Alianţă pentru Alegeri Corecte

Asociaţia Pro Democraţia (APD), Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) şi Cartel Alfa au anunţat, ieri, constituirea Alianţei pentru Alegeri Corecte, cerînd autorităţilor să ia măsuri “grabnice” pentru desfăşurarea, conform normelor legale, a alegerilor prezidenţiale. APD apreciază că “primul eşec în organizarea corectă a alegerilor prezidenţiale” este legat de constituirea Biroului Electoral Central (BEC). Cele trei organizaţii consideră că “apogeul crizei” regimului politic în România a fost atins de conflictul dintre puterea juridică şi cea executivă, fapt care are consecinţe directe asupra derulării, în conformitate cu legea, a procesului electoral pentru alegerea preşedintelui. Alianţa pentru Alegeri Corecte cere aşadar autorităţilor responsabile să ia măsuri grabnice pentru desfăşurarea, conform normelor legale, a alegerilor prezidenţiale, pentru a creşte nivelul de încredere al cetăţenilor în procesul electoral prin asigurarea transparenţei necesare, stabilind astfel condiţiile pentru implicarea societăţii civile în organizarea şi monitorizarea acestui moment electoral.

Preda susţine introducerea dreptului de vot la 16 ani

Europarlamentarul PD-L Cristian Preda a apreciat, într-o postare pe blogul personal, că ar fi oportună acordarea dreptului de vot începînd cu vîrsta de 16 ani, vîrstă la care tinerii ar fi suficient de maturi pentru a-şi exprima opţiunile politice, el lansînd această propunere în contextul mai larg al reformei constituţionale. Preda argumentează că accesul neîngrădit la informaţie al tinerilor îi face capabili pe aceştia să-şi contureze opiniile politice înainte de majorat. De asemenea, democrat-liberalul susţine că ar trebui să existe o corelare a dreptului de vot cu cel la muncă. Un alt argument invocat de Preda este tendinţa de reducere, pe plan internaţional, a vîrstei minime pentru exercitarea dreptului de vot. În al treilea rînd, europarlamentarul a invocat tendinţa istorică de reducere a vîrstei la care o persoană îşi poate exercita drepturile electorale. Dacă în perioada interbelică, pentru Cameră se vota de la 21 de ani, iar pentru Senat de la 40, în perioada comunistă, pragul a fost uniformizat la 20, ulterior la 18 ani.

Puşcaş a discutat cu Catherine Day despre angajamentele în cadrul MCV

Şeful Departamentul pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, s-a întîlnit, ieri, la Bruxelles, cu secretarul general al CE, Catherine Day, cei doi discutînd despre implementarea măsurilor din Programul Naţional de Reforme, precum şi despre îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Ministrul Vasile Puşcaş a subliniat importanţa pe care România o acordă atingerii obiectivelor strategice ale Agendei Lisabona. Puşcaş a informat-o pe Catherine Day că, în scopul formulării unei poziţii naţionale în ceea ce priveşte Strategia Lisabona post 2010, DAE va lansa procesul de consultare a tuturor părţilor interesate. Discuţiile dintre cei doi demnitari au vizat şi programul de îndeplinire a angajamentelor asumate în cadrul MCV, urmare a Raportului Comisiei Europene din luna iulie. DAE precizează că pe agenda discuţiilor s-a aflat şi problema evoluţiilor socio-economice şi reforma administraţiei publice, conform Memorandumului de Înţelegere între România şi Comisia Europeană. Puşcaş a prezentat stadiul aplicării măsurilor pînă în prezent şi calendarul acţiunilor pentru următoarele luni.

Criteriul decisiv de verificare a coaliţiei - susţinerea reformelor

Prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a declarat, ieri, că singurul criteriu pentru menţinerea social-democraţilor la putere alături de democrat-liberali este susţinerea PSD faţă de reformele asumate de Executiv, poziţia filialelor faţă de coaliţie fiind doar un aviz consultativ. Stolojan a afirmat că poziţiile exprimate de organizaţiile judeţene ale PD-L survin după solicitarea expresă a conducerii centrale care a dorit că le consulte pe subiectul participării la guvernare. Pe de altă parte, democrat-liberalul a spus că nemulţumirile exprimate de filiale faţă de PSD nu vor fi un criteriu decisiv pentru o eventuală scoatere a social-democraţilor din Guvern. El a adăugat că opiniile venite din teritoriu reprezintă un punct de vedere consultativ pentru conducerea partidului. Liderul PD-L nu a exclus ca cei de la centru să încerce medierea între organizaţiile partidelor de guvernămînt din judeţele în care raporturile dintre acestea s-au deteriorat.

Presa austriacă este sceptică în legătură cu “greutatea” lui Cioloş

Portalul austriac Agrarheute.com scrie, după anunţul actualului comisar al agriculturii, Mariann Fischer Boel, că nu va mai candida, despre cei doi potenţiali urmaşi - austriacul Wilhelm Molterer şi românul Dacian Cioloş, care însă în cercurile UE “nu ar fi considerat o figură cu greutate” în domeniu. În materialul denumit “Doi candidaţi pentru postul de comisar UE pe agricultură: Ce vor Wilhelm Molterer şi Dacian Cioloş?”, Agrarheute dă ca sigură opţiunea României pentru postul de comisar pe agricultură. În text se menţionează faptul că inginerul agronom Dacian Cioloş a fost la sfîrşitul lui 2007, pentru scurt timp, ministru al Agriculturii, că acesta este căsătorit cu o franţuzoaică, dar că în cercurile UE “nu ar fi tratat tocmai ca o figură cu greutate în domeniul politicilor agrare”. Cu toate acestea, Agrarheute menţionează că România ar avea tradiţie în acest domeniu, fiind timp de mulţi ani supranumită grînarul Europei.

Mitrea: “O să ne ia naiba pe toţi!“

Deputatul PSD, Miron Mitrea, scrie, pe blogul său personal, că o să ne ia “naiba pe toţi” din cauza modului în care actualul Guvern a tratat legea unică a salarizării şi pentru un pumn de voturi au învîrtit coeficienţii “ăia de îi ia naiba”. El arată că “Legea salarizării unice a bugetarilor a reuşit să încaiere pe toată lumea cu toată lumea. Magistraţi, medici, profesori, poliţişti, militari, toţi au ceva de împarţit unul cu altul. S-a ajuns la discuţii interminabile despre care profesie este mai importantă, despre cine munceşte mai mult sau are răspundere mai mare. Un haos pe care noi, politicienii, l-am creat”. Mitrea a acuzat întreagă clasă politică de lipsă de viziune şi de lipsă de curaj. El este de părere că lumea este buimacă şi preocupată doar de cum să scape, fiecare personal, de criză: “Ştiu că mulţi dintre colegii mei politicieni vor sări ca arşi, mă vor contrazice vehement şi vor încerca să enumere cîte au făcut ei pentru ţară. Da, domnilor, şi eu pot să mă ascund în spatele unor realizări personale. Dar am ajuns să-mi fie ruşine să tot spun că în mandatul meu de ministru s-a construit singura autostradă de la Ceauşescu încoace.” Mitrea reiterează ideea că politicienii ar trebui să fie ca managerii unei mari companii, numită România.