SUA

Tornadă devastatoare

Cel puţin zece persoane şi-au pierdut viaţa, sâmbătă, în urma unei tornade care a afectat statul Mississippi. Guvernatorul Haley Barbour a decretat stare de urgenţă în zonele afectate, iar şapte districte, pe o distanţă de peste 300 de kilometri, au înregistrat probleme, de la copaci căzuţi şi linii de curent rupte până la case dărâmate. Tornada a lăsat mii de persoane fără curent electric şi sute fără adăpost. Deşi tornadele sunt tipice pentru această zonă, în această perioadă a anului, cea de sâmbătă a avut un diametru de 1,2 kilometri, ceea ce este neobişnuit, fiind, în mod clar, cea mai gravă tornadă din ultimele decenii. Printre persoanele care şi-au pierdut viaţa se numără şi trei copii, iar 21 de persoane au fost duse la spital. Tornada, care a afectat mai multe state din sudul SUA, a ajuns prima dată în Louisiana, unde ar fi afectat un rezervor de la o uzină chimică, înainte de a traversa râul Mississippi, în jurul orei locale 11.30 (19.30 ora României). În câteva ore a trecut prin aproape toată zona rurală a statului, atingând puterea maximă în districtul Yazoo. Reşedinţa districtului, Yazoo City, având o populaţie de 10.000 de locuitori, a fost oraşul cel mai grav afectat. Guvernatorul de Mississippi a inspectat o parte din regiunea lovită de tornadă şi a spus că arată exact ca după Katrina, pentru că în unele zone nu mai este nimic. Sâmbătă, serviciul naţional de meteorologie a emis avertismente pentru estul Mississippi până duminică, la ora locală 2.00 (10.00 ora României), avertizând că locuitorii se pot aştepta la grindină de mărimea unei mingi de tenis.

RUSIA

Atentat dejucat

Poliţia rusă a dejucat, sâmbătă, un atentat terorist la Rostov-na-Donu, în sudul ţării. Poliţiştii au descoperit, la intrarea într-o secţie de poliţie, un dispozitiv exploziv artizanal, care consta într-un bidon de plastic în care se afla un amestec de amoniac şi pudră de aluminiu, cântărind 2,4 kilograme, cuie, detonatoare, baterii, un telefon mobil şi cablu, a declarat o sursă din forţele locale de ordine. O echipă de genişti chemată la faţa locului a distrus bomba. Autorităţile locale au lansat o anchetă în acest dosar. Două atentate au fost comise în 29 martie, de femei kamikaze, în două staţii de metrou din Moscova, provocând moartea a 40 de persoane şi rănirea altor peste 90. Două zile mai târziu, un dublu atentat sinucigaş s-a soldat cu moartea a 12 persoane, inclusiv nouă poliţişti, în centrul oraşului Kizliar din Daghestan. Atentatele au fost revendicate de liderul gherilei cecene, Doku Umarov, care se autointitulează ”Emirul din Caucaz”.

UCRAINA

Proteste împotriva acordului cu Rusia

Mii de persoane s-au strâns sâmbătă, în faţa Parlamentului de la Kiev, pentru a protesta faţă de prelungirea staţionării Flotei ruse a Mării Negre la Sevastopol, în baza unui încheiat între preşedintele rus, Dmitri Medvedev şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici. Manifestanţii cred că acest acord contravine intereselor naţionale. Mitingul are loc la îndemnul opoziţiei pro-occidentale, care consideră că acordul de miercuri, care permite prelungirea staţionării Flotei ruse, reprezintă o ”trădare a intereselor naţionale”. Mai multe partide din opoziţie au cerut chiar destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, idee reafirmată sâmbătă şi de fostul premier, Iulia Timoşenko. Ea declarase, de altfel, vineri, că, după schimbarea puterii, toate acordurile care contravin intereselor naţionale vor fi revocate. Un nou miting al opoziţiei este programat pentru marţi, când Parlamentul de la Kiev ar urma să decidă dacă ratifică sau nu acordul.

GERMANIA

Protest împotriva energiei nucleare

Circa 120.000 de persoane care se opun folosirii energiei atomice au organizat un protest în Germania, formând un lanţ uman pe o lungime de aproximativ 120 de kilometri, de la centrala nucleară Kruemmel, din apropiere de Hamburg, până la cea de la Brunsbuettel. Un al doilea protest, la care au participat până la 8.000 de oameni, a avut loc la centrala nucleară Biblis din landul Hesse. Centrala de la Kruemmel este ţinta a numeroase proteste, din cauza a două incidente minore care s-au produs acolo în 2007 şi 2009. Coaliţia de centru-dreapta condusă de cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat că intenţionează să revoce o lege potrivit căreia toate uzinele nucleare din ţară urmează să fie închise până în 2020. Protestul intervine cu două zile înainte de împlinirea a 24 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina, care a generat mişcarea antinucleară din Germania. Majoritatea germanilor se opun extinderii folosirii energiei nucleare, potrivit sondajelor recente. Dar Guvernul Merkel subliniază că ţara nu îşi poate respecta altfel angajamentele luate privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

ITALIA

Vizita lui Putin

Premierul rus, Vladimir Putin, a mers duminică în Italia, unde s-a întâlnit cu omologul său, Silvio Berlusconi, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul energiei şi ştiinţei. Vizita a început duminică seară, cu un dineu privat organizat de premierul italian în onoarea lui Putin. Discuţiile interguvernamentale oficiale urmează să aibă loc astăzi. Cei doi premieri ar putea aborda şi alte subiecte de actualitate, precum urmările crizei financiare globale, noul tratat european de securitate propus de preşedintele rus, Dmitri Medvedev, relaţiile Moscovei cu NATO şi UE, neproliferarea nucleară şi securitatea energetică. Oficialii vor semna două documente după discuţii, privind construirea unui reactor de fuziune nucleară experimental pe teritoriul Rusiei şi asistenţa Moscovei în reconstrucţia oraşului italian Aquila, afectat de seismul din 2009. Italia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Rusiei, comerţul bilateral ajungând, în 2008, la 53,9 miliarde de dolari. Această cifră a scăzut, în 2009, la 32,9 miliarde, din cauza crizei financiare. Cele două ţări sunt implicate în numeroase proiecte comune, precum South Stream, dezvoltarea şi producţia aeronavei Suhoi Superjet 100 şi modernizarea reţelei feroviare ruse.

UNGARIA

Turul doi al legislativelor

Ungurii au început să voteze duminică, la ora locală 6.00 (7.00 ora României), în al doilea tur al alegerilor legislative, în urma căruia partidul de centru-dreapta al lui Viktor Orban, Fidesz, ar putea obţine majoritatea de două treimi în Parlament. Secţiile de vot s-au închis la 19.00 (20.00 ora României). Primele rezultate parţiale urmau să fie anunţate trei ore mai târziu. Potrivit sondajelor, partidul de centru-dreapta Fidesz, al lui Viktor Orban, ar putea obţine majoritatea de două treimi, care i-ar permite să modifice Constituţia. Orban a anunţat în campanie că, în cazul în care va deţine două treimi din locurile din Parlamentul ungar, va iniţia mai multe modificări legislative care necesită o astfel de majoritate, cum ar fi cele vizând legislaţia electorală şi reducerea numărului de deputaţi, sistemul administraţiei locale, imunitatea parlamentarilor sau acordarea cetăţeniei ungare etnicilor maghiari din alte ţări. Reprezentanţii Partidului Socialist au încercat în campania din ultimele două săptămâni să-i convingă pe alegători că este un lucru periculos ca FIDESZ să deţină două treimi din mandate, ceea ce i-ar permite să decidă în privinţa unor legi importante fără să aibă nevoie de negocieri cu alte formaţiuni. Fidesz a câştigat primul tur de scrutin din 11 aprilie, cu 52,8% din voturi. Socialiştii au obţinut 19,3% din sufragii, Jobbik 16,7%, iar LMP 7,4%.

AUSTRIA

Heinz Fischer a câştigat prezidenţialele

Preşedintele austriac, Heinz Fischer, va mai rămâne în funcţie timp de şase ani, după ce a obţinut o victorie detaşată la alegerile de duminică, arată exit-pollurile citate de Die Presse. Potrvit primului sondaj la ieşirea de la urne dat publicităţii după încheierea votului, Fischer a obţinut 78,8% din voturi. Dacă se confirmă rezultatul, el aproape că a egalat recordul înregistrat la alegerile prezidenţiale din Austria, stabilit în 1980, de Rudolf Kirchschlager (79,87% din voturi). Candidata extremei-drepte, Barabara Rosenkranz, ocupă a doua poziţie, cu 15,2% din sufragii. Ea îşi fixase ca obiectiv să obţină peste 16% din voturi. Cel de al treilea candidat, Rudolf Gehring, din Partidul Creştin, a primit 5,8% din voturi, arată exit-pollul. Rata de participare a atins un record negativ, de 48%, iar numărul voturilor invalide este de aproape 7%, mai mic decât se temeau experţii.prezidenţiale. Peste şase milioane de austrieci au fost chemaţi duminică la urne, pentru a-şi alege preşedintele.

AFGANISTAN

Atentat sângeros

Patru persoane au fost ucise şi alte 12 au fost rănite într-un atentat sinucigaş comis duminică, în sudul Afganistanului, în provincia Zabul. Un kamikaze şi-a detonat încărcătura explozivă într-o piaţă aglomerată. Persoanele decedate sunt doi agenţi ai unei firme private de securitate şi doi civili. Atentatul a fost imediat revendicat de talibani. Pe de altă parte, circa 50 de fetiţe au fost intoxicate cu un gaz neidentificat într-o şcoală din Kunduz, în nordul Afganistanului. Incidentul este pus tot pe seama talibanilor, care se opun educării fetelor. Majoritatea victimelor acuzau dureri de cap, ameţeli şi greţuri şi au necesitat internarea.

INDONEZIA

Seism puternic

Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs, sâmbătă dimineaţă, în estul Indoneziei, în provinca Kepulauan Obi, potrivit Institutului american de Geofizică USGS. Seismul s-a produs la ora locală 4.41, la o adâncime de 53,4 kilometri. Cutremurul a avut loc la 200 de kilometri nord de localitatea Ambon şi la 2.415 kilometri est de Jakarta. Nu se cunosc informaţii despre eventuale victime sau pagube materiale.

GERMANIA

Sinucidere la Parlament

Un bărbat s-a sinucis sărind de pe terasa Reichstag-ului, sediul Parlamentului german şi importantă atracţie turistică din Berlin. “Este un fenomen rarisim”, a afirmat un purtător de cuvânt al poliţiei berlineze, care nu exclude posibilitatea de a fi un caz fără precedent. Vizitatorul, în vârstă de 45 de ani, care se afla pe terasa de pe acoperişul clădirii, recunoscută prin impozanta sa cupolă de sticlă construită de britanicul Norman Foster, s-a sinucis în cursul după-amiezii, sărind în curtea interioară. Conform poliţiei, care exclude ipoteza unui accident, bărbatul ar fi un german care nu era originar din Berlin. Turiştii aflaţi la faţa locului au fost evacuaţi şi cupola închisă pe parcursul intervenţiei poliţiei. Terasa de pe acoperişul Reichstag-ului, simbol al Germaniei reunificate, oferă o privelişte impresionantă asupra capitalei. Bundestag-ul s-a mutat în sediul renovat din Reichstag în vara lui 1999, în momentul mutării Guvernului german de la Bonn la Berlin.

MEXIC

Toreador grav rănit

Jose\' Tomas, celebrul toreador spaniol în vârstă de 33 de ani, a fost grav rănit în cursul zilei de sâmbătă, în timpul unei corride desfăşurate la Aguascalientes, în Mexic. Matadorul, considerat un veritabil star al corridelor internaţionale, a fost rănit de taurul Navegante, care şi-a înfipt coarnele circa 15 centimetri în trupul toreadorului. Supus imediat unei intervenţii chirurgicale complexe, toreadorul se află încă în stare gravă, medicii fiind rezervaţi în privinţa pronosticului.

MAREA BRITANIE

Cei mai bogaţi

Magnatul Lakshmi Mittal este, pentru al doilea an consecutiv, cel mai bogat om din Regatul Unit, potrivit publicaţiei ”Sunday Times”. Mittal, în vârstă de 60 de ani, este născut în India. În ultimul an, averea sa a crescut de la 10,8 miliarde la 22,45 miliarde de lire sterline (25,8 miliarde de euro). Pe locul doi în clasamentul celor mai bogaţi britanici se află rusul Abramovic, patronul echipei de fotbal Chelsea, cu 7,4 miliarde de euro. Locul trei este ocupat în sfârşit de un britanic, ducele de Westminster, cu 6,75 miliarde de euro.

AUTORITATEA PALESTINIANĂ

Maratonul păcii

Pentru prima dată, cinci maratonişti israelieni au plecat din Bethleem în tradiţionalul Maraton al Păcii, organizat de Opera Romană. Până acum, israelienilor le era interzisă deplasarea în Cisiordania. La cursă au participat 400 de persoane, 170 de italieni, 150 de palestinieni şi 80 de israelieni, dintre care majoritatea s-au alăturat cursei la punctul de trecere de la Bethleem. De altfel, în faţa respectivului punct de control s-a desfăşurat şi o partidă de volei între italieni, israelieni şi palestinieni.