FRANŢA

Hoţi de cabluri

Doi români şi un sârb au fost prinşi de poliţiştii francezi, după ce au furat câteva sute de metri de cabluri de la o societate din oraşul Douvrin, hoţii fiind interesaţi de metalul pe care acestea îl conţineau. Un agent de pază francez a anunţat poliţia, duminică seară, în jurul orei 23.30, după ce a văzut că gardul din jurul unei societăţi din oraşul Douvrin, din nordul Franţei, a fost rupt. Poliţiştii au descoperit că au fost scoase din clădire patru suluri de cablu, două role de furtun şi alte trei sau patru sute de metri de cablu depozitate în apropiere de un drum secundar, pe care hoţii nu l-au utilizat, fiind interesaţi doar de metalul din cabluri. Poliţiştii au urmărit toţi oamenii care au ieşit din clădire, iar trei persoane au fugit la vederea autorităţilor, acestea reuşind iniţial să se ascundă, dar au fost arestaţi în cele din urmă, fiind găsiţi în autoturismul lor. Cei trei au fost în detenţie preventivă, aceştia mărturisindu-şi faptele. Românii au părăsit sediul de poliţie, dar urmează să se prezinte, în 26 februarie, în faţa Tribunalului Penal pentru a fi audiaţi. Sârbul, care a fost condamnat la trei luni de închisoare pentru alte infracţiuni comise în Viena, a fost deferit Parchetului.

ITALIA

Român împuşcat

Un cetăţean român a murit în urma rănilor suferite într-un schimb de focuri care a avut loc duminică seara într-un cartier din Torino, în nordul Italiei. Vasile S., 29 de ani, fusese internat duminică seara, în stare gravă, în Spitalul Mauriziano din Torino şi a decedat din cauza rănilor suferite. Un alt român, Marius M., 35 de ani, este în continuare spitalizat după schimbul de focuri ce a avut loc la intersecţia bulevardelor Sospello şi Cardinal Massaia din Torino. Potrivit medicilor, starea celui de-al doilea român nu este gravă. Potrivit anchetatorilor, mai multe persoane au fost implicate în schimburile de focuri din Torino, în ceea ce pare a fi o reglare de conturi între bande de albanezi şi români.

BULGARIA

Viscol

Traficul pe principalul drum între Ruse şi Sofia era blocat ieri din cauza condiţiilor meteorologice deosebit de dificile, potrivit poliţiei rutiere bulgare. Peste 80 de camioane de mare tonaj sunt staţionate de ambele părţi ale drumului, îngreunând traficul în ambele direcţii, pentru că nu sunt dotate cu lanţuri. Ninsorile abundente şi viscolul, care a durat peste 16 ore în unele zone din nord-estul şi estul Bulgariei, unde stratul de zăpadă ar putea ajunge la 40 de centimetri, provoacă numeroase întârzieri. Un autocar turcesc care se îndrepta către România s-a blocat în troienele de zăpadă într-un sat din apropiere de Kavarna. Serviciile de urgenţă au intervenit şi l-au deblocat, toţii pasagerii fiind în siguranţă. Agenţia pentru Infrastructura drumurilor a declarat că ninsorile abundente vor continua în mai multe zone din centrul şi estul Bulgariei şi de-a lungul litoralului.

POLONIA

Fără curent

Peste 27.500 de persoane din sudul Poloniei au rămas fără electricitate din cauza condiţiilor meteo extreme. Regiunile afectate sunt Silezia, Lubelszczyzna şi Malapolska. Peste 21.000 de persoane din Malapolska au rămas fără curent electric şi fără încălzire. În regiunea Lubelszczyzna, numărul persoanelor afectate a ajuns la 1.000, iar în Silezia la 5.500. Penele de curent din sudul Poloniei au început în urmă cu o săptămână şi de atunci serviciile de intervenţii au încercat să restabilească furnizarea de electricitate. Însă eforturile sunt îngreunate de condiţiile meteorologice extreme. Liniile de curent electric sunt rupte de ramuri căzute sub greutatea zăpezii. Sudul Poloniei ar urma să fie în continuare lipsit de electricitate până la sfârşitul săptămânii.

RUSIA

Ambasador în Ucraina

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a decis trimiterea în Ucraina a ambasadorului rus numit acum cinci luni, un semn al revenirii la normalitate a relaţiilor dintre cele două ţări. Decizia Rusiei intervine la două zile după primul tur al scrutinului prezidenţial din Ucraina, în urma căruia preşedintele în funcţie Viktor Iuşcenko, care a avut disensiuni puternice cu Kremlinul, a ieşit din cursă. Candidatul pro-rus, Viktor Ianukovici, a obţinut 35,34% din voturi, iar premierul Iulia Timoşenko 25,04% în primul tur al scrutinului prezidenţial, după numărarea a 99,9% din voturi,

SLOVACIA

Deţinuţi de la Guantanamo

Slovacia va primi trei foşti deţinuţi de la baza americană Guantanamo Bay, a anunţat, marţi, la Bratislava, ministrul slovac al Afacerilor Externe, Miroslav Lajcak, fără a dezvălui identitatea şi naţionalitatea acestora. Deţinuţii de la Guantanamo vor veni de bunăvoie în Slovacia şi vor fi trataţi în conformitate cu legislaţia acestei ţări. SUA depun eforturi pentru închiderea controversatului penitenciar de la Guantanamo, unde se găsesc deţinuţi capturaţi în cadrul luptei împotriva terorismului, în special în Afganistan. Înainte de a ajunge la putere, preşedintele Barack Obama promisese să închidă acest centru de detenţie, în ianuarie 2010. Administraţia americană urmează să elibereze 104 din cei 198 de deţinuţi care se mai află în închisoare. Alte câteva zeci de deţinuţi vor fi aduşi în faţa justiţiei.

GRECIA

Simplificarea legislaţiei

Oficialii de la Atena se pregătesc să acorde naţionalitatea greacă imigranţilor din cea de-a doua generaţie şi dreptul de vot în alegerile locale străinilor, la 20 de ani după ce şi-a deschis graniţele, o reformă a Guvernului socialist ce generează o puternică opoziţie din partea dreptei. Textul prevede acordarea naţionalităţii elene pentru copiii străinilor cu situaţie legală, născuţi sau şcolarizaţi în această ţară, simplifică normele în materie de naturalizare, permite imigranţilor regularizaţi să voteze în alegerile locale şi le acordă o eligibilitate limitată. Bazată pe legea dreptului sângelui, legislaţia le permitea până acum străinilor care locuiau în mod legal de zece ani în această ţară să pretindă că vor să devină greci. Dar procedura era lungă, incertă, iar experţii o apreciau a fi arbitrară. În plus, atunci când deveneau majori sau absolveau universitatea, copiii imigranţilor erau supuşi regimului permisului de sejur, ca şi cum ar fi sosit în Grecia cu o zi înainte. Cea de-a doua generaţie ar reprezenta circa 130.000 de persoane, conform estimărilor oficiale. Potrivit unui sondaj recent, 53% dintre greci sunt favorabili unui proiect de lege, iar 49,9% susţin ca imigranţii să aibă drept de vot.

AUSTRIA

Condiţii înăsprite

Guvernul austriac a adoptat, marţi, un nou plan naţional de integrare, care prevede susţinerea unor teste prealabile de limbă germană la sosirea persoanelor care doresc să emigreze în această ţară. Reglementarea nu se va aplica totuşi în cazul persoanelor cu înaltă calificare, solicitanţilor de azil şi muncitorilor sezonieri. Nu a fost stabilită nicio dată precisă pentru aplicarea noilor dispoziţii, care urmează a fi adoptate de Parlamentul naţional. Unele măsuri deja au fost criticate de opoziţie, de ecologişti şi de asociaţiile care militează pentru ajutorarea imigranţilor. În prezent, imigranţii din ţările terţe care sosesc în cadrul reuniunilor familiale nu au voie, prin lege, să obţină un loc de muncă în timpul primului an de şedere pe teritoriul austriac. Planul prevede totodată sancţiuni, în special pentru noii imigranţi cu vârste între 18 şi 21 de ani, cărora le vor fi refuzate alocaţiile familiale dacă nu se dovedesc cooperanţi şi refuză să respecte valorile statului de drept austriac, cu precădere în materie de toleranţă şi combatere a rasismului.

RUSIA

Reforme administrative

Preşedintele rus a anunţat ieri o reformă administrativă pentru stabilizarea Caucazului rus, afectat de violenţe, înfiinţând un district federal pentru Caucazul de Nord condus de un reprezentant special al Kremlinului care va avea şi funcţia de vicepremier. Persoana pe care Dmitri Medvedev a desemnat-o la conducerea Caucazului rus este guvernatorul regiunii Krasnoiarsk, Aleksandr Kloponin, de 44 de ani, un fost om de afaceri cu reputaţia unui bun manager. Acesta va conduce astfel un ansamblu de şase republici şi o regiune - Cecenia, Inguşetia, Daghestan, Kabardino-Balkaria, Karaciaievo-Cerkesia, Osetia de Nord şi districtul Stavropol - şi va avea ca prioritate derularea unor reforme economice şi sociale menite să scoată regiunea din sărăcie, care alimentează violenţele.

CANADA

Condamnare pe viaţă

Presupusul lider al grupării isalmiste Cei 18 din Toronto, Zakaria Amara, care a pregătit mai multe atentate cu bombă, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, luni, de Curtea Superioară din Ontario, a anunţat postul public de televiziune CBS. Bărbatul, de 24 de ani, a fost găsit vinovat, în octombrie, de conducerea şi pregătirea unor atentate împotriva mai multor ţinte în Canada, în 2006. Gruparea sa, inspirată de al-Qaida, voia să arunce în aer sediul Bursei din Toronto, birourile serviciilor secrete canadiene şi o bază militară, cu explozibili pe bază de îngrăşăminte chimice. Tânărul a fost demascat de un poliţist infiltrat. Un alt membru al acestei grupări islamiste a fost condamnat anterior, în aceeaşi zi, la 12 ani de închisoare.

ISLANDA

Referendum

Referendumul din Islanda privind legea pentru despăgubirea clienţilor britanici şi olandezi care şi-au pierdut economiile în urma prăbuşirii băncii Icesave va avea loc pe 6 martie. Preşedintele islandez Olafur Ragnar Grimsson a anunţat la 5 ianuarie convocarea unui referendum, după ce a respins, la presiunea opiniei publice islandeze, legea adoptată de Parlament. Legea Icesave prevedea plata, până în 2024, a unor despăgubiri în valoare de 3,8 miliarde de euro, sumă plătită de Marea Britanie şi Olanda în avans pentru a-i despăgubi pe cei peste 320.000 de cetăţeni britanci şi olandezi rămaşi fără economii în urma prăbuşiri băncii islandeze. După respingerea legii, Olafur Ragnar Grimsson a data asigurări că Islanda îşi va onora angajamentele financiare faţă de Marea Britanie şi Olanda.