RUSIA

Moartea suspectă a unui manager al Gazprom

Cadavrul lui Serghei Kliuka, şef adjunct al Departamentului Economic şi Financiar al gigantului rus de gaze Gazprom, a fost descoperit, duminică, în autoturismul său personal, în garajul din apropierea domiciliului său din vestul Moscovei, cu o rană mortală la cap, transmite RIA Novosti, citând surse din forţele de ordine. Poliţia a avansat imediat ipoteza sinuciderii, însă reprezentanţi ai Gazprom au declarat, sub rezerva anonimatului, că nu au niciun dubiu că este vorba de o crimă. Asupra decedatului a fost descoperit un pistol CZ-75, despre care soţia defunctului spune că l-a primit în dar de la preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev. Kliuka, în vârstă de 36 de ani, a fost văzut ultima oară în viaţă sâmbătă dimineaţă. El plecase de acasă în jurul orei 05.00, intenţionând să-l întâlnească, la Gara Kursk din capitala rusă, pe fratele său care venea din provincie.

CHINA

Coliziune navală

O navă de croazieră italiană, Costa Classica, a intrat în coliziune cu o navă-cargo belgiană, Lowlands Longevity, ieri dimineaţă, în apropierea portului chinez Shanghai, câteva persoane fiind uşor rănite. Imediat după incident, unii pasageri s-au adresat personalului medical de la bord, pentru răni uşoare. După ajungerea în port, trei pasageri au fost trimişi la unităţi medicale din Shanghai, precizează compania Costa Crociere. Croaziera de trei zile - pe ruta Shanghai - Coreea de Sud - Shanghai - era pe punctul de a se încheia. O parte a Punţii numărul Cinci din partea dreaptă a navei italiene a fost avariată, anunţă compania, precizând că, din această cauză, croaziera de ieri, pe ruta Shanghai - Japonia -Coreea de Sud - Hong Kong a fost anulată.

AFGANISTAN

Mort în detenţie

Comandamentul NATO din Afganistan a anunţat, ieri, deschiderea unei anchete după moartea unui bărbat care fusese arestat în cursul unei operaţiuni a forţelor internaţionale în provincia Kandahar. Bărbatul a fost găsit mort în celulă, duminică, anunţă NATO, fără a preciza dacă era afgan şi fără a oferi detalii despre circumstanţele în care a murit. De mai multe luni, forţele internaţionale şi armata afgană efectuează o operaţiune de anvergură în provincia Kandahar. Potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Open Society Foundation, SUA dispun de o închisoare secretă în Afganistan, unde deţinuţii sunt supuşi unor rele tratamente. Într-un raport intitulat “Condiţii de detenţie într-o unitate de control a bazei aeriene Bagram”, Open Society afirmă că a obţinut mărturii din partea a 18 persoane care declară că au fost încarcerate în centrul de detenţie, între 2007 şi 2010. Deţinuţii sunt privaţi de somn, ţinuţi în condiţii de lumină sau frig excesive sau dezbrăcaţi, mâncarea este inadecvată şi nu au posibilitatea de a-şi practica religia. Centrul de detenţie, denumit de afgani “închisoarea neagră”, se află la baza aeriană din nord-estul Afganistanului şi este separat de închisoarea oficială de la baza Bagram. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat că Departamentul Apărării nu are nicio închisoare secretă, însă a declanşat o anchetă, pentru a verifica afirmaţiile conţinute în raport.

RUSIA

Primărie anchetată

Serviciile secrete ruse au declanşat o anchetă împotriva Primăriei oraşului Perm din regiunea Urali, suspectată de divulgarea unor secrete de stat, după ce a transmis planul oraşului unor arhitecţi străini, informează ziarul “Kommersant”. Primăria oraşului de un milion de locuitori care iniţiase un plan ambiţios de reconstrucţie este suspectată că a transferat informaţii secrete spre două companii din Olanda şi uneia din Finlanda. Este vorba în principal de hărţi şi de date privind capacitatea de mobilizare şi privind rezervele oraşului, afirmă ziarul. Accesul în oraşul Perm, situat la 1.400 kilometri est de Moscova, era interzis străinilor, după al doilea Război Mondial, din cauza fabricilor de armament, inclusiv a uzinelor de arme nucleare. Potrivit unei surse FSB, o anchetă în acest caz a fost iniţiată în septembrie, fiind vizaţi funcţionari ai Primăriei. Serviciul Federal de Securitate (FSB) nu a comentat informaţiile. Pentru reconstruirea oraşului, situat între partea europeană şi cea a asiatică a Rusiei, Primăria din Perm a contractat mai multe companii străine, între care KCAP Architects and Planners din Olanda.

FILIPINE

Alunecări de teren şi valuri gigantice

Taifunul Megi a traversat, ieri, partea de nord a statului Filipine, provocând alunecări de teren în zonele muntoase şi formarea unor valuri imense de-a lungul coastelor. Şcolile au fost închise şi mii de persoane au fost evacuate în nordul insulei Luzon, principala insulă a ţării, înainte a ceea ce se anunţă, potrivit previziunilor, drept cea mai puternică furtună a anului din Filipine. Provincia Isabela, situată în nord, a fost prima afectată de taifun, dar nicio victimă nu a fost înregistrată până în prezent. Megi nu ar trebui să traverseze Manila, capitala cu 12 milioane de locuitori, dar autorităţile le-au cerut locuitorilor să rămână vigilenţi, din cauza ploilor abundente aşteptate. Megi, care a fost numit de agenţiile guvernamentale responsabile de evenimente meteorologice un supertaifun, avansează în direcţia sud-vest, cu 19 kilometri pe oră, cu rafale de vânt ajungând până la 269 de kilometri pe oră. Acesta îşi va continua traiectoria către vest şi va intra în Marea Chinei de Sud, astăzi. Filipinele sunt traversate, în fiecare an, de circa 20 de taifunuri, dintre care unele provoacă numeroase victime. Furtuna tropicală Ketsana şi taifunul Parma din septembrie şi octombrie 2009 au provocat inundaţii grave. Peste 1.000 de persoane au fost ucise şi alte zece milioane afectate de aceste fenomene. La Beijing, centrul naţional de meteorologie a avertizat, într-un comunicat, că Megi, care înseamnă peşte-pisică în coreeană, va fi taifunul cel mai puternic al anului.

CHINA

Apropiaţi ai disidentului Liu Xiaobo arestaţi

Autorităţile chineze au arestat mai mulţi disidenţi apropiaţi de Liu Xiaobo, după ce acesta a primit Premiul Nobel pentru Pace, anunţă rude ale victimelor revoltei din 1989. În ultimele zile, mai mulţi activişti pro-democraţie au dispărut în mod inexplicabil, telefoanele mobile sunt închise şi sunt deţinuţi în locaţii necunoscute, explică Zhang Xianling, unul dintre membrii asociaţiei Mamele din Tiananmen. Printre persoanele reţinute se numără Ding Zilin, liderul organizaţiei, precizează Zhang. Liu Xiaobo, un disident deţinut în provincia Liaoning (nord-est), este primul chinez care a primit Premiul Nobel pentru Pace. În vârstă de 54 de ani, acest intelectual ispăşeşte o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru că a fost unul din autorii Cartei 08, un text care solicită democratizarea Chinei. Peste 600 de chinezi - profesori universitari, activişti pentru drepturile omului şi avocaţi - au semnat o scrisoare deschisă în care cer democratizarea Chinei, eliberarea lui Liu şi a altor deţinuţi politici.

GRECIA

Ameninţări iraniene

Ministerul grec al Afacerilor Externe a anunţat ieri că a consolidat securitatea ambasadelor şi consulatelor sale din străinătate, după un apel telefonic de ameninţare, în semn de susţinere faţă de solicitanţi de azil iranieni. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, apelul a fost efectuat miercuri, către Consulatul grec din Los Angeles, în numele unei organizaţii iraniene. “Necunoscutul a ameninţat cu atacuri împotriva personalului şi clădirilor reprezentanţelor diplomatice şi consulare din străinătate, în cazul în care cererea de acordare a azilului politic cetăţenilor iranieni care trăiesc în Grecia nu este soluţionată”, a precizat purtătorul de cuvânt Grigoris Delavekouras. Aproximativ 30 de solicitanţi de azil iranieni se află, de la începutul lui septembrie, în greva foamei, în faţa sediului Universităţii din Atena. Unii dintre ei, între care şi o jurnalistă, şi-au cusut gurile, cerând statutul de refugiaţi. Şase iranieni au obţinut azilul, în august, după o mişcare de protest similară. Grecia, care s-a angajat să îşi reformeze sistemul de acordare a azilului, în urma unor critici internaţionale, este nevoită să soluţioneze 46.000 de solicitări, unele depuse de mai mult de cinci ani.

SPANIA

Misiune încheiată

Forţele armate spaniole au încheiat, ieri, 18 ani de misiune umanitară în Bosnia - Herţegovina, prima misiune spaniolă externă de mare anvergură, la care au contribuit 46.000 de militari spanioli. Ministrul spaniol al Apărării, Carme Chacon, a anunţat că misiunea a fost îndeplinită, iar cei peste 100 de militari rămaşi şi 34 de agenţi ai Gărzii Civile încep retragerea. Ministrul Chacon a prezidat, ieri, ceremonia transferului autorităţii misiunii europene celor austriece, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Sarajevo. Spania va continua să participe la misiunea executivă a UE, destinată consilierii autorităţilor locale din Bosnia. Cu aceeaşi ocazie, a fost ţinut şi un moment de reculegere, în semn de omagiu faţă de cei 23 de militari spanioli care au murit în Bosnia din 1992, când primii dintre ei au ajuns în această zonă a Balcanilor.

RUSIA

Anchetă sub control parlamentar

Ancheta demarată după ce o jurnalistă de la postul Russia Today a fost împuşcată în picior va fi plasată sub control parlamentar, a anunţat, ieri, prim-vicepreşedintele Senatului rus, în condiţiile în care un suspect şi-a mărturisit deja fapta. Senatorul şi-a reafirmat intenţia de a obţine interzicerea armelor neletale în Rusia. Incidentul s-a produs în plin centrul Moscovei, la 9 octombrie. Intrând într-un restaurant, Natalia Arhipţeva a fost insultată de un client. Ea i-a cerut să se poate corespunzător, dar acesta a scos un pistol cu gloanţe de cauciuc şi a împuşcat-o pe tânără în picior. Ieri, un bărbat suspectat că ar fi fost cel care a împuşcat-o pe tânără, şi-a mărturisit fapta. Suspectul, Serghei Virolainen, este directorul executiv al unei companii din Sankt Petersburg, specializată în echipamente de instalaţii. Suspectul a fost eliberat cu condiţia de a nu părăsi oraşul. El a fost acuzat de huliganism şi riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare.

MAREA BRITANIE

Soţ asasin

Un britanic a fost pus sub acuzare, alături de alţi trei presupuşi complici, pentru uciderea soţiei sale, care a fost găsită fără o mână, având o hemoragie puternică, în noiembrie 2009, relatează “The Independent”. Geeta Aulakh (28 de ani) a fost găsită prăbuşită la pământ, fără o mână şi având o hemoragie puternică, într-un cartier din vestul Londrei, în noiembrie 2009. Femeia a fost atacată după ce a ieşit din sediul Sunrise Radio, unde era angajată ca recepţioneră. Soţul ei, Harpreet Aulakh (32 de ani) şi alţi trei presupuşi complici - Sher Singh (19 ani), Harpreet Singh (20 de ani) şi Jaswant Dhillon (30 de ani) - au fost puşi sub acuzare dar neagă săvârşirea crimei. Autorităţile londoneze vor alege juraţii pentru proces, care va dura patru săptămâni.