost publicat după o serie de incidente în oraşul Ouagadougou, unde au protestat comercianţii nemulţumiţi de jafurile comise de militari deveniţi rebeli după ce nu şi-au mai primit soldele. Comercianţii au atacat la rândul lor şi au incendiat, sâmbătă, sediul partidului aflat la putere, au dat foc la cauciucuri şi la mai multe maşini parcate în faţa Ministerului de Comerţ şi Adunării Naţionale. Poliţia, susţinută de armată, a intervenit în forţă şi a tras focuri de avertisment în aer. Puterea preşedintelui Blaise Compaoré, confruntat din luna februarie cu multiple mişcări de protest, printre care şi cea a soldaţilor, se clatină serios. Joi şi vineri preşedintele s-a confruntat şi cu o nouă revoltă a gărzii prezidenţiale. După ce au primit primele restante pe care le reclamau, militarii din garda prezidenţială şi-au reluat serviciul.