YEMEN

Tragedie la o uzină de muniţii

Cel puţin 110 persoane au murit ieri, într-o explozie violentă produsă într-o uzină de muniţii din sudul Yemenului, jefuită duminică de presupuşi membri ai reţelei teroriste al-Qaida. Mohsen Salem Said, membru în consiliul localităţii Khanfar, de care depinde administrativ uzina, care se află în provincia Abyan, a precizat că bilanţul tragediei ar putea fi mult mai mare, având în vedere că sunt şi numeroşi răniţi, printre care şi copii. Victimele sunt civili intraţi ieri în uzină pentru a încerca să pună mâna pe arme sau muniţii, a doua zi după o operaţiune de comando a unor presupuşi membri al-Qaida, care au atacat uzina şi au sustras lăzi cu muniţie pe care le-au încărcat în patru camioane. Circumstanţele exploziei de ieri nu au fost încă clarificate iar bilanţul victimelor ar putea să crească. Există temeri că Yemenul devine un fief al-Qaida, având în vedere şomajul extrem de mare şi tinerii consideraţi potenţiali recruţi ai celulelor teroriste. Explozia s-a produs în oraşul Jaar şi a fost auzită la o distanţă de 15 kilometri.

AFGANISTAN

Atentat sinucigaş

24 de persoane au fost ucise şi alte 59 rănite, duminică seară, într-un atentat sinucigaş cu camion-capcană, revendicat de talibani, contra unei firme de construcţii din sud-estul Afganistanului. Un camion plin cu explozibil a intrat în complexul companiei şi a explodat, a anunţat un comunicat al guvernoratului provinciei Paktika, în care a avut loc atentatul. Ministerul afgan de Interne a anunţat, la rândul său, că trei kamikaze au împuşcat mortal paznicul de la intrarea complexului, după care au introdus camionul-capcană înăuntru. Atentatul s-a produs în districtul Barmal, la frontiera cu Pakistanul. Talibanii au revendicat atentatul la AFP, prin intermediul unuia dintre purtătorii lor de cuvânt, Zabihullah Mujahid, care a declarat că atacul viza o bază militară care adăpostea soldaţi americani şi afgani. Preşedintele afgan, Hamid Karzai a condamnat cu fermitate atentatul terorist, ”o acţiune a inamicilor Afganistanului, care se opun dezvoltării sale”. Provincia Paktika, ca şi cele vecine, Paktia şi Khost, este unul dintre fiefurile reţelei Haqqani, una dintre principalele mişcări ale rebeliunii talibane. Aflată şi de cealaltă parte a frontierei pakistaneze, reţeaua este implicată în numeroase atacuri sângeroase în Afganistan. Aceste provincii se află în imediata vecinătate a zonelor tribale pakistaneze, considerate unele dintre principalele baze din spatele frontului ale talibanilor afgani. Numeroşi civili au fost ucişi, de la începutul anului şi până în prezent, în provinica Paktika, mai ales de bombe artizanale plasate la marginea drumurilor. Preşedintele afgan a lansat oficial, la 22 martie, prima fază a procesului de tranziţie în Afganistan, în cadrul căruia forţele internaţionale vor transfera, în mod progresiv, responsabilitatea securităţii ţării către afgani. NATO intenţionează să încheie acest proces până la sfârşitul lui 2014. Doar provinciile şi oraşele relativ sigure sau apropiate de baze NATO sunt incluse în această primă fază.

SIRIA

Jurnalişti eliberaţi

Cei doi jurnalişti Reuters dispăruţi în Siria, în urmă cu două zile, au fost eliberaţi ieri, de către autorităţile siriene şi sunt pe drum spre Liban. ”Ayat Basma şi Ezzat Baltaji sunt pe drum spre Beirut”, au anunţat rudele acestora. Ei ajunseseră joi în Siria, pentru a scrie despre revoltele din ţară împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Un reprezentant al agenţiei de presă urma să meargă la Damasc, pentru a discuta chestiunea cu oficiali sirieni. Vineri, Reuters a anunţat că autorităţile siriene au retras acreditarea corespondentului Khaled Yacoub Oweis, pentru că modul în care a acoperit evenimentele recente a fost ”neprofesionist şi fals”. Zeci de contestatari au fost arestaţi în cursul manifestaţiilor de vineri, în Siria, a afirmat, duminică, Observatorul sirian al Drepturilor Omului, cu sediul la Londra. Amnesty International a anunţat, la rândul său, că deţine o listă cu numele a 93 de persoane arestate în cursul lunii martie, pentru activităţile lor pe internet, la Damasc, Alep, Banias, Daraa, Homs şi în alte locuri. De două săptămâni, o contestaţie fără precedent împotriva regimului are loc în Siria, în special la Deraa, în sudul ţării.

MAREA BRITANIE

149 de persoane puse sub acuzare

Poliţia britanică a pus sub acuzare 149 de persoane, după manifestaţiile violente ce au avut loc la Londra, faţă de reducerea cheltuieililor guvernamentale. Un mic grup de protestatari a încercat sâmbătă să ocupe magazinele din centrul Londrei, dar s-a confruntat cu o intervenţie dură din partea poliţiei, pregătită să asigure ordinea la uriaşul miting împotriva măsurilor de austeritate. Becuri umplute cu amoniac (care degajă un miros urât) şi bombe cu vopsea au fost aruncate pe Oxford Street, celebra stradă comercială a capitalei britanice. Grupul de protestatari a vizat magazinul Topshop, căruia i-a spart vitrinele, dar nu a reuşit să intre, graţie intervenţiei poliţiei. Autorităţile au arestat 201 persoane, relatează BBC News. Cu excepţia acestor incidente, demonstraţia, denumită Marşul pentru Alternativă, s-a desfăşurat paşnic, manifestanţii agitând pancarte şi sunând din vuvuzele. Manifestanţii au protestat faţă de tăierile drastice ale cheltuielilor publice, creşterea şomajului, mărirea taxelor şi reforma pensiilor, măsuri luate de Guvernul conservator-liberal, pentru a reduce uriaşul deficit bugetar, ajuns la 10% din PIB. Sindicatele şi opoziţia laburistă spun că măsurile sunt prea radicale şi prea rapide şi vor aduce sărăcia pentru milioane de britanici, atingându-se cea mai ridicată rată a şomajului din ultimii 16 ani. Potrivit organizatorilor, între 250.000 şi 500.000 de persoane au participat la marş. Acesta a fost cel mai mare eveniment organizat de sindicate în ultimii 20 de ani şi cea mai amplă manifestaţie din ţară de la marşul împotriva războiului din Irak, din 2003.

CEHIA

Protest la Praga

Zeci de imigranţi şi activişti au protestat duminică, la Praga, faţă de exploatarea străinilor, inclusiv români, care nu ar fi fost plătiţi după ce au lucrat în pădurile deţinute de stat. Ei au cerut ca autorităţile să ancheteze cazurile muncitorilor din Vietnam, România şi Slovacia, care nu ar fi primit salariile promise, relatează ”Ceske Noviny”. Manifestanţii au plantat, simbolic, un copac în faţa Ministerului Agriculturii din Praga şi s-au îndreptat spre Ministerul de Interne. Mitingul de duminică a încheiat o campanie de o săptămână împotriva exploatării. Muncitorii străini ar lucra pentru compania de stat Lesy CR, în parcul naţional Krkonose (KRNAP). Ei au fost angajaţi cu ajutorul unor companii de intermediere. Imigranţii spun că au lucrat şi 12 ore pe zi dar au primit numai o parte din salariul promis. Mai mult, ei ar fi fost ameninţaţi de reprezentanţi ai firmei de intermediere. Poliţia cehă a deschis o anchetă în acest dosar. Pavel Cizinsky, de la Organizaţia cehă pentru Ajutarea Refugiaţilor (OPU), a declarat că astfel de probleme au apărut în ultimii trei ani. El a adăugat că noi români urmează să fie aduşi în Cehia, anul acesta, de către firmele de intermediere controversate. Cizinsky a precizat că sute de muncitori ar fi fost păcăliţi până în prezent. Peste 70 de străini ar fi contactat ONG-uri în acest dosar şi firmele de mediere le datorează peste 140.000 de dolari. Datoria totală s-ar ridica la sute de mii de dolari. El a criticat atât poliţia, care nu ar fi luat măsuri adecvate, cât şi compania Lesy CR, care s-a distanţat de scandal, spunând că nu este responsabilă pentru subcontractori.

R. MOLDOVA

Vizită oficială

Premierul polonez, Donald Tusk, întreprinde o vizită oficială în R. Moldova, în perioada 29 - 30 martie, la invitaţia omologului său de la Chişinău, Vlad Filat. Cei doi oficiali vor avea o întrevedere şi o şedinţă în cadrul delegaţiilor oficiale, după care vor susţine o conferinţă de presă. Mâine, Donald Tusk şi Vlad Filat vor prezida împreună Forumul UE - Moldova, care se va desfăşura la Chişinău, timp de trei zile şi la care vor participa oaspeţi din diferite state: politicieni, economişti, reprezentanţi ai guvernelor şi ai societăţii civile, analişti. Scopul acestui eveniment este de a atrage atenţia opiniei publice asupra R. Moldova şi a parcursului european al acesteia. Printre participanţii la forum se mai numără fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, un fost preşedinte polonez, Alexander Kwasniewski şi al doilea preşedinte al R. Moldova, Petru Lucinschi. Vizita lui Tusk la Chişinău are loc după ce, în martie, R. Moldova a fost vizitată de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton şi vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Autorităţile de la Chişinău declarau anterior că pe parcursul preşedinţiei poloneze a UE, pe care această ţară o va prelua de la Ungaria, la 1 iulie, ar putea depune cererea de aderare la UE. Analiştii de la Chişinău comentează aceste vizite la nivel înalt drept o creştere a vizibilităţii R. Moldova pe plan internaţional, dar şi ca o susţinere a reformelor iniţiate de Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare.