BELARUS

Explozie la metrou

Cel puţin două persoane au murit şi alte aproximativ 50 au fost rănite într-o explozie produsă ieri seară, într-o staţie de metrou din Minsk, a anunţat agenţia Interfax, citând martori oculari. Anterior, angeţia belarusă Belta anunţase că explozia s-a soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi, fără să precizeze însă numărul acestora. Două cadavre sunt vizibile în apropiere de intrarea la metrou. Feţele lor sunt acoperite cu un cearşaf, a declarat un martor ocular. Serviciile de intervenţie au evacuat din subteran aproximativ 50 de persoane rănite după explozia produsă în jurul orei locale 18.00. Deocamdată nu se cunosc cauzele producerii acestei deflagraţii, însă preşedintele belarus, Alexander Lukaşenko a convocat imediat forurile de securitate ale ţării.

MAREA BRITANIE

Românii, pe locul doi la numărul de infracţiuni

Imigranţi provenind din state membre UE comit aproximativ 500 de infracţiuni săptămânal în Marea Britanie, dar expulzarea lor este îngreunată de faptul că sunt cetăţeni europeni. Peste 54.000 de cetăţeni europeni au fost condamnaţi în Marea Britanie, în ultimii doi ani, inclusiv pentru crime, informează ”Daily Mail”. Potrivit datelor statistice, cele mai multe infracţiuni au fost comise de polonezi şi români, alimentând temerile opiniei publice în legătură cu eventuale noi extinderi ale UE. Conform unor cifre oficiale publicate de ”Daily Telegraph”, infracţiunile comise de străini în Marea Britanie practic s-au dublat în ultimii doi ani.

BAHRAIN

Activişti morţi în detenţie

Doi activişti şiiţi din Bahrain care au fost arestaţi după săptămâni de proteste antiguvernamentale au murit în timp ce se aflau în custodia poliţiei. Potrivit Ministerului de Interne, Ali Issa Saqer, în vârstă de 31 de ani, a murit când gardienii au încercat să îl oprească, pentru că ”provoca haos”. El a murit la spital. Fotografii făcute înainte de înmormântare au arătat că victima avea vânătăi pe spate, pe picioare şi pe degete. Un alt deţinut, Zakaraya Rashed Hassan, în vârstă de 40 de ani, a murit în urma unei boli contractate în detenţie. Mai mulţi activişti şiiţi s-au plâns că au fost torturaţi în închisoare, dar Guvernul a negat acuzaţiile. Bahrainul a impus, luna trecută, starea de urgenţă, după săptămâni de proteste antiguvernamentale în micul regat din Golf, unde monarhia sunnită este acuzată de discriminare faţă de majoritatea şiită. Autorităţile au folosit forţa pentru a înăbuşi manifestaţiile care au izbucnit în 14 februarie şi s-au soldat cu peste 25 de morţi. Grupurile pentru drepturile omului au anunţat că Guvernul a arestat peste 400 de persoane, printre care activişti, medici, bloggeri şi susţinători ai opoziţiei.

TAIWAN

Exerciţii militare

Taiwanul a demarat, ieri, exerciţiile militare anuale, pentru a se pregăti în cazul unui atac din partea Chinei. Exerciţiile de cinci zile vor include decolarea unor avioane militare de pe o autostradă şi simularea consecinţelor unui atac din partea Chinei, ce a distrus aerodromurile Taiwanului. Preşedintele Ma Ying-jeou a spus că Taiwanul trebuie să fie pregătit pentru război. Ma a subliniat că Taiwanul nu vrea să se implice într-o cursă a înarmării cu China şi vrea să se apere prin mijloace paşnice, pentru că ameninţarea militară vine mai mult din partea Chinei. Taiwanul şi China s-au despărţit de la sfârşitul unui război civil din 1949. Legăturile s-au îmbunătăţit de când Ma a venit la putere, în 2008 şi a luat măsuri pentru diminuarea tensiunilor, dar Taiwanul trăieşte în continuare cu teama unui atac, pentru că Beijingul consideră insula ca provincie a sa şi a promis că o va recupera prin forţă, dacă măsurile paşnice de reunificare sunt epuizate.

EMIRATELE ARABE

Activişti reţinuţi

Trei activişti pentru drepturile omului au fost reţinuţi în Emiratele Arabe Unite, în decurs de trei zile, relatează CNN. Blogger-ul Ahmed Mansoor, care a cerut implementarea unei reforme în ţară, a fost luat, vineri, din apartamentul său din Dubai, a declarat soţia sa. Nadia Mansoor a precizat că circa 10 bărbaţi, dintre care doi îmbrăcaţi în uniforme de poliţie, au luat şi paşaportul şi laptop-ul bărbatului şi nu au spus unde îl duc pe activist şi de ce. Farhad Salem al-Shehhi, un prieten al lui Mansoor care l-a ajutat cu site-ul său, a fost reţinut sâmbătă seara, a spus activistul Mohammed al-Mansoori. Al-Shehhi a fost luat din emiratul Ajman, unde locuia temporar, cât timp soţia sa studiază acolo. Al-Shehhi nu mai are paşaport de şapte ani. Al treilea activist arestat, Nasser bin Ghaith, este scriitor şi a fost reţinut duminică. Oficiali din Emirate nu au răspuns întrebărilor legate de detenţia lui Mansoor. Mansoor face parte dintre grup de 133 de persoane care i-au cerut în 9 martie, printr-o petiţie, preşedintelui Emiratelor Arabe Unite, alegeri directe în ţară. Din grup mai fac parte profesori universitari, foşti oficiali guvernamentali, jurnalişti şi activişti. Petiţia a fost adresată preşedintelui Sheikh Khalifa bin Zayed Al Nahyan şi membrilor Consiliului Suprem al celor şapte emirate din care este formată ţara. De asemenea, Consiliul Federal Naţional ar trebui să aibă puteri legislative, potrivit grupului. În prezent, organismul are numai rol de consiliere.

ISRAEL

Georgia dată în judecată

O companie israeliană care produce sisteme electronice pentru arme, Elbit Systems, a dat în judecată, în Marea Britanie, Guvernul georgian, pentru o datorie de 100 de milioane de dolari, a declarat un purtător de cuvânt al societăţii. Procesul este împotriva Guvernului georgian, pentru că nu a plătit compania pentru armele furnizate în baza mai multor contracte semnate în 2007, a spus purtătorul de cuvânt, fără a preciza despre ce arme este vorba. În 2007, Georgia ar fi cumpărat 40 de drone Hermes 450 de la Elbit Systems. Compania israeliană ar fi ajutat Geogia şi să îşi modernizeze avioanele Su-25 produse la Tbilisi.

PORTUGALIA

Plan de salvare

Experţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional se deplasează, astăzi, la Lisabona, pentru a discuta despre planul de salvare a Portugaliei. Această misiune de evaluare tehnică este destinată să pregătească negocierile la nivel politic între troică (UE, BCE, FMI) şi partidele politice portugheze, săptămâna aceasta. Aceşti experţi se vor întâlni cu responsabili din Ministerul Finanţelor portughez, pentru a discuta detalii tehnice ale planului de salvare, evaluat vineri de comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, la aproximativ 80 de miliarde de euro. Într-un scurt comunicat publicat la Washington, FMI a indicat că la cererea autorităţilor portugheze, experţi ai FMI se vor alătura echipelor Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene, pentru o evaluare tehnică a situaţiei actuale a economiei portugheze. UE şi FMI sunt pregătite să ajute Portugalia, care traversează o gravă criză a datoriei, cu condiţia ca Lisabona să adopte, până la jumătatea lunii, noi măsuri de austeritate ambiţioase şi să procedeze la privatizări importante. Portugalia a intrat într-o criză politică gravă după demisia la 23 martie a primului ministru Jose Socrates. Alegeri legislative anticipate urmează să aibă loc la 5 iunie. Portugalia este a treia ţară din zona euro care cere ajutor de la UE şi FMI în decurs de un an. UE şi FMI au acordat un plan de sprijin de 110 miliarde de euro Greciei, în mai 2010 şi de 85 de miliarde de euro Irlandei, în decembrie. Premierul socialist portughez demisionar, Jose Socrates, a dat, duminică, asigurări că Guvernul lui va conduce negocierile viitoare asupra ajutorului cerut UE şi FMI, contrazicând declaraţii anterioare ale ministrului său de Finanţe.

R. MOLDOVA

Despăgubiri pentru prostituţie

O femeie originară din R. Moldova, victimă a traficului cu fiinţe umane şi forţată să se prostitueze, a obţinut dreptul de a fi despăgubită din partea Ministerului britanic de Interne. Decizia a venit în condiţiile în care urma o audiere în justiţie legată de afirmaţiile potrivit cărora ministerul ar fi încălcat drepturile femeii, trimiţând-o înapoi în R. Moldova, în 2003. Ministerul de Interne a subliniat că abordarea Marii Britanii faţă de traficul cu fiinţe umane s-a schimbat semnificativ. Laura Cox, judecător la Curtea Supremă, a spus că victima a suferit o degradare sexuală severă şi, ca urmare, are sechele de ordin psihic. Ea era supusă riscului, din cauză că poliţia nu reuşise să-i aresteze pe traficanţi. Avocata femeii, Harriet Wistrich, a declarat că aceasta a fost răpită la vârsta de 14 ani şi traficată pentru prostituţie în Italia, Turcia, Ungaria, România, Israel şi Marea Britanie, până la vârsta de 21 de ani. A fost bătută, violată, ameninţată cu moartea şi tratată ca o sclavă. În 2003, femeia a fost arestată într-un bordel din Londra şi acuzată de posesie de documente false, furnizate de traficanţii ei. Ea a stat în închisoare trei luni şi a fost trimisă în R. Moldova. Avocata a spus că traficantului femeii i s-a permis să o viziteze pe aceasta la închisoare, dându-se drept prietenul ei, pentru a o intimida. În R. Moldova, ea a fost găsită de traficanţi şi supusă la rele tratamente, înainte de a fi din nou obligată să se prostitueze timp de încă doi ani. Femeia a dat în judecată Ministerul de Interne britanic, pentru că el nu a luat măsuri pentru a o proteja şi a trimis-o înapoi în R. Moldova, în 2003, cu toate că existau motive solide să se creadă că era vizată de risc. În 2007, după ce a fost din nou obligată să se prostitueze în Marea Britabnie, ea a fost arestată şi închisă din nou, înainte de a intra în proiectul Poppy, care a identificat-o ca victimă a traficului şi i-a oferit susţinere pentru a depune cerere de azil. Până la urmă i s-a dat statutul de refugiat, recunoscându-se că autorităţile moldovene nu o puteau proteja de traficanţi. Un responsabil al Ministerului de Interne a recunoscut că înţelegerea a venit foarte târziu. El a precizat că acest caz este unul neobişnuit, care a putut fi susţinut în instanţă pentru că există potenţiale argumente legate de abuzuri comise în procesul de expulzare şi pentru că au fost evoluţii semnificative în modul în care sunt tratate victimele traficului, din 2003 încoace. Ministrul de Interne, Damian Green Green, a declarat că acest caz arată de ce abordarea Londrei faţă de traficul cu fiinţe umane s-a schimbat semnificativ din 2003.