ITALIA
Deţinut român agresiv
Un deţinut român încarcerat în Italia i-a agresat pe agenţii care îl însoţeau la spital, pentru a primi îngrijiri după ce se automutilase, unul dintre poliţişti suferind răni serioase provocate de român. ”După aducerea la spital, deţinutul a devenit agresiv, începând să insulte agenţii care îl însoţeau, să scuipe şi să îi lovească. Agenţii poliţiei penitenciarelor au reuşit cu greu să îl imobilizeze”, a declarat Pasquale Giacomo, un reprezentant al instituţiei. Unul dintre agenţii de poliţie a fost rănit de deţinutul român şi va avea nevoie de opt zile de îngrijiri medicale. Deţinutul român fusese transportat la un spital din oraşul Ravenna, după ce se tăiase singur pe faţă cu o lamă de ras.
FRANŢA
Mamă ucigaşă
O femeie de 38 de ani este învinuită pentru omucidere a unui minor, după ce un nou-născut a fost descoperit, în luna iunie, în congelatorul din apartamentul său din Metz, estul Franţei, au precizat, ieri, surse judiciare. Corpul bebeluşului a fost descoperit pe 6 iunie, congelat, ambalat cu grijă în materiale de plastic, de un prieten de-al mamei venit să facă curăţenie în apartament, în timp ce aceasta era spitalizată. Autopsia şi examenele anatomo-patologice au stabilit că bebeluşul era sănătos când s-a născut, pe la jumătatea lunii mai. Femeia, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, a fost pusă sub control judiciar. Franţa a fost marcată de ”cazul nou-născuţilor congelaţi” de către franţuzoaica Veronique Courjault, condamnată în 2009 pentru pruncucidere, la opt ani de închisoare, după ce soţul său a descoperit doi bebeluşi în congelatorul casei sale din Seul, în iulie 2006. Cazul a subliniat, de asemenea, problema negării sarcinii.
SUA
Bandit arestat
Bărbatul suspectat că a jefuit o bancă, săptămâna trecută, ”înarmat” cu un buchet de flori a fost arestat miercuri, la New York. Edward Pemberton, în vârstă de 44 de ani, este suspectat că a jefuit două bănci în luna iulie, potrivit declaraţiilor şefului poliţiei din New York, Raymond Kelly. O imagine surprinsă de camerele de supraveghere ale băncii arată că bărbatul îndreaptă buchetul de flori spre casier, împreună cu un bilet pe care scria: ”Dă-mi toate bancnotele de 100 şi 50 de dolari. Nu încerca să devi un erou”. Atacatorul a fugit după ce a primit suma de 440 de dolari. La primul jaf, Edward Pemberton a folosit o plantă de interior într-un ghiveci şi a furat din bancă 2.325 de dolari.
SPANIA
Groapă comună de pe vremea lui Franco
O groapă comună conţinând scheletele a 17 combatanţi republicani împuşcaţi mortal de franchişti a fost descoperită în apropiere de Toledo, în centrul Spaniei, la peste 70 de ani de la aceste fapte, a anunţat, ieri, cotidianul ”El Pais”. Gropi comune cu republicani ucişi de susţinătorii lui Francisco Franco sunt găsite în mod obişnuit în Spania, graţie activităţii familiilor dispăruţilor în timpul franchismului. Dar această groapă situată în Menasalbas are particularitatea de a fi ulterioară războiului (încheiat la 1 aprilie 1939) şi de a cuprinde un număr relativ important de cadavre. Aceşti combatanţi republicani au fost ucişi la 3 aprilie 1939, după ce au fost torturaţi în mod sălbatic, potrivit unora, în timp ce reveniseră de pe front, după înfrângere, explică ”El Pais”, citând asociaţia FEFM, care a condus cercetările. Aceştia au fost ucişi de ”vecini” deveniţi falangişti în perioada în care ei au lipsit, adaugă ”El Pais”. În Spania, aproximativ 114.000 de persoane ar fi dispărut în perioada franchismului, fiind îngropate în mod anonim, în gropi comune, în plin câmp şi uitate în timpul celor 40 de ani de dictatură franchistă. În prezent, acestea sunt greu de găsit. Asociaţiile victimelor îi reproşează statului spaniol angajamentul slab în găsirea gropilor comune. Totuşi, de la legea memoriei istorice, adoptată la sfârşitul lui 2007 pentru a reabilita victimele franchismului, statul a început să se implice puţin câte puţin, finanţând, de exemplu, cercetările. Tentativa judecătorului Baltasar Garzon de a conduce o anchetă privind dispăruţii din timpul franchismului s-a soldat cu un eşec, în 2008. Magistratul a fost nevoit să renunţe la anchetă în faţa opoziţiei Parchetului spaniol care invocă o lege a aministiei adoptată în 1977, la doi ani de la moartea lui Francisco Franco. Magistratul a fost suspendat din funcţie, aşteptând să fie judecat de tribunalul suprem pentru prevaricaţiune (infracţiune gravă comisă de un funcţionar în exerciţiul funcţiunii) pentru că a vrut să ancheteze acest subiect în pofida amnistiei.
SLOVENIA
Arme ruseşti în contul unei datorii
Moscova intenţionează să îşi plătească datoria către Slovenia parţial prin livrări de arme şi restul în dolari, potrivit unui proiect de acord bilateral aprobat de Guvernul rus. Potrivit documentului, vor fi livrate arme în valoare de 52.547 de milioane de dolari, iar restul de 76.621 de milioane plus dobândă vor fi viraţi prin bancă. Un proiect de acord vizând achitarea datoriei sovietice faţă de fosta Iugoslavie a fost semnat în 15 iulie, de premierul rus, Vladimir Putin. Banii urmează să fie viraţi la 10 zile după semnare, iar livrările de arme destinate Ministerului sloven al Apărării vor fi încheiate până în 13 noiembrie 2010.
UCRAINA
Greva minerilor
Minerii de la exploatarea de cărbune Iunii Kommunar, unde a avut loc o explozie nucleară subterană în 1979, urmează să intre în grevă, a anunţat, ieri, sindicatul lor. Din mina Iunii Kommunar nu a mai fost scos cărbune după explozia nucleară din 16 septembrie 1979. Explozia a dus la apariţia unei camere subterane unde ar fi fost sigilat 95% din materialul radioactiv, iar în fiecare zi, în ultimii 31 de ani, minerii au scos apă din mină. Experţii se tem că, dacă acea cameră ar fi inundată, ar putea contamina apa subterană din întreaga regiune. Minerii spun că au fost plătiţi ultima dată în luna aprilie. Mai multe mine din Ucraina întâmpină dificultăţi în a plăti salariile şi se strâng semnături, în prezent, pentru a-l determina pe Procurorul General al ţării să înceapă procedurile legale împotriva părţilor responsabile.
INDIA
Posibile atacuri similare celor din Mumbai
Şeful Statului Major interarme al SUA, amiralul Michael Mullen, a declarat ieri că se teme că extremiştii ar putea comite noi atacuri în India, similare celor de la Mumbai, de la sfârşitul lui 2008, pentru a provoca un război cu Pakistanul. În cadrul unei vizite de două zile la New Delhi, Mullen s-a întâlnit cu emisarul american pentru Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke, iar astăzi va avea discuţii cu omologul său indian. Adresându-se jurnaliştilor de la bordul avionului care se îndrepta spre capitala indiană, amiralul a salutat reţinerea de care India a dat dovadă, în urma atacurilor sângeroase, comise de un commando extremist, în noiembrie 2008, în mai multe locuri din Mumbai, în care au fost ucise 166 de persoane.
ITALIA
Reţea mafiotă anihilată
Poliţia italiană a destructurat, ieri, o reţea infracţională având legături cu mafia napolitană, implicată în lucrările de reconstrucţie a oraşului L\'Aquila, distrus de cutremurul din 6 aprilie 2009. Operaţiunea s-a soldat cu arestarea a şase persoane acuzate de asociere cu caracter mafiot şi cu punerea sub sechestru a 21 de societăţi şi 118 imobile, precum şi confiscarea altor bunuri, în valoare totală de 100 de milioane de euro. Persoanele arestate sunt considerate a fi agenţi economici ai clanului Casalesi (unul dintre cele mai importante din Camorra), instalaţi în regiunea Caserte, din apropiere de Neapole, dar cu ramificaţii în alte regiuni, cum ar fi Latium (regiunea Romei), Abruzzo (unde se află L\'Aquila) şi Toscana. În baza interceptărilor telefonice, poliţia a stabilit că suspecţii arestaţi ieri organizau transferuri de bani pentru finanţarea unor firme înfiinţate la L\'Aquila, cu scopul de a obţine contracte pentru reconstrucţie. În acelaşi caz sunt implicaţi şi patru angajaţi ai unei bănci, care au acordat finanţări fără a ţine cont de reglementările împotriva spălării de bani. Cutremurul de la 6 aprilie 2009 a provocat moartea a 308 persoane la L\'Aquila şi a provocat pagube importante în centrul istoric al oraşului, precum şi în mai multe localităţi din apropiere.
RUSIA
”Acces facil la instalaţiile strategice”
Presa rusă a denunţat, ieri, ”accesul facil la instalaţiile strategice din Rusia”, apreciind că sistemul de protecţie al acestora este insuficient, după atentatul comis miercuri asupra unei hidrocentrale din Caucaz. Doi poliţişti au fost ucişi într-un atentat comis miercuri la hidrocentrala Baksan din Kabardino-Balkaria, soldat şi cu distrugerea mai multor turbine. Principala ipoteză luată în considerare de anchetatori este cea a unui atentat terorist. Caucazul rusesc este teatrul unei rebeliuni intensificate de două războaie succesive declanşate de forţele ruse împotriva separatiştilor ceceni în anii \'90 şi la începutul anilor 2000.
SUA
Statuia Libertăţii, evacuată
Statuia Libertăţii din New York a fost evacuată miercuri, din cauza fumului provenit, aparent, de la motorul unuia dintre ascensoare, au anunţat serviciile locale de pompieri. Statuia Libertăţii, situată pe Liberty Island, a fost redeschisă complet cu un an în urmă, după ce accesul fusese interzis după atentatele din 11 septembrie 2001. Statuia a fost realizată la Paris, de sculptorul francez Frederic-Auguste Bartholdi, iar structura internă este opera inginerului Gustave Eiffel, autorul Turnului Eiffel din Paris. Devenită simbol al New York-ului, statuia a fost oferită de Franţa, SUA, în 1886.
SPANIA
Al treilea deţinut de la Guantanamo
Spania a primit al treilea deţinut eliberat de la Guantanamo Bay, de naţionalitate afgană, după sosirea în februarie a unui fost deţinut palestinian şi, în mai, a unui yemenit, anunţă Guvernul spaniol. Deţinutul afgan, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a sosit miercuri în Spania, a confirmat Ministerul de Interne de la Madrid. La fel ca în cazurile precedente, şi afganul va primi permise de rezident şi de muncă şi nu va fi vizat de nicio acţiune judiciară pentru terorism în SUA, Spania sau UE. Guvernul socialist spaniol s-a angajat să primească cinci foşti deţinuţi de la Guantanamo.
POLONIA
Sinistraţii dau statul în judecată
Locuitori din localităţile poloneze Sandomierz, Gorzyce şi Tarnobrzeg, care au fost afectate de inundaţiile din primăvara acestui an, au anunţat că vor da în judecată statul, pentru a obţine compensaţii. Persoanele afectate de inundaţii afirmă că autorităţile nu şi-au îndeplinit obligaţiile în domeniul prevenirii inundaţiilor, neglijând digurile şi terasamentele. Până în prezent, 12 persoane s-au constituit ca părţi în acest caz, care a fost înregistrat la tribunal, ieri. Însă, avocaţii acestora au declarat că va fi nevoie de o amânare, deoarece alte 300 de persoane au cerut să fie incluse în acest demers. În plus, unele dintre prevederile noii legi nu sunt clare. Procesele comune au devenit posibile prin intermediul unor reglementări intrate în vigoare săptămâna aceasta, între alte prevederi care au ca scop reducerea cheltuielilor suportate de tribunale cu procedurile.