BELARUS

Atentator arestat

Doi suspecţi, între care presupusul autor al atentatului de la metroul din Minsk, soldat cu moartea a 12 persoane şi rănirea altor peste 150, au fost arestaţi de poliţie, a anunţat, ieri, Parchetul General din Belarus. Cei doi suspecţi, ambii bărbaţi, au fost supuşi unor prime interogatorii în prezenţa avocatului lor, a declarat procurorul general adjunct, Andrei Şved. După înregistrarea video din metroul de la Minsk, unul dintre cei doi este probabil autorul atentatului, a precizat Şved. Atentatul produs luni, la metroul din Minsk şi soldat cu 12 morţi şi peste 100 de răniţi a fost provocat de explozia unui mecanism de 5 până la 7 kg echivalent TNT plasat pe peronul staţiei din centrul oraşului, a declarat ministrul belarus de Interne, Anatoli Kuleşov. Explozia bombei care conţinea bile de metal a lăsat un crater de circa 80 de centimetri diametru în peron, a precizat oficialul belarus. Circa 300 de persoane se aflau lângă acest loc în timpul exploziei produse luni, în jurul orei locale 18,00. Un tren care sosea în acelaşi moment la celălalt peron a primit instrucţiuni să-şi continue drumul fără să oprească în staţie, a adăugat Anatoli Kuleşov. O zi de doliu naţional a fost decretată ieri, la Minsk, în memoria victimelor.

YEMEN

Proteste sângeroase

Cel puţin şapte persoane au fost ucise în Yemen, dintre care patru poliţişti, în timpul ciocnirilor dintre forţele de ordine şi o unitate disidentă a armatei, au declarat, ieri, surse militare şi medici. Poliţia a atacat un punct de control al armatei din provincia Amran, situată la circa 170 de kilometri nord de capitala Sanna, a declarat un oficial din armată, precizând că un ofiţer a fost ucis şi doi soldaţi au fost răniţi. De asemenea, patru poliţişti şi-au pierdut viaţa când forţele de securitate au deschis focul în ciocnirile de marţi seară, folosind arme automate şi grenade. În sudul ţării, soldaţii au ucis, ieri, doi manifestanţi antiguvernamentali şi au rănit mai mulţi, în diferite zone ale oraşului port Aden. Armata a deschis focul când protestatarii au încercat să blocheze drumuri.

COREEA DE NORD

American arestat

Un cetăţan american a fost reţinut în Coreea de Nord, a anunţat Departamentul american de Stat, cerând eliberarea sa imediată, din motive umanitare. Autorităţile SUA nu au oferit detalii despre identitatea americanului sau despre circumstanţele arestării sale. Anunţul intervine înainte de vizita secretarului american de Stat, Hillary Clinton, la Seul, ce va avea loc în weekend. Eforturile pentru detensionarea situaţiei din Peninsula Coreea continuă, după două atacuri militare, anul trecut. Departamentul de Stat refuză să răspundă la întrebări despre cetăţeanul reţinut, deoarece acesta nu şi-ar fi dat acordul în acest sens. Washingtonul şi Phenianul nu au relaţii diplomatice, după războiul din Coreea, aşa că interesele americane în ţara comunistă sunt reprezentate de ambasada Suediei. Oficiali de la ambasadă au vizitat persoana reţinută. Acesta nu este primul caz în care un cetăţean american este reţinut în Coreea de Nord, iar de cele mai multe ori a fost vorba de trecere ilegală a frontierei. Începând din 2009, doi foşti preşedinţi americani au mers la Phenian pentru a obţine eliberarea americanilor aflaţi în detenţie.

AFGANISTAN

ONU rămâne

ONU va rămâne prezentă în Afganistan, în pofida unui mediu de securitate dificil şi atacurilor a căror ţintă este de 18 luni, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul ONU. “Este un câmp de operaţiuni dificile, dar suntem aici pentru a rămâne”, a declarat Gregory Starr, subsecretarul general al ONU pentru Securitate. La 1 aprilie, între 2.000 şi 3.000 de manifestanţi care protestau faţă de incendierea în public a unui exemplar din Coran, în SUA, au luat cu asalt birourile ONU de la Mazar-i-Sharif, omorând trei angajaţi europeni, între care şi un român şi patru agenţi de pază nepalezi. Într-o întâlnire cu preşedintele afgan, Hamid Karzai, săptămâna trecută, Starr a exprimat îngrijorări puternice cu privire la problema securităţii. Subsecretarul general al ONU pentru Securitate a precizat că cei patru agenţi de pază nepalezi au fost ucişi, la Mazar-i-Sharif, la 1 aprilie, cu focuri de armă. Ei au primit instrucţiuni să utilizeze armamentul din dotare doar contra unei ameninţări directe şi identificate la adresa vieţii lor, dar fără să tragă în mulţime. În acea zi nu au utilizat armele din dotare. “Le onorez memoria”, a conchis Gregory Starr.

GUATEMALA

Divorţ prezidenţial

Soţia preşedintelui Guatemalei, Sandra Torres, a obţinut divorţul de soţul ei, pentru a putea candida la alegerile prezidenţiale. Tribunalul Familiei a acordat divorţul, Torres nemaifiind, de acum, soţia preşedintelui Alvaro Colom. Fosta Primă Doamnă a anunţat în martie că vrea să-i urmeze în funcţie soţului ei, la finalul mandatului acestuia, în ianuarie 2012. Exista însă o problemă: rudele apropiate ale preşedintelui, inclusiv soţia sau soţul, nu pot candida. Soluţia a fost divorţul. În total, 51 de persoane, organizaţii şi partide au încercat să blocheze cererea de divorţ, calificând-o drept o mişcare politică, dar Curtea a decis să lase această chestiune Tribunalului Electoral Suprem. Acesta a decis că cererea de divorţ este un caz civil, individual, privat şi voluntar. Colom conduce Unitatea Naţională a Speranţei, o coaliţie politică sub al cărei patronaj fosta sa soţie vrea să candideze la preşedinţie. Opoziţia este indignată. “Nu este un divorţ, este fraudă electorală”, a spus un lider al opoziţiei.

BRAZILIA

Referendum asupra interzicerii armelor de foc

Legislatorii brazilieni vor propune un referendum naţional asupra interzicerii vânzării de arme, după atacul de la şcoala din Rio de Janeiro. Politicienii vor ca referendumul să se desfăşoare în această toamnă. O propunere similară din 2005 a fost respinsă de cetăţeni. Brazilia a respectat trei zile de doliu după atacul din 7 aprilie asupra unei şcoli, atac soldat cu moartea a 12 copii. Această ţară este marcată de incidentele ce implică arme de foc, acestea fiind frecvente în marile oraşe, dar atacul din Rio de Janeiro a şocat populaţia. Proiectul va trebui aprobat de Senat şi de Cameră, înainte de a fi prezentat la referendum.