Trei constănţence, membre ale conducerii centrale ale OFRM

În cadrul Conferinţei Naţionale a Organizaţiei de Femei România Mare (OFRM), desfăşurată sîmbăta trecută, preşedintele Filialei Judeţene Constanţa a OFRM, Georgeta Popescu, a fost reconfirmată în funcţia de vicepreşedinte al Biroului Permanent Naţional al OFRM. În fruntea noii conduceri centrale a OFRM a fost desemnată jurista Ruxandra Lungu, care a deţinut pînă acum funcţia de preşedinte interimar. În prezenţa preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor şi a vicepreşedintelui organizatoric, Dan Claudiu Tănăsescu, cele 300 de delegate au ales componenţa Consiliului Naţional, din care fac parte şi trei constănţence, respectiv Georgeta Popescu, preşedintele Filialei Judeţene Constanţa a OFRM, Elena Matei, secretar executiv al Filialei Judeţene Constanţa a PRM, şi Claudia Abagiu, vicepreşedintă a OFRM Constanţa. Elena Matei a fost aleasă şi în Comitetul Director al OFRM.

Cazul Ridzi, dezbătut săptămîna viitoare

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, democrat-liberalul Daniel Buda, a declarat, ieri, că membrii forului se vor reuni marţea viitoare, în paralel cu lucrările plenului, pentru a elabora un punct de vedere asupra raportului Comisiei de anchetă în cazul Ridzi, la şedinţă fiind invitat şi fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi. Liberalul Tudor Chiuariu i-a atras atenţia lui Buda că Biroul Permanent a stabilit ca termen limită pentru elaborarea acestui punct de vedere ziua de luni, nu cea de marţi. “Plenul Camerei este marţi, de aceea vom face atunci şedinţă, pentru a putea finaliza raportul şi a nu intra în contradicţie cu Biroul Permanent”, a afirmat Buda. Conducerea Camerei a decis, pe 21 septembrie, să transmită plenului sesizarea Monicăi Iacob Ridzi privind încălcarea de către membrii forului de anchetă în cazul său a Regulamentului Camerei, dar şi să solicite Comisiei juridice prezentarea un punct de vedere în privinţa raportului forului de anchetă. Fostul ministrul al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, a sesizat Camera Deputaţilor în legătură cu încălcarea de către unii membri ai Comisiei parlamentare de anchetă a articolul 74 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a articolului 8 din Regulamentul de funcţionare a Comisiei. Potrivit sesizării, “raportul Comisiei de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept şi pe baza unor investigaţii care, în mod nepermis şi profund neconstituţional şi nelegal, au creat un paralelism cu ancheta desfăşurată de structurile abilitate ale statului - Parchetul de pe lîngă IPPCJ- DNA”.

Raportul Comisiei Udrea, finalizat miercuri

Deputaţii din Comisia de anchetă Udrea şi-au propus să dea, astăzi, votul final asupra raportului privind modul în care au fost cheltuiţi banii alocaţi Ministerului Turismului, raport care conţine propunerea de începerea a urmăririi penale în cazul ministrului Elena Udrea. Preşedintele comisiei parlamentare de anchetă, Ludovic Orban a precizat că raportul poate fi considerat adoptat dacă întruneşte votul a cel puţin opt membri din cei nouă deputaţi, reprezentanţi ai PSD, PNL şi UDMR, care au lucrat în comisia de anchetă. El a mai spus că deputaţii din comisia de anchetă lucrează la raport, adică atît la formulările din acest document, cît şi la concluzii şi propuneri.

PC se opune egalizării vîrstei de pensionare între femei şi bărbaţi

“PC se va implica şi va organiza dezbateri, cu societatea civilă şi sindicate, împotriva egalizării vîrstei de pensionare între femei şi bărbaţi”, a declarat, ieri, vicepreşedintele conservator Lia Ardelean, făcînd apel la un front comun pentru împiedicarea egalizării vîrstei de pensionare. Ardelean a subliniat că deşi UE doreşte egalizarea vîrstei de pensionare între femei şi bărbaţi, trebuie să se ţină cont de realităţile din România: “În România nu ne putem gîndi încă la această egalizare a vîrstei de pensionare pentru că, în mediul rural, femeia încă cară apă cu găleata de la fîntînă. Să facem un front comun să împiedicăm egalizarea vîrstei de pensionare”.

Predoiu, criticat că nu a trimis în Parlament Codurile de procedură modificate

Deputaţii PSD Adrian Năstase şi Aura Vasile au acuzat Ministerul Justiţiei, în şedinţa conducerii Parlamentului de luni, de “sfidare” a Legislativului, pentru că nu ar fi trimis încă textele “aduse la zi” ale Codurilor de procedură penală şi civilă şi au propus un protest al Birourilor Permanente. Potrivit stenogramei şedinţei, Năstase l-a criticat vehement pe ministrul Cătălin Predoiu, susţinînd că ar fi trebuit să transmită Legislativului textele aduse la zi ale celor două proiecte, după ce Codurile penal şi civil au fost publicate în Monitorul Oficial şi a propus, alături de PNL şi UDMR, amînarea finalizării rapoartelor asupra celor două proiecte de către Comisiile de specialitate. Social-democratul Victor Ponta a propus prelungirea termenului de elaborare a rapoartelor pe cele două proiecte de către comisiile de specialitate pînă la 15 noiembrie. Liberalul Bogdan Olteanu a plusat, propunînd ca termen 20 decembrie. Preşedintele Camerei, Roberta Anastase, a propus amînarea unei decizii pînă la următoarea şedinţă a Birourilor Permanente reunite, solicitînd ca, pînă atunci, preşedinţii celor două comisii să se întîlnească şi să vină cu “o propunere realistă” privind data la care pot fi finalizate proiectele.

Juriştii Senatului au avizat ridicarea pragului de deţinere la SIF de la 1% la 5%

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului a avizat, ieri, extinderea pragului maxim de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5%, proiectul primind, de asemenea, avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. “Proiectul a primit, de asemenea, avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Cred că, în maxim o lună, proiectul va fi pus pe ordinea de zi a plenului Senatului, iar apoi va fi nevoie de aprobarea Camerei Deputaţilor”, a declarat Ovidiu Marian, senator PD-L şi iniţiatorul proiectului de lege. Senatorii din Comisia juridică propun majorarea pragului de deţinere la 5%, ei adoptînd în acest sens un amendament formulat de senatorul PD-L Mircea Andrei la un proiect de modificare a Legii 297/2004 privind piaţa de capital. Potrivit amendamentului liberal, societăţile de investiţii financiare ar urma să ia măsuri de modificare a statutelor sau actelor constitutive, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, în sensul stabilirii unui prag de deţinere a acţiunilor de maximum 5% din total.

CNI suspendă concursul pentru ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al ANI

Consiliul Naţional de Integritate (CNI) a decis, ieri, suspendarea concursului pentru ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al ANI şi reluarea acestuia la o dată ulterioară “cu respectarea prevederilor legale”, după ce SGG a transmis ANI că, din luna aprilie, posturile vacante din instituţiile publice nu mai pot fi ocupate. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Consiliul a decis la 31 august să organizeze, în luna noiembrie, cel de-al treilea concurs pentru ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al ANI, postul fiind vacant din aprilie 2008, data la care fostul vicepreşedinte, Alexandru Macovei, a preluat preşedinţia instituţiei. Pînă la acest moment a fost depus un singur dosar de candidatură pentru funcţia de vicepreşedinte al instituţiei.

Proiectul Legii bugetului prevede bugetarea a 75% din posturile ocupate din ANI

“Proiectul Legii bugetului pe anul 2010 prevede bugetarea a 75% din cele 126 de posturi ocupate din cadrul ANI”, a declarat ieri, secretarul general al ANI, Horia Georgescu, precizînd că oficialii instituţiei fac demersuri pentru bugetarea tuturor posturilor. Potrivit acestuia, în cazul în care nu vor fi bugetate toate posturile, una dintre soluţiile luate în calcul presupune acordarea de zile de concediu fără plată, pentru a se face economii.

Comisia parlamentară pentru evaluarea justiţiei, constituită pe 24 septembrie

“Comisia parlamentară care va evalua situaţia din sistemul juridic, ce urmează să găsească soluţii la problemele magistraţilor, prin formularea şi semnarea unui Pact pe Justiţie, urmează să fie constituită joi”, a declarat, ieri, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru. Pactul de justiţie a fost elaborat pe baza discuţiilor de la medierile organizate de mai multe ONG-uri între magistraţi şi politicieni. De asemenea, Pivniceru a susţinut că politicienii care au venit la discuţiile de ieri - dintre politicieni şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor, mediate de mai multe ONG-uri - au apreciat că revendicările judecătorilor şi procurorilor sînt corecte, iar prin soluţionarea lor se poate readuce echilibrul în statul de drept. Totodată, preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, a declarat, după terminarea discuţiilor că au fost făcute progrese, în sensul că Pactul pe justiţie începe să prindă o formă coerentă, bazată pe principii menite să întărească statul de drept. Potrivit lui Costiniu, astăzi şi mîine ar urma să aibă loc noi discuţii, în aceeaşi formulă, fiind reiterată invitaţia la adresa Executivului de a fi mai bine reprezentat la masa negocierilor.