AFGANISTAN

Atentat la supermarket

Cel puţin opt persoane, între care trei străini, au fost ucise vineri, într-un atentat sinucigaş comis într-un supermarket din Kabul foarte frecventat de occidentali, atacul fiind revendicat de talibani. Există străini printre victime, există şi un copil şi femei, iar trei sau patru răniţi sunt în stare critică, a precizat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Kabul. Un alt oficial din cadrul poliţiei, Mohammad Zahir, a declarat că a fost vorba de un atentat sinucigaş. Atentatul a fost revendicat de purtătorul de cuvânt al rebelilor talibani, Zabihullah Mujahid, precizând că au fost vizaţi angajaţii unei firme de securitate americană. Numeroase atentate au loc la Kabul, multe vizând străini, consideraţi complici ai Guvernului afgan. Înlăturaţi de la putere la sfârşitul anului 2001, de o coaliţie internaţională condusă de SUA, talibanii şi aliaţii lor atacă frecvent trupele internaţionale şi membrii administraţiei Hamid Karzai.

PAKISTAN

Angajat american al consulatului SUA din Lahore, acuzat de dublu omor

Un american, angajat al consulatului SUA la Lahore, în estul Pakistanului, a fost acuzat joi seara, de către poliţie, de uciderea a doi pakistanezi, asupra cărora a deschis focul, în opinia sa, în legitimă apărare. Ministrul Justiţiei a adăugat că şi cazul unui al treilea pakistanez, ucis după comiterea faptelor, într-un accident rutier produs de un vehicul al consulatului SUA venit să îl caute pe angajatul său la faţa locului, a fost, de asemenea, înregistrat drept crimă. ”Cetăţeanul american ne-a spus că staţiona, la culoarea roşie a semaforului, la volanul maşinii sale, când a văzut doi bărbaţi pe motocicletă apropiindu-se, dintre care unul a scos un pistol. El spune că şi-a luat arma şi a tras pentru a se apăra”, a declarat comandantul poliţiei din oraş, Aslam Tarin. Unul dintre motociclişti a murit pe loc, iar celălalt a murit la spital, din cauza rănilor. Un purtător de cuvânt al ambasadei SUA la Islamabad, Alberto Rodriguez, a confirmat că americanul este angajat la consulat, dar a declarat că nu cunoaşte circumstanţele exacte ale faptelor şi a anunţat deschiderea unei anchete. Un poliţist, martor al scenei, a declarat că angajatul consulatului a cerut ajutorul colegilor săi, printr-o staţie radio de emisie-recepţie, imediat după atac şi că la locul respectiv a sosit un al doilea vehicul al consulatului, pentru a oferi ajutor. Americanii au încercat să fugă cu cele două maşini, dar au fost arestaţi de poliţie, a spus acesta. În urma atacului, aproximativ o sută de persoane s-au adunat la locul incidentului, pentru a-şi manifesta furia, blocând strada cu pneuri incendiate. SUA şi-au exprimat speranţa că acest caz nu va avea niciun impact asupra relaţiilor între Islamabad şi Washington. Washingtonul, cel mai important furnizor de ajutoare către Pakistan, aliatul lor în războiul contra terorismului pe care l-au declanşat în regiune, la sfârşitul lui 2001, întreţine relaţii uneori dificile cu Islamabadul. Guvernul pakistanez se confruntă cu un puternic sentiment antiamerican în cadrul opiniei publice, alimentat de campania americană de atacuri cu avioane fără pilot asupra zonelor tribale din nord-vestul ţării, la frontiera cu Afganistanul, fiefuri ale talibanilor pakistanezi rebeli şi aliaţilor acestora din cadrul al-Qaida, utilizate pe post de baze în spatele liniei frontului de către talibanii afgani. Rebelii islamişti au revendicat numeroase atentate contra forţelor pakistaenze sau civililor, dar mai rar atacuri contra unor diplomaţi străini. Lahore şi Karachi, cele mai importante două oraşe din ţară, sunt cunoscute, de asemenea, pentru nivelul ridicat al criminalităţii, inclusiv al atacurilor armate împotriva vehiculelor străine sau pakistanezilor bogaţi.

UNGARIA

Manifestaţii la Budapesta

Aproximativ 7.000 de manifestanţi au cerut, joi seara, la Budapesta, retragerea legii controversate a presei, pe care Guvernul conservator al lui Viktor Orban a promis să o modifice, după un val de critici internaţionale. Mobilizarea, organizată pe Internet, a fost mai slabă decât la marşul anterior, din 14 ianuarie, la care au participat aproximativ 10.000 de persoane. Alte patru coloane au fost organizate, joi, în oraşe din ţară. La Budapesta, reprezentanţi ai unor ONG-uri din domeniul apărărării drepturilor omului, Amnesty International şi Uniunii ungare pentru Libertăţi Civile au susţinut discursuri în faţa adunării. Manifestanţii protestează faţă de un text, intrat în vigoare la 1 ianuarie, acuzat de criticii acestuia că limitează libertatea presei. Comisarul european pentru Telecomunicaţii, Neelie Kroes, a cerut Budapestei schimbări, într-o scrisoare trimisă la 21 ianuarie. Scrisoarea nu viza, însă, toate cele trei cele mai controversate puncte, şi anume protecţia surselor, componenţa autorităţii care supervizează mass-media - care este formată, în prezent, doar din patru apropiaţi ai Fidesz, partidul lui Viktor Orban - sau sancţiunile financiare prevăzute de text, în special pentru atingerile aduse securităţii naţionale sau moralei. Scrisoarea lui Neelie Kroes denunţă înregistrarea obligatorie a instituţiilor mass-media într-un registru, extinderea legislaţiei ungare la instituţiile mass-media străine care operează în această ţară şi regula care prevede o acoperire echilibrată. O petiţie împotriva acestui text a adunat 75.000 de semnături pe Facebook. O altă manifestaţie este prevăzută la 15 martie, de Ziua Naţională a Ungariei.

GRECIA

Protest strămutat

287 de persoane aflate în greva foamei, care ocupau Facultatea de Drept din Atena încă de miercuri, au acceptat să meargă, joi seara, într-o altă clădire, unde îşi pot continua protestul, potrivit unui acord încheiat cu poliţia. Împrejurimile facultăţii, care se află în centrul Atenei, nu departe de cartierul Exarhia, au fost încercuite de poliţie, joi după-amiază, înainte de începerea unor negocieri conduse de un procuror. Pe baza acestui angajament, imigranţii au părăsit Facultatea de Drept, escortaţi de circa 500 de simpatizanţi şi militanţi de stânga veniţi să îi susţină. Această acţiune de revendicare colectivă, desfăşurată de imigranţii ilegali, a fost pregătită de patru luni. Imigranţii, toţi bărbaţi tineri, dintre care mulţi vin din regiunea Maghreb, au ajuns în Grecia după suspendarea procesului de reglementare a situaţiei imigranţilor ilegali, în 2005. Cei mai mulţi dintre ei au venit prin Creta şi lucrează în agricultură. Ministrul pentru Protecţia Cetăţeanului, Christos Papoutsis, le-a cerut să părăsească facultatea de drept, dându-le asigurări că poliţia nu va face nimic altceva decât să supravegheze transferul lor, pentru ca acesta să se desfăşoare în siguranţă.

ALBANIA

Ample proteste la Tirana

Zeci de mii de manifestanţi au defilat, vineri după-amiază, în calm, la Tirana, la apelul opoziţiei, îndreptându-se către sediul Guvernului, protejat de importante efective ale forţelor de ordine. Organizatorii au evaluat numărul manifestanţilor la 200.000 de persoane, în timp ce poliţia s-a abţinut să prezinte o estimare. Două cordoane de poliţie înconjurau sediul Guvernului şi circa 30 de membri ai forţelor de elită protejau intrarea în clădire. O scenă a fost amenajată în faţa clădirii, decorată cu portrete ale celor trei manifestanţi ucişi în timpul manifestaţiei antiguvernamentale de la 21 ianuarie, din Tirana, însoţite de cuvântul ”Justiţie” în limba albaneză şi engleză. Liderul opoziţiei, Edi Rama, primarul din Tirana, a luat cuvântul acolo, în faţa mulţimii. Acesta a asigurat că manifestaţia va fi paşnică şi dedicată memoriei celor trei victime, ucise de gloanţe. Puterea şi opoziţia se acuză reciproc, de săptămâna trecută, că sunt responsabile de aceste decese. O a patra persoană este în continuare în stare critică. Aceste violenţe au antrenat în ultimele zile tensiuni politice puternice. Rama şi deputaţii opoziţiei socialiste au mers în faţa uneia dintre coloanele de manifestanţi, în compania apropiaţilor victimelor de la 21 ianuarie. Portrete ale celor trei morţi de la 21 ianuarie au fost de asemenea amplasate în locul unde au fost ucişi, în apropierea sediului Guvernului. Rama a depus o jerbă de flori în faţa fiecăruia dintre ele, gest făcut şi de apropiaţii victimelor. Numeroşi manifestanţi purtau buchete de flori şi defilau în calm, în timp ce putea fi auzit Requiem-ul lui Mozart.

SUA

Alt purtător de cuvânt la Casa Albă

Fostul jurnalit Jay Carney va fi numit purtător de cuvânt al Casei Albe în locul lui Robert Gibbs, care şi-a anunţat plecarea la începutul lui ianuarie. Carney, actualul purtător de cuvânt al vicepreşedintelui Joe Biden, este fost director al biroului din Washington al săptămânalului ”Time”, publicaţie pentru care era acreditat la Casa Albă, în special în timpul administraţiei George W. Bush. Robert Gibbs, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Barack Obama, a anunţat la 5 ianuarie că va renunţa la funcţia pe care o ocupă, pentru a lucra în afara Casei Albe la pregătirea viitoarei campanii în vederea realegerii lui Obama în 2012, pentru un al doilea mandat.

SPANIA

Majorarea vârstei de pensionare

Membrii cabinetului spaniol au aprobat, vineri, majorarea vârstei de pensionare cu doi ani, la 67 de ani, pentru majoritatea angajaţilor, o reformă structurală deosebit de importantă, menită să recâştige încrederea pieţelor. Propunerea de majorare a vârstei de pensionare este susţinută şi de sindicate, o victorie pentru premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero în campania sa de reducere a deficitului bugetar. Spania se confruntă cu presiuni din partea investitorilor, pe fondul temerilor că nu va putea să-şi reducă datoria şi va necesita finanţare externă, la fel ca Grecia şi Irlanda. Cu această reformă, Spania se alătură Franţei şi Germaniei în efortul de a obliga angajaţii să lucreze mai mulţi ani înainte de a se pensiona. Franţa a majorat, anul trecut, vârsta minimă de pensionare de la 60 la 62 de ani, în ciuda masivelor proteste de stradă, în timp ce Germania a majorat în 2007 vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. Rata şomajului în Spania a atins, la finele lui 2010, nivelul de 20,33% din populaţia activă, cel mai ridicat nivel de după trimestrul al doilea 1997 şi, totodată, nivelul record în UE, potrivit cifrelor publicate vineri de Institutul naţional de statistică (Ine) în Spania. La finele lui 2010, în Spania era 4,697 milioane de şomeri, cu 121.900 de persoane mai mult decât în trimestrul al treilea şi cu 370.100 mai mulţi decât la finele lui 2009. Cu excepţia trimestrului al treilea 2010, şomajul în Spania a crescut neîncetat din vara lui 2007, când se situa la nivelul istoric de 7,95%. Lovită de criza imobiliară, Spania a intrat în recesiune la finele lui 2008 şi în prezent înregistrează doar o revenire modestă. Reforma sistemului de pensii nu va avea un impact fiscal înainte de 2015 dar este considerată cheia recâştigării încrederii investitorilor, pentru a evita soarta Greciei şi Irlandei.