BULGARIA

Foşti securişti

Comisia specială bulgară de investigare a dosarelor fostei Securităţi din perioada comunistă a anunţat că aproximativ 190 de ambasadori şi consuli bulgari dintre cei 462 verificaţi, au fost colaboratori şi agenţi ai fostei Securităţi a statului comunist. În investigaţie au fost incluşi 462 de diplomaţi, legea permiţând verificări asupra ambasadorilor, consulilor şi până la nivelul de adjuncţi ai directorilor misiunilor diplomatice. Acest procent, de aproape 50% din colaboratorii fostelor servicii comuniste, este cel mai mare înregistrat până acum. Dosarele fostei Securităţi reprezintă o problemă spinoasă în Bulgaria, mai ales, atunci când este vorba despre foşti oficiali de rang înalt. Serviciul de securitate din perioada comunistă ar fi rămas, în continuare, puternic, după prăbuşirea comunismului, prin intermediul unor foşti ofiţeri operativi, legaţi strâns de politică şi afaceri.

Pe lista neagră a foştilor agenţi de securitate şi colaboratori se află, deja, preşedintele socialist Gheorghi Părvanov, parlamentari, foşti judecători ai Curţii Constituţionale, magistraţi, investigatori, foşti şi actuali jurnalişti cunoscuţi, oficiali cu rang înalt din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi actualul director al Agenţiei Vămilor, Vanio Tanov.

UNGARIA

Naţionalizare

Parlamentul ungar a adoptat legea privind naţionalizarea fondurilor de pensii private cu 250 de voturi pentru, 58 împotrivă şi 43 de abţineri, eliminând astfel sistemul mixt introdus în 1998. Conform legii, până la sfârşitul lunii februarie, trei milioane de persoane au dreptul să decidă dacă doresc să transfere la stat pensiile acumulate în fondurile private. Până în prezent, contribuabilii aveu posibilitatea să transfere o parte a cotizaţiilor pentru pensiile obligatorii unui organism privat, în speranţa de a obţine o pensie mai generoasă. Ca urmare a unor măsuri de austeritate, aceste cotizaţii au fost redirecţionate timp de 14 luni către trezoreria statului. Astfel, cei care vor rămâne fideli fondurilor private vor pierde, după 14 luni, orice drept la pensia de stat. Sumele acumulate în fondurile de pensii reprezintă un patrimoniu de aproape 3.000 de miliarde de forinţi, circa 11 miliarde de euro. Casele de pensii private s-au adresat deja Curţii Constituţionale, solicitându-i să se pronunţe în această chestiune delicată. Graţie acestei legi şi poziţiei flexibile a Comisiei Europene, bugetul maghiar ar putea înregistra în 2011 un excedent de 5% din PIB.

BANGLADESH

Incendiu la fabrică

Cel puţin patru muncitori au murit şi o sută au fost răniţi într-un incendiu declanşat într-o mare uzină de textile de la periferia capitalei Bangladeshului, Dhaka. Conform unei infirmiere de la spitalul colegiului medical Enam, doi muncitori au murit la spital în urma rănilor suferite. Un alt medic dintr-o altă unitate medicală a anunţat alte două decese în urma aceluiaşi incendiu. Poliţia a informat că peste o sută de persoane au fost rănite, dintre care foarte multe grav. Incendiul s-a produs la uzina Grupului Hamim de la Ashulia, care are peste 14.000 de angajaţi, într-o zonă industrială aflată la nord de Dhaka.

SUA

Furtună de zăpadă

Şoferii au fost surprinşi de o furtună de zăpadă de o intensitate foarte mare, care s-a abătut asupra nordului SUA duminică şi luni, unii dintre ei rămânând blocaţi pe drumuri. Deplasările sunt dificile, iar numeroase şcoli şi administraţii au fost închise în nordul ţării din cauza acestei furtuni de zăpadă. Pe alocuri, stratul de zăpadă atinge 66 de centimetri, însă rafalele de vânt sunt foarte puternice. Minnesota, un stat rural situat la graniţa cu Canada, a fost cel mai afectat. Ninsorile abundente au condus la prăbuşirea acoperişului unui stadion duminică dimineaţă, fără a provoca însă victime. Pe unele tronsoane de autostradă, şoferii, incapabili să avanseze prin viscol, şi-au abandonat vehiculele pe marginea străzii. Ninsori s-au înregistrat şi în nordul statului Indiana. În acest stat situat în apropiere de Chicago, şoferii au fost surprinşi de furtună şi sunt blocaţi de luni seară în maşini.

IRAN

Convocarea ambasadorului iranian

Ministerul iranian al Adacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul britanic, Simon Gass, după ce acesta din urmă a postat pe site-ul ambasadei Marei Britanii la Teheran un articol în care critică situaţia drepturilor omului din ţară. Situaţia este extrem de tensionată între cele două ţări. Secretarul de stat britanic care se ocupă de Orientul Mijlociu, Alistair Burt, a respins luni o eventuală plecare a lui Simon Gass, cerută de presa conservatoare iraniană.

ITALIA

Guvernul rămâne la putere

Moţiunea de cenzură depusă în Camera Deputaţilor împotriva Guvernului italian condus de Silvio Berlusconi a fost respinsă, ieri, cu o majoritate de numai trei voturi. Guvernul Berlusconi a obţinut încrederea Senatului italian, cu 162 de voturi favorabile din totalul de 308, graţie sprijinului Ligii Nordului. Rezultatul din Senat nu reprezenta o surpriză, dat fiind că alianţa guvernamentală dispunea de o majoritate lejeră. Pe de altă parte, zeci de mii de studenţi au participat la manifestaţii în marile oraşe din Italia, protestând faţă de politicile Guvernului şi de reforma universitară. În centrul capitalei Italiei au fost mobilizate impresionate forţe de ordine care au blochat accesul spre sediile Senatului şi Camerei Deputaţilor. Studenţii au afişat pancarte pe care scria: „Jos dictatura!” sau „Voi sunteţi o castă scandaloasă, iar noi o majoritate energică”.

ALBANIA

Rezultate aproape oficiale

Partidul premierului în exerciţiu, Hashim Thaci, este pe primul loc la alegerile legislative de duminică din Kosovo, după numărarea a 99% din buletinele de vot, însă nu va putea forma singur Guvernul. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al lui Hahim Thaci, a obţinut 33,5% din voturi, cu mult în faţa principalului său concurent, Liga Democratică din Kosovo (LDK), condusă de primarul din Priştina, Isa Mustafa, care a obţinut 23,6% din voturi. PDK va dispune deci de un număr mai mare de deputaţi în Parlament, din totalul de 120 de membri, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a guverna singur. PDK va trebui să găsească parteneri de coaliţie. Mişcarea Autodeterminare, a lui Albin Kurti, care s-a făcut cunoscută anterior pentru opoziţia sa faţă de prezenţa forţelor internaţionale în Kosovo, a primit 12,2% din voturi. AAK, formaţiunea fostului premier kosovar Ramush Haradinaj, a obţinut 10,8% din voturi.

COREEA DE SUD

Demisie

Comandantul armatei sud-coreene, generalul Hwang Eui-Don, a demisionat ieri, după informaţiile privind implicarea sa într-un scandal imobiliar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a confirmat că demisia generalului Hwang a fost acceptată de Preşedinţie. Demisia intervine în contextul situaţiei tensionate dintre cele două Corei, după atacul ce a vizat o insulă sud-coreeană pe data de 23 noiembrie. Ministrul Apărării, Kim Tae-Young, demisionase după acest incident. Pe de altă parre, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, s-a declarat profund preocupat de capacităţile industriale nord-coreene pentru îmbogăţirea uraniului de la Yongbyon . Declaraţia a fost făcută în cursul întâlnirii cu omologul său nord-coreean, Pak Ui-Chun.

FRANŢA

Ostatici eliberaţi

Doi asistenţi ai unui centru social au fost luaţi ostatici, ieri, pentru scurt timp, la Mulhouse, în estul Franţei, de un fost locatar, care s-a predat fără violenţă după negocieri cu poliţia. Potrivit unui reprezentant al centrului social, autorul luării de ostatici, în vârstă de 20 de ani, a sechestrat un bărbat şi o femeie în incinta Centrului de găzduire şi reinserţie socială Espoir. Suspectul este un fost locatar al centrului care a locuit mai multe luni într-o structură de reinserţie. 20 de poliţişti şi pompieri au fost trimişi în jurul centrului unde în prezent locuiesc 89 de persoane. După negocieri cu poliţia, ostaticii au fost eliberaţi, iar suspectul s-a predat. Este al doilea incident de acest gen petrecut în Franţa în 24 de ore. Luni, un adolescent a luat ostatici mai mulţi copii, timp de patru ore, într-o grădiniţă din Besançon, tot în estul Franţei.

BELARUS

Normalizarea relaţiilor

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, pe care administraţia George W. Bush l-a calificat drept “ultimul dictator din Europa”, a declarat ieri că doreşte normalizarea deplină a relaţiilor cu SUA, cu cinci zile înaintea alegerilor prezidenţiale din fosta republică sovietică. Belarusul a început în ultimele luni o apropiere de Occident, atât cu Europa, cât şi cu SUA fără a tăia punţile cu Rusia, deşi mai multe conflicte au afectat relaţiile lor în ultimele săptămâni.