GRECIA

Româncă ucisă

O româncă stabilită în capitala Greciei a fost împuşcată în cap de concubinul grec cu care avea şi un copil, pentru că aceasta a refuzat reluarea relaţiei eşuate. Tânăra de 33 de ani a fost găsită moartă în apartamentul închiriat în care locuia, din Gizy, situat în zona centrală a Atenei. Femeia a fost împuşcată de concubinul acesteia, un grec în vârsta de 53 de ani. Bărbatul s-a sinucis ulterior, potrivit relatărilor poliţiştilor, care l-au găsit miercuri zăcând mort în casa sa din Malesina, zona Fthiotida, din Grecia.

IRLANDA

Româncă asasinată

O româncă a fost găsită înjunghiată mortal, joi, într-un apartament din campusul Institutului Irlandez de Management, în Dublin, alături de un bărbat care a supravieţuit şi a fost transportat la spital. Anchetatorii au declarat că este vorba despre o femeie de aproximativ 30 de ani, de naţionalitate română. În apartament a fost găsit şi un bărbat, de 40 de ani, care a fost transportat la spital unde va fi operat pentru răni provocate de cuţit. Campusul Institutului Irlandez de Management se află în Sudul Dublinului, în Sandyford, având o capacitate de 50 de apartamente.

FRANŢA

Protestul rromilor

Comunităţile de rromi din Bordeaux au ieşit în stradă, pentru prima oară împreună, cerând drept la muncă şi denunţând presiunea poliţiei asupra lor. Cei aproximativ 120-150 de manifestanţi au scandat “Lăsaţi-ne să muncim!”. Aceştia au organizat un marş de câţiva kilometri până la Prefectură. Revolta a izbucnit după ce, acum o săptămână, cinci rromi au fost arestaţi atunci când încercau să se branşeze la energie electrică. O practică pe care ei o consideră de tolerat. Comunităţile de rromi pretind că au un acord verbal al autorităţilor pentru a se conecta la energie electrică şi apă. Rromii se află la Bordeaux cu o viză de turişti şi nu au dreptul la muncă. Aceştia cer să li se dea dreptul de a rămâne, la apă şi electricităte. Aproape 500 de persoane din comunitatea de rromi, bărbaţi, femei şi copii din România şi Bulgaria, trăiesc în zona oraşului Bordeaux. Aceştia s-au instalat în patru locuri, la Benauge-Bordeaux, Bordeaux-Baccalan în Cenon şi Floirac.

ELVEŢIA

Eficientizarea cooperării

Şefii poliţiei din regiunile francofone elveţiene şi din cantoanele Berna şi Tessin intenţionează sporirea coordonării acţiunilor în privinţa problemei persoanelor de etnie rrom şi se vor deplasa în luna mai în România pentru a evalua situaţia şi a colabora cu omologii români. Fenomenul cerşetorilor rromi afectează oraşe precum Zurich, Berna, Lausanne şi Geneva. Autorităţile cantonale vor avea ocazia să facă schimb de informaţii privind cazurile concrete. Este prevăzută crearea unei baze de identificare comună, similară celei realizate la nivel naţional pentru persoanele de etnie rrom. Prin intermediul acesteia, nu vor mai efectuate aceleaşi controale de mai multe ori.

GRECIA

Continuarea protestului

Circa 800 de camioane bulgăreşti şi din alte ţări europene au putut trece, joi, prin punctul de frontieră Kulata-Promahonas. Potrivit “orarului” impus de fermierii protestatari, punctul de frontieră Ilinden-Exohi a fost închis, joi, între orele 9.00 - 21.00, traficului camioanelor şi între orele 12.00 - 17.00 traficului tuturor vehiculelor. Fermierii greci au instituit blocaje rutiere la graniţa cu Bulgaria de peste o săptămână, dar pentru prima dată au întrerupt şi traficul feroviar.

FILIPINE

Accident aviatic

Un avion al Forţelor Aeriene din Filipine, având la bord oficiali militari, s-a prăbuşit într-o zonă rezidenţială în apropiere de Manila, joi, provocând moartea a cel puţin opt persoane. Avionul s-a prăbuşit în oraşul Cotabato şi a lovit mai multe case, după care a fost cuprins de flăcări. Printre victime se află general-maiorul Butch Lacson, comandant al unei divizii a Forţelor Aeriene filipineze, precum şi doi piloţi şi cinci membri ai echipajului. Avionul a decolat din Davao joi dimineaţa şi a făcut o escală la aeroportul Awang din Cotabato, unde s-a prăbuşit la scurt timp după decolare. Acesta se îndrepta către Zamboanga.

Liban

Cutiile negre

Echipele de intervenţie se pregăteau, joi, să recupereze din mare cutiile negre ale avionului companiei Ethiopian Airlines prăbuşit luni în largul Libanului, în speranţa că acestea vor putea explica circumstanţele accidentului. Nava de război americană USS Ramage, echipată cu sonare, a reuşit să detecteze semnalele trimise de cutiile negre miercuri seară, la aproximativ zece kilometri la vest de aeroportul din Beirut, la o adâncime de 1.300 de metri. Până în prezent au fost găsite 14 cadavre, între care două de copii. Cadavrele altor pasageri ar putea fi blocate în carlingă. La bordul avionului se aflau 90 de persoane, între care 54 de libanezi.

BRAZILIA

Preşedintele la spital

Luiz Inacio Lula da Silva a fost spitalizat de urgenţă, în noaptea de miercuri spre joi, la Recife, în nord-estul ţării, după o criză de hipertensiune. Preşedintele, în vârstă de 64 de ani, era joi dimineaţă în drum spre Sao Paulo, unde urma să fie supus unor noi examinări medicale. Preşedintele da Silva şi-a anulat deplasarea la Forumul Economic Mondial de la Davos.

BULGARIA

Deţinut de la Guantanamo

Bulgaria va accepta să preia un deţinut de la centrul de detenţie american Guantanamo, a declarat, joi, ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, precizând însă că decizia finală va fi anunţată de Guvern în termen de cel mult o lună. Decizia a fost luată ca urmare a unei solicitări formulate de SUA.

OLANDA

O nouă amânare

Fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzic, a anunţat, joi, că va solicita o nouă amânare a procesului său, care urmează să fie reluat la 1 martie la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Radovan Karadzic, care se apără singur în instanţă, a boicotat primele trei zile ale procesului său, deschis la 26 octombrie 2009, afirmând că nu a avut suficient timp pentru a se pregăti. Un avocat britanic a fost desemnat la 5 noiembrie 2009 pentru a asigura apărarea fostului lider politic al sârbilor bosniaci dacă acesta continuă să boicoteze reluarea procesului. Radovan Karadzic este judecat pentru rolul pe care l-a avut în războiul din Bosnia (1992-1995) pe durata căruia au murit 100.000 de persoane şi 2,2 milioane au fost deportate.

MALAEZIA

Arestări

Arestarea a zece persoane, dintre care nouă străini, pentru acte de terorism în Malaysia ar fi legată de ancheta în cazul nigerianului de 23 de ani acuzat că a încercat să arunce în aer un avion american de linie în ziua de Crăciun. Suspecţii provin, în special, din Yemen, Siria, Nigeria şi Iordania. Cele zece persoane ar fi fost arestate la 21 ianuarie în baza legii privind securitatea internă, utilizată în trecut pentru operaţiunile împotriva presupuşilor militanţi ai reţelei Jemaah Islamiyah, care luptă pentru înfiinţarea unui stat islamic în Asia de Sud-Est.

FRANŢA

Achitare

Fostul premier francez, Dominique de Villepin, a fost achitat, joi, în procesul Clearstream. Sentinţa a fost anunţată chiar în ziua aniversării liderului de la Elysee. Dominique de Villepin a fost acuzat de implicare într-o afacere care a avut scopul de a-l discredita pe Nicolas Sarkozy. Afacerea Clearstream, aşa cum este numită de presă franceză, a pornit în 2004, când Dominique Villepin, pe atunci ministru al Afacerilor Externe, le-a cerut autorităţilor să facă verificări în cazul afacerii fregatelor vândute de Franţa Taiwanului, în urma căreia au fost încasate comisioane semnificative. Acesta fusese acuzat că ar fi trimis o scrisoare anonimă, în care figura şi o lista falsă de personalităţi care ar fi beneficiat de comisioanele respective, vărsate în conturi secrete deschise la banca luxemburgheză Clearstream. Pe această listă se afla şi Nicolas Sarkozy, pe atunci ministru al Economiei. Cu toate că ar fi ştiut că lista este falsă, Dominique de Villepin ar fi transmis-o, totuşi, justitiei.

IRAN

Execuţii

Iranul a executat, joi, prin spânzurare doi opozanţi acuzaţi că sunt „duşmani ai lui Dumnezeu” şi aparţin unei grupări monarhiste, potrivit unui comunicat al Procurorului de la Teheran. Cei doi fuseseră condamnaţi la moarte în octombrie 2009, în cadrul unei serii de procese intentate opozanţilor şi manifestanţilor arestaţi în timpul protestelor violente ce au urmat realegerii contestate a preşedintelui Ahmadinejad în luna iunie. Aceste execuţii au loc după confirmarea în apel a sentinţei celor doi condamnaţi şi sunt primele după manifestaţiile din iunie.

DANEMARCA

Trafic de droguri şi de arme

Un om de afaceri danez, presupus lider al unei reţele de crimă organizată, a fost arestat pentru trafic de droguri şi de armament. Bărbatul a fost ridicat de la domiciliul său din Copenhaga, în data de 12 ianuarie, în urma unei anchete îndelungate. Instanţa a decis, apoi, arestarea preventivă a suspectului. Identitatea sa şi cantitatea de droguri traficate nu au fost făcute publice. Anchetatorii au mai reţinut, în ultimele săptămâni, mai multe persoane în Copenhaga, suspectate de trafic de droguri, posibil membri ai aceleiaşi reţele. Anchetatorii apreciază că au destrămat o reţea infracţională importantă, implicată şi în conflicte violente cu gruparea infracţională Hell\'s Angels. În urma percheziţiei la domiciliul suspectului, anchetatorii au confiscat arme, droguri şi o cantitate importantă de argint lichid.

SUA

Interceptarea telefoanelor

Patru persoane având legături cu conservatorii americani au fost arestate pentru că au încercat să pună sub ascultare telefoanele din biroul unei importante senatoare democrate, într-un caz care a fost numit deja Watergate din Louisiana. FBI a precizat că doi dintre ei au intrat în biroul din New Orleans al senatoarei Mary Landrieu, pretinzând că sunt angajaţi ai unei companii de telefonie şi având asupra lor caschete, veste fluorescente de culoare verde şi unelte. Cel de-al treilea îi aştepta în holul imobilului. Când li s-a cerut să se legitimeze, au răspuns că şi-au lăsat documentele în maşină. Au fost arestaţi de şerifii federali. Cel de-al patrulea, Stan Dai, a fost arestat într-o camionetă situată în apropiere. Acesta avea asupra sa un dispozitiv de ascultare la distanţă. Ceea ce face acest caz atât de interesant sunt motivele care i-au determinat pe cei patru, toţi tineri militanţi conservatori, să o vizeze pe senatoarea Landrieu, pe fondul speculaţiilor că ar fi încercat să obţină informaţii compromiţătoare despre aceasta. Cei patru au fost acuzaţi că au pătruns pe o proprietate federală invocând un pretext fals, cu scopul de a comite o infracţiune, faptă ce atrage o pedeapsă de zece ani de închisoare şi plata unei amenzi de 250.000 de dolari.

POLONIA

Demiteri

Doi oficiali polonezi, numiţi de Ministerul Justiţiei pentru a inspecta mai multe oficii secrete, au fost demişi după ce au raportat că mai multe dosare confidenţiale au dispărut. În 2008, Ministerul de Justiţiei i-a delegat pe Ryszard Radolinski şi Grazyna Fijalkiewicz la conducerea unui grup de ofiţeri care au avut misiunea de a efectua o inspecţie la 11 oficii secrete, unde sunt arhivate dosare confidenţiale cu secrete de stat. Aceştia au reuşit să verifice numai trei servicii, în Varşovia, Poznan şi Bialystok, unde au descoperit o serie de nereguli. Dar după ce au raportat aceste descoperiri Ministerului Justiţiei, au fost demişi, iar inspecţia a fost suspendată şi, în pofida neregulilor, Parchetul naţional nu a deschis o anchetă în acest caz. În timpul inspecţiei din 2008, ofiţerii au descoperit că, din cauza haosului, dosare confidenţiale referitoare la cazul Rywingate, asasinarea generalului Marek Papala şi mafia din Pruszkow, ar fi putut suferi scurgeri de informaţii din oficiile secrete din Varşovia şi Bialystok, subordonate departamentului pentru crimă organizată. Inspectorii au găsit la oficiul secret din Varşovia 400 de pagini ale dosarelor mafiei din Pruszkow şi 1.000 de pagini din dosarul asasinării generalului Marek Papala, care nu erau înregistrate sau ar fi trebuit să fie arhivate în altă parte. Nereguli similare au fost descoperite şi la oficiul din Bialystok, în estul Poloniei, unde documente din scandalul Rywingate şi al jocurilor de noroc au dispărut, în timp ce au fost găsite documente care nu erau înregistrate. Acestea ar fi putut fi supuse scurgerilor de informaţii întrucât nimeni nu era conştient de existenţa lor. Actualul ministru al Justiţiei, Krzysztof Kwiatkowski, a ordonat o nouă inspecţie în oficiile secrete, ce ar trebui finalizată până la 10 martie.