Bucureştiul nu îl mai vrea pe Băsescu

Potrivit unui sondaj realizat între 5 şi 11 octombrie de AB Research Group, intrat în posesia Inpolitics, preşedintele Traian Băsescu nu mai e în graţiile capitalei, care s-ar preda, mai degrabă, contracandidaţilor săi din campanie. Nici liderul PSD, Mircea Geoană, nu stă foarte bine, electoratul preferînd o finală prezidenţială între Băsescu şi liderul PNL, Crin Antonescu, plasat pe locul doi în preferinţe, cu 24%. De asemenea, Băsescu, “stăpînul” de odinioară al Capitalei, pierde finala indiferent cu ce adversar se luptă, după cum urmează: cu un scor de 55,01%-44,99% în faţa lui Mircea Geoană, cu 59,56% - 40,44% în faţa lui Sorin Oprescu şi cu 60,35% - 39.65% în faţa lui Crin Antonescu. PD-L se află, în continuare, pe primul loc în opţiunile electoratului bucureştean, cu 31,21%, urmat de PNL, cu 30,45%, PSD, cu 29,17% şi PRM, cu 6,5%. De actuala criză politic bucureştenii fac vinovată întreaga clasă politică, 41,6%, pe locul doi fiind Traian Băsescu - 21,5%, PSD - 11,3%, Emil Boc şi PD-L - 9,1%.

Senatul a respins OUG privind Referendumul

Senatul a respins, ieri, OUG privind termenul în care Parlamentul trebuie să dea un răspuns la solicitarea preşedintelui legată de referendum. Senatorii au respins, cu 73 de voturi favorabile raportului de respingere formulat de Comisia juridică şi 40 împotriva raportului, ordonanţa de urgenţă care prevede că Parlamentul are termen maximum 20 de zile calendaristice pentru a-şi transmite punctul de vedere la solicitarea preşedintelui privind organizarea referendumului. Votul asupra raportului de respingere a OUG, formulat de comisia juridică a Senatului, a fost contestat de senatorul PD-L Alexandru Pereş, care a invocat presupus voturi multiple din partea PNL. Solicitarea PD-L nu a fost luată în calcul pentru o reluare a votului, astfel că senatorii acestei formaţiuni au părăsit sala de plen. Senatul este primă Cameră sesizată cu privire la OUG care reglementa organizarea referendumului pentru un parlament unicameral în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale”.

Orban îl înlocuieşte pe Olteanu

Liderul deputaţilor PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, ieri, la finalul şedinţei de grup, că prim-vicepreşedintele formaţiunii, Ludovic Orban, a fost ales de majoritatea deputaţilor liberali pentru a-l înlocui pe Olteanu în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. “Am avut obligaţia să luăm act de demisia lui Bogdan Olteanu din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Au fost două candidaturi pentru postul vacant, cea a lui Ludovic Orban şi Relu Fenechiu. Majoritatea colegilor sau exprimat în favoarea lui Ludovic Orban”, a susţinut Tăriceanu. Bogdan Olteanu şi-a anunţat demisia din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ieri, la începutul şedinţei Biroului Permanent.

Rizea crede că Băsescu o vrea pe mezina lui comisar european

Deputatul PSD Cristian Rizea a declarat, ieri, în exclusivitate pentru TV Ziare.com, că şeful statului se pregăteşte să o instaleze pe fiica sa cea mică, Elena Băsescu, pe postul de comisar european. “Cred că în momentul acela am ajunge ruşinea Europei, noi ca ţară”, a apreciat Rizea, considerînd că România are destui oameni valoroşi care pot reprezenta ţara în UE. Chiar dacă, în urma şedinţei de guvern de luni, premierul Emil Boc a anunţat că propunerea României pentru postul de comisar european ar fi Dacian Cioloş, pentru portofoliul Agriculturii, zvonurile spun că şeful statului şi-ar dori ca fiica sa să ocupe postul de comisar. Rizea susţine că are informaţii că “în proporţie de 90%” România va pierde postul de comisar european. În altă ordine de idei, Rizea a mai susţinut că votul pentru moţiune a fost unul extrem de negociat în ultimele zile, iar parlamentarii au fost ofertaţi cu sume între 30.000 şi 200.000 de euro pentru a nu vota moţiunea de cenzură. Deputatul susţine că parlamentarii au primit mesaje, SMS-uri, pentru a nu vota documentul, “pentru că disperarea este mare şi dacă veţi relua discursul lui Traian Băsescu chiar din ziua în care a fost la sfinţirea Bisericii Cotroceni, el a folosit într-un discurs de patru minute de cinci ori puterea politică”.