Geoană: “Decizia SUA privind scutul afectează echilibrul strategic al regiunii“

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedinte al PSD, a declarat, vineri, că decizia administraţiei americane de oprire a proiectului din Europa Centrală legat de scutul anti-rachetă afectează echilibrul strategic al regiunii şi are consecinţe geo-politice: “Acest lucru trebuie analizat de structurile statului român. Este obligatotriu ca România să revitalizeze relaţia cu SUA, care e un parteneriat strategic important şi în care nu s-a mai investit în ultima vreme suficient de multă energie politică şi idei proaspete”. Statele Unite au anunţat joi că renunţă la proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, elaborat în perioada preşedintelui George W. Bush şi pe care Moscova îl considera o ameninţare, deşi Washingtonul insista că acesta este îndreptat împotriva Iranului. Premierul rus, Vladimir Putin, a salutat vineri decizia “corectă şi curajoasă” a SUA de a renunţa la un proiect de scut antirachetă în Europa.

Blocarea aderării României la Acordul UE-China privind la transportul maritim

Institutul European pentru Democraţie Participativă - Qvorum monitorizează activităţile din sesiunea plenară în desfăşurare a Parlamentului European, prelucrînd informaţiile disponibile pe portalul VoteWatch.eu. Cea mai importantă constatare din această sesiune în ce priveşte ţara noastră o reprezintă votul negativ dat de o parte dintre membrii PE, în frunte cu naţionaliştii britanici, asupra protocolului de aderare a României şi Bulgariei la Acordul Comunităţii Europene cu China în domeniul operaţiunilor de transport maritim. În acest fel, cel mai mic grup din legislativul European şi-a manifestat dezacordul faţă de continuarea procesului de integrare europeană a celor două noi state membre. În favoarea rezoluţiei PE din data de 15 septembrie s-au pronunţat 588 de europarlamentari (94.90%), au votat impotriva 19 (3.23%) şi au existat 11 abţineri (1.87%). Europarlamentarii neafiliaţi niciunui grup politic din State membre, precum Olanda, Italia, Franţa, Grecia, Austria şi Ungaria au ales să se abţină de la vot, gest ce poate fi tradus printr-o opoziţie pasivă la aderarea României şi Bulgariei la Acordul UE-China în domeniul maritim.

Greu de estimat care sînt şansele României pentru portofoliul agriculturii

“Este greu de estimat care sînt şansele ca România să obţină portofoliul agriculturii, sprijinul unui stat membru UE fiind important, dar nu suficient”, a declarat vineri comisarul pentru multilingvism, Leonard Orban. Comisarul român a atras atenţia că un element foarte important este şi decizia “personală” luată de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso. În plus, Orban a amintit că votul final dat de Parlamentul European va fi pentru întreaga Comisie, nu pentru fiecare dintre comisari în parte. El a spus că nu consideră că este cea mai bună strategie ca România să se prezinte cu un singur candidat: “Este nevoie să te duci cu mai mulţi candidaţi, astfel încît să te poţi asigura că poţi obţine ceea ce ţi-ai dorit cel mai mult, ori să obţii altceva, care poate fi un portofoliu la fel de bun sau interesant”. Orban a vorbit şi despre limitările unui comisar european: “Un comisar european are extrem de multe constrîngeri. În primul rînd nu decide singur, deciziile sînt luate colegial, de toţi comisarii. Dacă majoritatea colegilor nu sînt de acord cu anumite propuneri, chiar dacă comisarul pe problematica respectivă o doreşte, ea trebuie retrasă şi modificată”. El a oferit şi o serie de informaţii tehnice privind formarea noii Comisii Europene, atrăgînd atenţia că el estimează că mai devreme de sfîrşitul lui octombrie nu se vor putea face demersuri formale pentru formarea executivului european.

Fondurile cheltuite de stat pentru investiţii publice este de 55% din bugetul total

Volumul sumelor cheltuite de stat în primele şapte luni ale anului pentru proiecte de investiţii publice a depăşit cu puţin jumătate din bugetul total echivalent cu aprox. 20% din PIB, iar fondurile bugetare pentru susţinerea acestui tip de investiţii ar putea fi majorate anul viitor. Premierul Emil Boc a declarat, vineri, că pînă în luna august, a fost cheltuită o sumă reprezentînd 55% din bugetul total alocat investiţiilor publice, reprezentînd peste 4,5 miliarde euro. El a arătat că Executivul caută soluţii pentru ca ponderea din PIB a fondurilor alocate investiţiilor publice să fie ridicată pentru 2010. Prin bugetul pentru anul în curs, Guvernul s-a angajat să cheltuiască echivalentul a 20% din PIB pentru susţinerea proiectelor de investiţii publice.