Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Externe 19 Decembrie 2009 / 00:00 497 accesări

FRANŢA

Român judecat

Un şofer român, care a fost prins de jandarmii rutieri din Franţa după ce, timp de mai bine de 20 de minute a circulat pe contrasens, pe o autostradă spre Bordeaux, va fi prezentat, vineri, judecătorilor. În urmă cu două zile, bărbatul, domiciliat în Spania, a ratat o întoarcere către Valence D’Agen, astfel că a decis să ajungă înapoi pe o rută ocolitoare şi a intrat pe contrasens. Un alt şofer, care l-a văzut conducând, a anunţat jandarmii, care l-au aşteptat la ieşirea din Agen. Acesta a ajuns, vineri, în faţa magistraţilor Tribunalului Corecţional din Agen.

Elveţia

Amenzi anulate

Mii de amenzi aplicate unor rromi români care cerşeau la Geneva vor fi anulate, după o decizie a justiţiei elveţiene, care a apreciat că acestea nu sunt valide, din cauza unei nereguli privind notificarea lor. În momentul emiterii amenzilor, poliţia a considerat că romii nu au domiciliu fix, astfel că numele lor au fost publicate în Monitorul Oficial. Aceasta este o neregulă în notificare, deoarece adresele lor figurează în cărţile de identitate româneşti, a declarat Dina Bazarbachi, preşedintele asociaţiei Mesemrom, care apără drepturile rromilor la Geneva. Pe această bază, avocata a contestat în luna iunie, la Tribunalul de aplicare a pedepselor şi măsurilor, amenzile neplătite ale unui rrom, care fuseseră convertite în pedeapsa cu privarea de libertate. Tribunalul i-a dat dreptate şi l-a eliberat pe bărbat după şase zile de detenţie. În pofida acestei decizii, Ministerul Public a trimis mai multe persoane în închisoare şi a făcut apel. Într-o decizie de principiu pe care a primit-o asociaţia, Curtea de Justiţie a confirmat decizia Tribunalului de aplicare a pedepselor şi măsurilor. Cinci persoane au fost eliberate imediat. Decizia vizează, de asemenea, mii de amenzi emise împotriva unor romi din 2008, data intrării în vigoare a legii care interzice cerşetoria la Geneva. Banii vor trebui restituiţi, apreciază avocata, care va cere despăgubiri în justiţie pentru persoanele încarcerate.

LIBAN

Naufragiu

Un nunăr de 38 de persoane au fost salvate şi patru trupuri neînsuleţite au fost recuperate din apă în urma naufragiului unei nave cu 82 de persoane la bord, în largul coastei nordice a Libanului. Serviciile de intervenţie libaneze împreună cu Căştile Albastre ale FINUL (Forţa ONU în Liban) au lansat joi o operaţiune importantă de căutare după naufragiul navei Danny F II, sub pavilion panamez, care transporta animale provenind din Uruguay. Cei 38 de supravieţuitori sunt membri ai echipajului. Primele 13 persoane salvate au ajuns în portul Tripoli la bordul unei şalupe de salvare a FINUL. Majoritatea supravieţuitorilor sunt pakistanezi şi filipinezi, dar şi un ucrainean. Potrivit armatorului, Agencia Schandy, şase pasageri, patru uruguaieni, un brazilian şi un australian, se aflau la bord, pe lângă cei 76 de membri ai echipajului. Nava, care încerca să ajungă în Tartous în Siria, la nord de Tripoli, a trebuit să schimbe direcţia din cauza vremii nefavorabile şi să încerce să ajungă la Beirut, când s-a răsturant. Adevărate uragane au afectat Libanul joi, provocând pagube şi inundaţii semnificative.

UNGARIA

Accident grav

Autorităţile ungare au reţinut un şofer român care era căutat după ce vehiculul pe care îl conducea, înmatriculat în Italia, a fost implicat într-un accident soldat cu victime, pe o şosea din centrul Ungariei. Şoferul român a fost reţinut la câteva ore după producerea accidentului. Anterior, poliţia anunţase că şoferul fugise după ce vehiculul pe care îl conducea, înmatriculat în Italia, s-a lovit cu alte două maşini pe Autostrada 4, între localităţile Kisujszallas şi Karcag. O persoană a murit în acest accident, iar alte două au fost grav rănite.

IRAN

Acţiune militară

Militari iranieni au ocupat, ieri, o sondă petrolieră din sudul Irakului, într-o zonă disputată situată la frontiera celor două ţări, anunţă un oficial militar american. „Incidentul s-a petrecut fără violenţe şi sperăm că va fi soluţionat în mod paşnic între Irak şi Iran”, a declarat un ofiţer american de la baza Adder, situată la 300 de kilometri sud de Bagdad, în apropierea oraşului Nasiriya. Oficialul militar american a precizat că sonda petrolieră se află pe un teritoriu disputat de cele două state. Un reprezentant al Companiei petroliere irakiene a confirmat prezenţa trupelor iraniene. „Au ocupat sonda şi au arborat drapelul iranian, deşi este teritoriul Irakului”, afirmă oficialul irakian, precizând că o delegaţie a Ministerului Petrolului s-a deplasat la faţa locului pentru examinarea situaţiei.

BOSNIA-HER’EGOVINA

Arestare

Un fost comandant al unei unităţi de poliţie sârbe din Bosnia, Goran Markovic, acuzat de genocid deoarece a participat la masacrul de la Srebrenica, comis în iulie 1995, a fost reţinut vineri, a anunţat Procuratura bosniacă. Reţinut la Bijeljina, Goran Markovic, în vârstă de 45 de ani, era în perioada comiterii masacrului de la Srebrenica comandant al unei unităţi speciale din cadrul poliţiei sârbe din Bosnia denumită Jahorina. Circa 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani au fost ucişi în câteva zile de către forţele sârbe bosniace în masacrul de la Srebrenica, cu cinci luni înainte de sfârşitul războiului din Bosnia (1992-1995).

LITUANIA

Anchetă exemplu

Guvernul lituanian trebuie să se asigure că ancheta sa privind acuzaţiile potrivit cărora CIA ar fi deţinut o închisoare secretă pe teritoriul Lituaniei va fi un exemplu în Europa pentru asumarea răspunderii faţă de încălcarea drepturilor omului, se arată într-un comunicat al Amnesty International. O comisie parlamentară lituaniană anchetează în prezent aceste acuzaţii, urmând să prezinte un raport în acest sens săptămâna viitoare. Organizaţia a trimis o scrisoare şefului comisiei parlamentare pentru Securitate Naţională şi Apărare, care conduce ancheta, cerând o analiză completă, eficientă, independentă şi imparţială privind zonele negre ale CIA şi eventualul rol al oficialilor lituanieni în existenţa acestei închisori. Amnesty a apreciat că, dacă dovezile vor arăta existenţa unei închisori secrete, ancheta lituaniană ar trebui să asigure că persoanele responsabile de încălcarea drepturilor omului sunt trase la răspundere. Polonia şi România au fost şi ele menţionate de Parlamentul European şi Consiliul Europei printre statele care au găzduit închisori secrete ale CIA. Acuzaţiile împotriva Lituaniei au fost formulate pentru prima dată de reţeaua americană de televiziune ABC News în august, citând surse anonime din cadrul CIA, potrivit cărora Lituania ar fi găzduit o închisoare în apropierea capitalei, Vilnius, unde deţinuţi de „o valoare ridicată” au fost încarceraţi şi interogaţi în secret de CIA până în decembrie 2005.

POLONIA

Fost ministru, acuzat de crimă

Un fost ministru de Interne al Poloniei, comunistul Czeslaw Kiszczak, este acuzat în legătură cu uciderea în 1983 a lui Grzegorz Przemyk, un tânăr poet anti-comunist. Procurorii de la Institutul Polonez pentru Comemorare Naţională au depus plângere împotriva lui Czeslaw Kiszczak pentru sabotarea anchetei deschise în urma decesului tânărului. Se pare că acesta a făcut totul pentru a-i apăra pe funcţionarii comunişti de orice responsabilitate în acet caz. Mărturia lui Kiszczak a fost înregistrată joi. Fostul ministru a fost acuzat de trafic de influenţă, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor şi obstrucţionarea anchetei în cazul morţii lui Grzegorz Przemyk. În 1983, Ministerul Afacerilor Interne a afirmat că Grzegor Przemyk a murit din neglijenţă medicală, în timp ce era transportat la spital. Czeslaw Kiszczak, care a fost unul dintre cei mai importanţi oficiali ai regimului comunist în perioada respectivă, se declară nevinovat şi refuză să dea orice explicaţie. Alţi 20 de foşti funcţionari comunişti au fost puşi sub acuzare pentru obstrucţionarea anchetei în acelaşi caz. Grzegorz Przemyk a fost bătut până la moarte în 1983, de membri ai Miliţiei, iar ceremonia de înhumare a sa s-a transformat ulterior într-o demonstraţie anticomunistă.



12