RUSIA

Tragedie în mină

Şase mineri au murit şi alţi trei au fost daţi dispăruţi, într-o explozie accidentală ce a avut loc miercuri, la o mină de fier, în regiunea Ural din Rusia, a informat Evraz, producătorul de oţel care exploatează mina. Lucrările de extracţie au fost oprite din cauza exploziei neaşteptate de substanţe explozive în timpul transportării lor la depozitul subteran al minei Estiuninskaia, la 180 de metri sub pământ, a precizat Evraz. Mina aparţine întreprinderii Visokogorski GOK, o filială a Evraz, primul producător de oţel al Rusiei, care este deţinut parţial de miliardarul Roman Abramovici. Mina este situată în oraşul industrial Nijni Taghil din regiunea Sverdlovsk, în Munţii Ural. În momentul accidentului, 123 de persoane lucrau în mină şi 111 dintre ele au putut fi evacuate. Accidentele mortale din minele Rusiei sunt destul de frecvente, din cauza infrastructurii învechite şi a încălcărilor regulilor de securitate.

FRANŢA

Tren deraiat din cauza unui şofer drogat

Un automobilist francez, care a provocat, duminică, într-o suburbie a Parisului, deraierea unui tren de noapte, în care au fost rănite 36 de persoane, se afla sub influenţa alcoolului şi a drogurilor, a declarat o sursă judiciară. Şoferul, în vârstă de 29 de ani, a fost plasat în custodia autorităţilor, după ce a fost găsit pozitiv la testul pentru canabis şi cocaină. Acest cocktail triplu şi gheaţa de pe drum, existentă în seara accidentului, l-ar fi făcut pe şofer să piardă controlul maşinii, în timp ce trecea un pod peste liniile de tren. Maşina tânărului a ciocnit un bloc de beton, care ar fi căzut pe linia de tren, provocând deraierea lui şi daune pe aproximativ 500 de metri de cale ferată, în valoare de circa zece milioane de euro. În accidentul feroviar, 36 de pasageri au fost răniţi, un adolescent de 14 de ani pierzându-şi o ureche. Accidentul a provocat perturbări grave de trafic pe acea linie, circulaţia trenurilor reluându-se parţial marţi seara.

JAMAICA

Avion ieşit de pe pistă

91 de persoane au fost rănite în accidentul unui avion de tip Boeing 737, aparţinând companiei American Airlines, care a ieşit de pe pista de aterizare, în noaptea de marţi spre miercuri, la aeroportul internaţional din oraşul Kingston din Jamaica. Din cele 154 de persoane care se aflau la bordul zborului Miami-Kingston, 91 de pasageri au fost răniţi, niciunul foarte grav şi cei mai mulţi au fost externaţi deja din spitalul public unde au beneficiat de îngrijiri medicale, a declarat ministrul jamaican al Informaţiilor, Daryl Vaz. Aparatul de zbor transporta 148 de pasageri şi şase membri ai echipajului, a anunţat compania americană. Avionul a decolat de pe aeroportul Ronald Reagan din Washington şi făcuse escală în Florida. Avionul a ieşit de pe pistă marţi, la ora locală 22.00 (05.00, ora României, miercuri) în timp ce ateriza pe aeroportul internaţional Norman Manley, în condiţii de ploaie puternică. Nu s-a putut opri, s-a ciocnit violent de o barieră amplasată la capătul pistei, a traversat un drum şi a ajuns pe o plajă din apropierea aeroportului, unde s-a rupt în două.

AFGANISTAN

Senator ucis din greşeală de poliţie

Un senator a fost ucis de poliţie deoarece a refuzat să oprească maşina în timpul nopţii, în nordul Afganistanului, au anunţat, miercuri, Ministerul de Interne şi guvernatorul local, care privilegiază varianta unui accident. Mohammad Younus, cunoscut sub numele Shirin Agha, senator din provincia Baghlan, se întorcea acasă în momentul în care s-a produs incidentul, la ora locală 02.30 (24.00, ora României), în apropiere de oraşul Pul-i-Khumri. Senatorul şi şoferul său au fost, din păcate, ucişi, iar o a treia persoană a fost rănită. Poliţia se afla pe acel drum pentru a întinde o ambuscadă unor presupuşi talibani care voiau să părăsească oraşul. În ultimii ani, nivelul securităţii s-a deteriorat în nordul Afganistanului, unde insurecţia talibanilor s-a intensificat, în situaţia în care regiunea fusese scutită până atunci de violenţe, după intervenţia militară internaţională de la sfârşitul lui 2001. Un senator şi zece deputaţi afgani au fost ucişi în ultimii patru ani în cadrul atentatelor sinucigaşe sau asasinatelor.

BULGARIA

Explozie în faţa locuinţei unui deputat

O explozie s-a produs în capitala bulgară, Sofia, marţi seară, provocând avarierea unui automobil al deputatului Delian Peevski, din partidul etnicilor turci şi fiul patronului unui trust de presă, a cărui carieră este marcată de scandaluri şi corupţie. Dispozitivul explozibil a fost plasat într-un coş de gunoi pe strada Puşkin, în faţa locuinţei lui Peevski, iar explozia nu a provocat victime. Incidentul s-a produs la scurt timp după ce numirea sa în comisia pentru combaterea corupţiei şi a conflictelor de interese a fost respinsă în două voturi consecutive de Parlament. Delian Peevski, fiul unui controversat patron de presă şi fost şef al loteriei, Irena Krasteva, a intrat în Legislativul de la Sofia în urma alegerilor de la 5 iulie, pe lista partidului etnicilor turci. Peevski, în vârstă de 29 de ani, a fost demis din Guvernul anterior în mai 2007, din cauza unui scandal de corupţie, care a dus şi la suspendarea ministrului Economiei, Rumen Ovcearov. Deşi a fost membru fondator al aripii de tineret a partidului fostului rege Simeon de Saxa-Coburg, NMSP, el a fost numit ministru adjunct din partea Mişcării turce pentru Drepturi şi Libertăţi şi a fost demis după ce preşedintele companiei bulgare pentru tutun, Bulgartabac, care deţine monopolul naţional, l-a acuzat că încearcă să influenţeze numirile în posturi manageriale şi că ar fi sustras 150.000 leva (75.000 de euro) în interes personal. Peevski a fost acuzat de abuz în serviciu, dar procesul împotriva lui a fost suspendat în septembrie şi a fost numit din nou ministru adjunct, de fostul premier socialist Serghei Stanişev, în noimbrie 2007.

LETONIA

Peste 1.700 de camioane, blocate la frontiera cu Rusia

Peste 1.700 de camioane erau blocate miercuri, la frontiera ruso-letonă, din cauza unui regim riguros de controale aplicat de vameşii ruşi, sursă a unui diferend între cele două ţări. Un şir de 1.150 de camioane s-a format în pasajul Terehova, în timp ce alte 570 erau blocate la Grebnova. Săptămâna trecută, Letonia a cerut Rusiei explicaţii în legătură cu controalele vamale intensificate care îi penalizau, potrivit Letoniei, pe transportorii letoni. Moscova afirmă că întârzierile rezultă din lacunele anterioare ale companiilor letone de transporturi privind procedurile vamale, acuzaţii deja proferate în august împotriva Lituaniei vecine, care le-a respins. Potrivit Letoniei, autorităţile de la Riga au privat deja de licenţă firmele acuzate de nereguli şi au intensificat controalele de partea letonă a frontierei. Letonia, ca şi Estonia şi Lituania vecine, întreţin raporturi tensionate cu Moscova, după proclamarea independenţei lor, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. O importantă axă rutieră care leagă Rusia de Europa Occidentală traversează ţările baltice, care au aderat la UE din 2004. În timpul conflictului ruso-lituanian din august, Vilnius a cerut Bruxelles-ului să intervină în numele său în faţa Moscovei.

MAREA BRITANIE

5.600 de euro pentru deţinuţii care acceptă repatrierea

Deţinuţii străini din Marea Britanie care acceptă să se întoarcă în ţara de origine pot primi 5.000 de lire sterline (circa 5.600 de euro), în cadrul unui program guvernamental, relatează ”The Times”. Pachetul vizează infractorii care acceptă să plece de bună voie după ce îşi ispăşesc pedeapsa, în cadrul unei măsuri adoptate în secret în urmă cu două luni, de Ministerul de Interne, în încercarea de a convinge mai mulţi infractori străini să plece. Afişe cu informaţii despre această ofertă au fost postate în închisori şi în centrele pentru imigranţi din Scoţia şi Anglia, fără însă ca Parlamentul să fie informat oficial. Măsura este disponibilă conform Pogramului de Asistenţă pentru Repatriere, demarat în 2006 şi menit să încurajeze infractorii din state din afara UE să plece din ţară la terminarea sentinţei. Suma include un bonus de 46 de lire (51 de euro) şi un pachet de circa 3.000 de lire (3.300 de euro) în care intră chiria, pregătirea şi educaţia, iar pentru cei dispuşi să plece mai repede, pachetul se ridică la circa 5.000 de lire. Măsura elimină timpul şi cheltuielile menţinerii într-un centru pentru imigranţi, până la reglementarea situaţiei, precum şi repatrierea forţată, care costă 11.000 de lire (12.300 de euro).

SERBIA

Ajutor de la UE

UE a deblocat, marţi, un ajutor bugetar în valoare de 50 de milioane de euro destinat Serbiei, prima tranşă din ajutorul de 100 de milioane menit să atenueze criza economică în această ţară care aspiră să adere la UE, a anunţat reprezentanţa UE la Belgrad. Acest ajutor a fost anunţat în iulie, de către Comisia Europeană, pentru a ajuta Serbia să îşi continue reformele în vederea integrării în UE, ajutor în lipsa căruia aceste reforme ar fi trebuit amânate în contextul crizei. Deblocarea primei tanşe a fost anunţată în aceeaşi zi în care preşedintele sârb, Boris Tadici, a depus oficial candidatura ţării sale pentru aderarea la UE. În 2010, Serbia va primi a doua tranşă de 50 de milioane de euro şi un împrumut suplimentar în valoare de 200 de milioane, pentru a-şi menţine stabilitatea macroeconomică. Acest împrumut a fost propus de UE Serbiei, în octombrie. Procesul de apropiere între UE şi Belgrad a fost accelerat recent.

FRANŢA

Indemnizaţii pentru victimele testelor nucleare

Parlamentul francez a aprobat, marţi, printr-un ultim vot, acordarea de indemnizaţii victimelor testelor nucleare efectuate de Franţa în perioada 1960-1996, în special în Sahara algeriană. Potrivit Ministerului Apărării, circa 150.000 de civili şi militari au participat la 210 teste efectuate în perioada 1960-1996, de Franţa, în Sahara algeriană, apoi în Polinezia franceză, două regiuni unde populaţia poate de asemenea pretinde indemnizaţii. Vor primi indemnizaţii angajaţii militari şi civili şi populaţiile care au fost iradiate şi au dezvoltat forme de cancer. O listă cu 18 boli, conform celei întocmite de o agenţie specializată a ONU, a fost stabilită. Indemnizaţia va fi evaluată de un comitet care va supune un aviz Ministerului Apărării, căruia îi va reveni sarcina luării deciziei finale motivate. Povara dovedirii îmbolnăvirii este astfel eliminată. Până în prezent, asociaţiile victimelor trebuiau să parcurgă un drum lung şi dificil al combatantului pentru a dovedi în faţa tribunanelor o legătură de cauzalitate între boală şi expunerea la radiaţiile nucleare. Prin lege nu se creează însă un fond de indemnizaţii, precum au cerut asociaţiile veteranilor. Indemnizaţiile celor îndrituiţi rămân de altfel limitate. Zece milioane de euro au fost votate în cadrul legii finanţelor pentru anul 2010 în favoarea acordării de indemnizaţii victimelor testelor nucleare.