RUSIA

Bilanţul catastrofei feroviare

Ministrul rus al Sănătăţii, Tatiana Golikova, a anunţat că şase cetăţeni străini figurează printre persoanele rănite în urma deraierii, vineri seara, a trenului Nevski Express, ce făcea legătura între Moscova şi Sankt Petersburg. Printre răniţi figurează un italian, un belgian, un azer, un belarus şi doi ucraineni. Circa 25 de persoane au murit în urma deraierii trenului de pasageri, iar alte 26 sunt date dispărute potrivit unui nou bilanţ anunţat duminică de Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă. Alte 39 de persoane sunt rănite. Deraierea a avut loc pe una dintre liniile feroviare cele mai frecventate din Rusia, Moscova-Sankt Petersburg, la 284 de kilometri de fosta capitală imperială, în apropierea satului Uglovka, într-o zonă de păduri şi mlaştini. Comisia de anchetă a Parchetului federal a confirmat sâmbătă ipoteza atentatului, resturile unui dispozitiv exploziv fiind găsite la locul tragediei.

FRANŢA

Morţi suspecte

Un centru privat pentru handicapaţi Ermenonville, din departamentul Oise, a fost închis, iar directorul instituţiei este acuzat de omor prin imprudenţă şi fraudă, după ce o investigaţie a relevat trei decese suspecte, dar şi alte neglijenţe grave. De vineri, 12 pacienţi ai centrului au fost transferaţi într-o instituţie specializată în Berck-sur-Mer, după ce centrul privat a fost închis de urgenţă. Inspectorii Direcţiei departamentale a Sănătăţii şi Afacerilor Sociale au descoperit neglijenţe grave în îngrijirea pacienţilor. Este posibilă o legătură între moartea a trei pacienţi, din ultimele patru luni şi neglijenţă. Dar Parchetul din Senlis vrea să aducă lumină asupra a cel puţin 13 decese, concentrându-se pe activitatea centrului din ultimii trei ani. În timpul inspecţiilor s-au identificat o serie de probleme: acte tehnice de tip aspirare traheală efectuate de către persoanele necalificate, administrare de morfină fără prescripţie medicală valabilă, prescriere de tratament la pacienţi recunocuţi a avea alergii la produse administrate, stoc expirat de medicamente, incapacitatea de a urmări dosarele medicale timp de patru luni. Astfel, directorul Girardin, Gilles Vernier-Briesto, a fost pus sub acuzare de către un judecător din Senlis pentru ucidere, neglijare a celor care nu se pot apăra. Totodată, este suspectat de fraudă în legătură cu plăţile efectuate de către casele de asigurări de sănătate, la cererea serviciului său. Suspiciunile autorităţilor în legătură cu centrul de la Ermenonville au început în luna aprilie, după ce autorităţile au fost alertate de rude ale pacienţilor.

GERMANIA

Evadat, reţinut

Unul dintre cei doi evadaţi, care au luat patru ostatici în regiunea germană Rhin în decurs de 60 de ore, a fost arestat duminică dimineaţă. Este vorba despre Michael Heckhoff, de 50 de ani, condamnat pentru tentativă de asasinat. Complicele său, Peter Paul Michalski, de 46 de ani, condamnat pentru crimă, era căutat în continuare duminică după-amiază. Cei doi bărbaţi, înarmaţi cu pistoale, au evadat joi seara dintr-o închisoare din Aachen şi au luat ostatic un şofer de taxi care i-a dus până la Koln, la o distanţă de 65 de kilometri. Peter Paul Michalski, încarcerat de mai multe ori pentru furturi agravate, a fost condamnat la închisoare pe viaţă după ce a asasinat un alt deţinut, în 1993.

RUSIA

Vizită nepermisă

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a fost împiedicat, duminică, să treacă frontiera republicii separatiste georgiene Osetia de Sud, a relatat postul public de televiziune georgian. Thomas Hammarberg, care se afla într-o vizită în Georgia şi intenţiona să meargă în Osetia de Sud pentru a ajuta la eliberarea a patru adolescenţi georgieni, a fost oprit de autorităţile osete şi de grănicerii ruşi. Conform oficialilor oseţi, patru adolescenţi georgieni au fost reţinuţi în capitala Osetiei de Sud la 4 noiembrie, având asupra lor patru grenade şi dispozitive explozive. Georgia susţine însă că patru elevi au dispărut în apropiere de satul georgian Tirdznisi, din districtul Gori. Oficialul european a petrecut câteva ore în satul Ergneti, aflat la frontieră, dar nu a primit permisiunea să treacă în Osetia de Sud. Acesta a declarat că îşi va continua eforturile pentru a ajuta la eliberarea tinerilor şi va trebui să viziteze Osetia de Sud. Rusia şi Georgia au fost implicate într-un război privind controlul asupra Osetiei de Sud în august 2008. După război, Rusia a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, o altă regiune separatistă georgiană.

BULGARIA

Revendicările naţionaliştilor

Partidul naţionalist bulgar VMRO-BND a emis, duminică, o declaraţie prin care solicită Guvernului să revendice teritorii cedate Serbiei în 1919, prin semnarea Tratatului de la Neuilly. Solicitarea este legată de împlinirea a 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Neuilly, care a stabilit pacea între Bulgaria şi Antantă, după Primul Război Mondial, prin care Bulgaria a cedat teritorii Iugoslaviei de atunci, Greciei şi României. Naţionaliştii insistă ca Guvernul bulgar să ceară necondiţionat Serbiei să înapoieze teritoriile populate de bulgari pe care i le-a cedat în 1919. Acestea măsoară circa 1.500 de kilometri pătraţi în jurul oraşelor Ţaribrod, în prezent Dimitrovgrad şi Bosilegrad, localizate în apropiere de graniţa de vest a Bulgariei, la aproximativ 70 de kilometri vest de capitala Sofia.

SLOVACIA

Rezultatul alegerilor

Coaliţia de stânga aflată la putere în Slovacia a câştigat al doilea tur al alegerilor regionale, obţinând victorii în trei din cele patru regiuni disputate sâmbătă şi confirmându-şi poziţia cu şapte luni înaintea alegerilor legislative din iunie 2010. La fel ca în primul tur desfăşurat în urmă cu două săptămâni, participarea a fost slabă, cu o rată de 18,39% faţă de 22,9% în primul tur, a anunţat Comisia Electorală duminică. andidaţii coaliţiei au câştigat trei regiuni din centrul şi estul ţării, în timp ce alegătorii din capitala Bratislava au susţinut opoziţia de dreapta. n celelalte patru regiuni ale ţării, guvernatorii aflaţi la sfârşit de mandat ai partidului social-democrat al premierului Robert Fico, au fost realeşi din primul tur. Coaliţia aflată la putere este formată din social-democraţi, naţionalişti şi micul partid xenofob SNS.

MAREA BRITANIE

Dezvăluiri

Autorul atentatului de la Lockerbie, libianul Abdelbaset Ali al-Megrahi, eliberat în august de Scoţia, a fost implicat în cumpărarea şi dezvoltarea de arme chimice de către Libia, potrivit unor documente emise de administraţia americană. Potrivit rapoartelor, atacatorul a încercat să cumpere 1.000 de dispozitive explozive de la traficanţi de arme greci, în timp ce lucra ca ofiţer de informaţii libian. Documentele, redactate în 1992 de oficiali ai Departamentului american de Stat, ridică semne de întrebare privind decizia Scoţiei de a-l elibera la 20 august pe al-Megrahi, din motive de sănătate. Informaţiile au fost strânse de CIA pentru a susţine cazul împotriva Libiei, privind atentatul cu bombă din 1988 asupra unui zbor Pan Am, soldat cu 270 de morţi.

ELVEŢIA

Clauză de salvgardare

Ministrul elveţian al Economiei, Doris Leuthard, care va prelua săptămâna viitoare preşedinţia Confederaţiei, intenţionează să activeze din 2010 clauza de salvgardare pentru a proteja piaţa muncii elveţiană de afluxul de muncitori din UE. Guvernul elveţian trebuie să examineze dacă atractivitatea Elveţiei pentru persoanele provenind din UE poate fi redusă şi dacă clauza de salvgardare poate fi activată pentru 2010 şi 2011. Conform acordurilor dintre Elveţia şi UE, muncitorii pot veni la lucru pe teritoriul elveţian fără a fi supuşi unui regim de cote privind permisele de muncă. O clauză permite însă introducerea unor restricţii temporare, dacă imigraţia înregistrează o creştere anuală de peste 10%, în raport cu media ultimilor trei ani. În diferite domenii, printre care cel al restaurantelor, mâna de lucru este recrutată din rândul imigranţilor, în pofida unui număr mare de şomeri elveţieni. Şomajul în Elveţia a atins în octombrie nivelul cel mai ridicat din ultimii patru ani, ajungând la 4% faţă de 3,9% în septembrie. Autorităţile se aşteaptă la continuarea creşterii şomajului în următorii doi ani.

CROAŢIA

Investiţii masive

Croaţia va investi aproape 550 de milioane de euro pentru a se adapta la normele UE, la care speră să adere în 2011, a declarat sâmbătă premierul croat, Jadranka Kosor. În bugetul pe 2010 \"am alocat două miliarde de kuna (273 de milioane de euro) pentru acţiuni şi proiecte legate de adaptarea Croaţiei la normele UE. Alte 1,9 miliarde de kuna (circa 260 de milioane de euro) sunt, de asemenea, prevăzute pentru 2011. Croaţia, care a ajuns la un acord cu Slovenia pentru a supune diferendul lor frontalier unui arbitraj internaţional, a reluat negocierile de aderare la UE, în speranţa că va deveni cel de-al 28-lea membru în 2011.