ITALIA

Români morţi în incendii

Doi români, între care un copil de 13 ani, au murit în două incendii separate produse în ultimele 24 de ore la Roma şi Milano. Cel puţin patru persoane, inclusiv un român de 24 de ani, au murit într-un incendiu izbucnit în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică la un club din Roma aparţinând unei asociaţii culturale, unde avea loc o petrecere privată la care participau circa 40 de persoane. În incendiu au murit cel puţin patru persoane. Pompierii suspectează că incendiul a izbucnit din cauza supraîncărcării reţelei electrice a localului. Într-un incident separat un copil român de 13 ani a murit, sâmbătă dimineaţă, într-un incendiu izbucnit într-o tabără de nomazi de la periferia oraşului Milano. Incendiul a distrus baraca în care copilul de 13 ani locuia împreună cu părinţii şi cu cei patru fraţi, în cartierul Quinto Romano, în apropiere de stadionul San Siro.

Trei cetăţeni români au fost arestaţi la Roma după ce au fost surprinşi furând monede din Fântana Trevi, cea mai mare din capitala Italiei. Cei trei, cu vârste cuprinse între 26 şi 52 de ani şi având antecedente penale, au fost surprinşi de carabinieri în timp ce scoteau, cu magneţi, monedele aruncate de turişti în Fântâna Trevi. Românii îşi făcuseră dispozitive speciale cu magneţi şi reuşeau să scoată monedele rămase pe fundul celebrei fântâni din capitala Italiei. În momentul în care au fost abordaţi de carabinieri, românii aveau asupra lor aproximativ 30 de euro. Au fost arestaţi şi vor fi acuzaţi de furt.

CHINA

Acuzaţii grave

SUA au încălcat suveranitatea chineză prin vânzarea de armament Taiwanului şi prin întâlnirea dintre preşedintele Barack Obama şi Dalai Lama, la începutul anului, a acuzat duminică premierul chinez, Wen Jiabao. Cele două evenimente au provocat grave perturbări, a continuat şeful Guvernului chinez, apreciind că responsabilitatea nu aparţine părţii chineze, ci părţii americane. „Sperăm că SUA vor răspunde la aceste probleme cu toată onestitatea şi vor adopta iniţiative concrete pentru a ameliora relaţiile bilaterale”, a conchis premierul chinez.

RUSIA

Speranţe la nivel înalt

Preşedinţii rus şi american, Dmitri Medvedev şi Barack Obama, apreciază că un nou tratat de dezarmare nucleară, care trebuie să înlocuiască tratatul START 1, încheiat în 1991, ar urma să fie în curând gata pentru a fi semnat, a anunţat sâmbătă seara Kremlinul. În cursul unei convorbiri telefonice, sâmbătă, Dmitri Medvedev şi Barack Obama şi-au exprimat satisfacţia faţă de nivelul foarte avansat al pregătirilor pentru noul proiect de acord. Cei doi lideri au convenit să dea directive suplimentare delegaţiilor rusă şi americană ce negociază de peste şase luni, la Geneva, noul tratat menit să înlocuiască START 1, care a expirat la 5 decembrie 2009. Negocierile au fost complicate de dezacorduri cu privire la un număr de subiecte, în special proiectul american de apărare antirachetă din Europa de Est, care va include elemente în România. START va fi pe ordinea de zi a vizitei la Moscova, la 18 şi 19 martie, a secretarului de Stat american, Hillary Clinton. Aceasta urmează să se întâlnească atunci cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

SUEDIA

Polemică

Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, i-a transmis omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, că Guvernul pe care îl conduce nu împărtăşeşte decizia Parlamentului suedez de a vota o moţiune care califică drept genocid masacrarea armenilor în 1915. Premieurl Reinfeldt, care l-a sunat sâmbătă seară pe omologul său turc şi şi-a exprimat tristeţea faţă de criza diplomatică dintre cele două ţări. Potrivit autorităţilor de la Ankara, premierul suedez a mai subliniat că Guvernul său este \"regătit să facă ce este necesar pentru ca această decizie nefondată să nu umbrească relaţiile bilaterale şi a dat asigurări că aceasta nu slăbeşte sprijinul Suediei pentru Turcia în procesul său de aderare la UE. Masacrele şi deportările armenilor în Imperiul Otoman sunt controversate. Potrivit armenilor, ele s-au soldat cu 1,5 milioane de morţi. Potrivit Turciei, este vorba despre 250.000-500.000 de persoane. Autorităţile de la Ankara resping noţiunea de genocid, recunoscută de Franţa, Canada şi Parlamentul European.

GEORGIA

Opoziţia denunţă

Opoziţia georgiană a denunţat, duminică, reportajul fals difuzat de un post de televiziune, potrivit căruia trupele ruse au invadat ţara, apreciind că este vorba despre propagandă proguvernamentală împotriva opozanţilor şi afirmând că va da în judecată televiziunea. Postul privat georgian Imedi a difuzat sâmbătă seară imagini din timpul războiului ruso-georgian din august 2008, anunţând că tancuri ruseşti se îndreptau către capitala Tbilisi, că aviaţia rusă a bombardat porturi şi aeroporturi şi că preşedintele Saakaşvili a fost ucis. Reportajul afirma că anumiţi lideri ai opoziţiei, precum Burjanadze şi fostul premier Zurab Nogaideli, s-au aliat cu Rusia şi au cerut militarilor să se revolte. Abia la sfârşit, televiziunea a anunţat că totul este fals şi că a vrut astfel să arate ce se poate întâmpla. Postul Imedi este condus de un aliat apropiat al preşedinte lui Saakaşvili. Potrivit presei locale, falsa ştire a determinat un număr record de apeluri la serviciile de urgenţă şi a provocat multiple incidente cardiace şi leşinuri.

INDONEZIA

Proteste

Mii de extremişti musulmani indonezieni au protestat, duminică, în mai multe oraşe, faţă de vizita preşedintelui american Barack Obama, prevăzută pentru sfârşitul lunii martie. Circa 2.000 de membri ai grupului islamist Hizbut Tahrir, care militează pentru crearea unui califat în regiune, au protestat la Makassar, principalul oraş de pe insula Sulawesi. Scandând „Islamul unit nu va fi învins. Afară cu Obama”, manifestanţii au distrus steaguri americane. Grupul Hizbut Tahrir, legal în Indonezia, este interzis în Asia Centrală şi în Orientul Mijlociu. Barack Obama va efectua la 21 martie o vizită în Indonezia, iar apoi va merge în Australia. De la vârsta de şase până la zece ani, Barack Obama a locuit în Indonezia, mama sa recăsătorindu-se cu un indonezian.

BOSNIA-HERŢEGOVINA

Inculpare

Procurorul-şef al Bosniei-Herţegovina l-a inculpat, sâmbătă, pe fostul comandantul de poliţie sârb Nedjo Ikonic, suspectat de implicare în uciderea a mii de musulmani sârbi la Srebrenica, în 1995. Nedjo Ikonic, în vârstă de 45 de ani, se află în arest încă din luna ianuarie, când a fost extrădat de SUA către autorităţile de la Sarajevo, după ce fusese reţinut în baza unui mandat internaţional de arestare. Nedjo Ikonic a fost comandantul unei brigăzi speciale de poliţie din subordinea Ministerului de Interne al Republicii Serbia în timpul războiului bosniac din 1992-1995, soldat cu aproximativ 100.000 de morţi. Tribunalul ONU pentru fosta Iugoslvie de la Haga a condamnat până în prezent şapte sârbi bosniaci pentru implicare în masacrul de la Srebrenica, cel mai mare masacru din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

SUA

Pană de curent

Ploile puternice şi rafalele de vânt de peste 112 kilometri pe oră au doborât sâmbătă mai mulţi copaci, au lăsat mai mult de jumătate de milion de persoane fără electricitate şi au suspendat circulaţia în mare parte din regiunea de nord-est a SUA. Precipitaţiile abundente din regiune au determinat Serviciul naţional de meteorologie să extindă până duminică avertizările de furtună şi inundaţii. Penele de electricitate au afectat mari părţi din statele New York, New Jersey, Pennsylvania şi Connecticut. Compania electrică PSE&G din New Jersey a anunţat că 136.000 de clienţi erau fără electricitate sâmbătă seara, în timp ce Long Island Power Authority a precizat că aproape 190.000 dintre clienţii săi sunt privaţi de curent electric. Amtrak a suspendat circulaţia trenurilor între New York şi Philadelphia, din cauza problemelor la cabluri şi a penelor de electricitate. Şi. New Jersey Transit a oprit circulaţia trenurilor în cea mai mare parte a sistemului său, din cauza copacilor căzuţi pe cablurile electrice. Aeroportul Internaţional Logan din Boston a deviat avioanele din cauza condiţiilor meteorologice, iar întârzieri ale curselor aeriene s-au înregistrat în întreaga regiune de nord-est. În toată regiunea, mai mulţi copaci şi stâlpi de electricitate au căzut pe case şi maşini.

FRANŢA

Proces

Procesul în cazul a doi bărbaţi suspectaţi că ar fi torturat şi ucis fără motiv şi în condiţii deosebit de crude, în august 2007 un om pe care nu îl mai văzuseră niciodată înainte, va începe, luni, la instanţa din oraşul francez Tours. Jimmy Lemaître, de 31 de ani, educator, şi Jason Caillaud, de 22 de ani, fără nicio ocupaţie, sunt judecaţi pentru crimă cu premeditate, tortură şi cruzimea, răpirea. Aceştia riscă închisoare pe viaţă. Pe parcursul procesului, care va dura până în 25 martie, este posibil să iasă la iveală motivul care i-a determinat pe bărbaţi să comită această crimă. Cinci alte persoane, prieteni ai celor doi, vor fi în boxa acuzaţilor, Jonathan Fleury, Lydia Godebill, Ludovic Bonhomme, Pascale Guyet şi Stanislas Rivaud fiind urmăriţi penal pentru că nu i-au denunţat pe criminali şi nu au încecat să împiedice crima. Victima Philip Renich, de 45 de ani, care avea corpul ars şi mutilat, tată a doi copii, şomer, trăia singur, a fost găsit pe 16 august 2007, de o femeie care îşi plimba câinele, la marginea unei păduri.

MAREA BRITANIE

Reformă

Partidul Laburist britanic, aflat la guvernare, intenţionează să propună desfiinţarea Camerei Lorzilor şi înlocuirea acesteia cu un Senat. Ministrul britanic al Justiţiei, Jack Straw, intenţionează să desfiinţeze Camera celor 704 lorzi care nu sunt aleşi, 92 dintre aceştia ocupând locurile în mod ereditar. Camera Lorzilor a fost afectată de o serie de scandaluri referitoare la indemnizaţii şi cheltuieli. Partidul Laburist propune crearea unei noi Camere parlamentare, cu 300 de membri aleşi de cetăţeni. Cei 300 de membri ar urma să aibă salarii anuale de aproximativ 66.000 de lire sterline (73.000 de euro) şi ar urma să aibă dreptul la maxim trei mandate, în total 15 ani. Noua Cameră Superioară ar urma să asigure un echilibru între bărbaţi şi femei, iar membrii vor fi obligatoriu cetăţeni britanici. Conform planului, câte o treime dintre actualii lorzi vor fi disponibilizaţi la următoarele trei alegeri legislative, urmând să fie înlocuiţi treptat prin noi membri aleşi prin vot proporţional. Noul regulament îi va împiedica pe şefii Guvernului să îşi numească apropiaţii şi susţinătorii în Camera Lorzilor.