Franţa - Falsificare de carduri bancare

Doi români au fost condamnaţi la 18, respectiv, 30 de luni de închisoare în Franţa, după ce au făcut cumpărături de mii de euro folosind carduri bancare false. Claudiu Păunoiu şi Rodica Brînzea, ambii în vîrstă de 28 de ani, au cumpărat parfumuri scumpe, ochelari, haine şi bijuterii, în valoare de mii de euro, folosind carduri bancare false, în localitatea franceză Narbonne. Escrocheria românilor a ieşit la iveală cînd un bijutier a devenit suspicios, la cea de-a doua vizită a tinerilor în magazinul său. Totodată, plata pe bază de card la respectivul magazin le-a fost respinsă de bancă, astfel că bijutierul a anunţat poliţia. Poliţiştii i-au interpelat pe cei doi într-o maşină înmatriculată în Italia. Claudiu Păunoiu a încercat să fugă de autorităţi, iar Rodica Brînzea a încercat să distrugă pe loc cardurile bancare false. Bărbatul mai fusese condamnat în trecut, de două ori, pentru agresiune, respectiv, folosirea de documente administrative false.

Kazahstan - Incendiu la un centru de reabilitare

Un număr de 38 de persoane au murit, duminică, în Kazahstan, într-un incendiu izbucnit la un centru de reabilitare a persoanelor drogate din apropiere de Almaty. Cauzele incendiului izbucnit în oraşul Taldikorgan nu erau cunoscute imediat. Echipele de intervenţie au putut salva 40 de persoane, pacienţi şi personal de sănătate. Premierul kazah, Karim Masimov, a făcut apel la formarea unei comisii de anchetă privind cauzele incendiului. Incendiile soldate cu victime sînt relativ frecvente în fosta URSS, unde azilurile şi spitalele dispun de infrastructură veche.

Rusia - Unitate militară mistuită de flăcări

Un incendiu care a izbucnit la o unitate militară din vestul Rusiei a provocat moartea a cinci militari şi rănirea altor şapte, a anunţat duminică departamentul regional pentru situaţii de urgenţă. Comandantul Districtului militar din Moscova, generalul Valeri Gherasimov, a plecat spre localitatea Tambov, în calitate de şef al comisiei ce investighează cauzele incendiului. Mai multe documente secrete din domeniul apărării au fost distruse în incendiu. Numeroase incendii sînt cauzate de măsurile precare de siguranţă din clădirile învechite ale Rusiei.

Germania - Coliziune feroviară

Un număr de 52 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, în urma coliziunii între două trenuri turistice de mici dimensiuni în Saxonia, în estul Germaniei, sîmbătă după-amiază. Cele două trenuri cu aburi, care transportau 250 de pasageri, s-au lovit dintr-un motiv încă nedeterminat, în apropierea localităţii Friedewald. Patru persoane erau încă spitalizate duminică.

Israel - Accident aviatic

Un avion de tip F-16 al Forţelor aeriene israeliene s-a prăbuşit în mod accidental duminică, în apropierea oraşului Hebron, din Cisiordania, iar pilotul a murit, a anunţat armata. Cauza accidentului nu este cunoscută deocamdată. Pilotul, locotenentul Assaf Ramon, efectua un zbor de rutină la bordul avionului de vînătoare cu un singur loc, în cadrul unui antrenament. Assaf Ramon este fiul unui erou naţional din Israel, astronautul Ilan Ramon, primul israelian care a ajuns în spaţiu şi care a avut de asemenea o moarte tragică, în explozia navetei spaţiale Columbia, în 2003.

Grecia - Veto împotriva Turciei

Liderul opoziţiei socialiste din Grecia, Georgios Papandreou, nu a exclus, duminică, posibilitatea unui veto faţă de negocierile de aderare a Turciei la UE, în cazul victoriei partidului său, în alegerile legislative de la 4 octombrie. Georgios Papandreou este creditat cu un avans de cel puţin cinci puncte în comparaţie cu dreapta lui Costas Caramanlis, care se află la putere din 2004, conform unor sondaje asupra intenţiei de vot, publicate în urma anunţului privind organizarea acestor alegeri anticipate, făcut în urmă cu zece zile. Liderul opoziţiei socialiste l-a acuzat pe premierul Caramanlis, un partizan al aderării Turciei la UE, că fuge din faţa presiunilor acestei ţări în Marea Egee şi în Cipru. În pofida unei apropieri între Grecia şi Turcia în sectorul economic, iniţiată în 1999, graţie tocmai lui Giorgios Papandreou, care la acea vreme era ministru al Afacerilor Externe, cele două ţări continuă să aibă poziţii diferite în legătură cu suveranitatea în Marea Egee şi cu Ciprul, divizat din 1974, în urma invadării părţii de nord a ţării de armata turcă. Turcia a demarat, în 2005, negocieri în vederea unei eventuale aderări la UE, dar mai multe ţări din cadrul blocului european se opun integrării acesteia.

Afganistan - Modificări în structura armatei

Forţele SUA şi ale NATO vor modifica modul de recrutare, antrenare şi echipare a forţelor afgane de securitate, în condiţiile în care miliţiile Taliban şi-au consolidat poziţiile în ultimii ani, au declarat oficiali americani. În cadrul acestei reorganizări, NATO va desemna, luna aceasta, un comandant care va superviza recrutarea şi antrenarea forţelor afgane. Scopul este obţinerea unei coerenţe mai mari în cadrul eforturilor necoordonate cu contingentele NATO din Afganistan. Noul camandament va integra, de asemenea, comandamentul pentru instruire condus de SUA, la comanda căruia se află generalul american Richard Formica, iar responsabilităţile sale se vor limita la consolidarea Ministerelor afgane ale Apărării şi Afacerilor Interne.

Pe de altă parte, ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, a pus la punct un plan pe patru ani pentru realizarea obiectivelor ce vor permite retragerea militară din Afganistan. Conform revistei “Der Spiegel”, planul cu zece puncte trebuie realizat pînă în 2013, adică pînă la finalul următoarei legislaturi. Anunţul privind existenţa unui plan intervine în plină campanie electorală germană, într-un moment în care Frank-Walter Steinmeier, primul pe lista social-democraţilor, încearcă să o înlocuiască pe Angela Merkel în postul de cancelar, pe fondul opoziţiei tot mai mari a opiniei publice faţă de intervenţia din Afganistan. Totodată, ieri, unul dintre cei patru anchetatori desemnaţi de Guvernul afgan a precizat că 30 de civili şi 69 de luptători Taliban au fost ucişi, la 4 septembrie, în raidul efectuat de NATO în provincia Kunduz, din nordul ţării. Concomitent, s-a anunţat că familia jurnalistului afgan Sultan Munadi, mort în urma unei operaţiuni a forţelor speciale britanice pentru salvarea reporterului britanic răpit, Stephen Farrell, a solicitat compensaţii din partea Guvernului de la Londra.

SUA - Moarte suspectă

Christopher Kelly, un consilier apropiat al fostului guvernator din Illinois Rod Blagojevich şi implicat într-o anchetă care îl viza pe acesta, a murit sîmbătă, posibil din cauza unei supradoze de salicilat, o substanţă ce intră în componenţa aspirinei. Christopher Kelly, care trebuia să se prezinte săptămîna aceasta la autorităţi pentru a începe să ispăşească o pedeapsă de opt ani de închisoare, a încetat din viaţă la spitalul Stroger. Autorităţile suspectează că este vorba despre o sinucidere, probabil în urma unei supradoze de medicamente ce pot fi achiziţionate fără reţetă. O autopsie este prevăzută pentru duminică, iar poliţia efectuează o anchetă. Unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai lui Rod Blagojevich, Kelly a fost pus sub acuzare de trei ori de autorităţile federale în ultimii ani, ultima dată în aprilie, într-un caz împotriva fostului guvernator. Însă, Christopher Kelly subliniase că nu va depune mărturie împotriva lui Rod Blagojevich, în pofida presiunilor exercitate de procurori. Rod Blagojevich a fost destituit, la începutul acestui an, din funcţia de guvernator al statului Illinois, după ce a fost acuzat că încerca să vîndă mandatul din Senatul SUA, devenit disponibil după ce Barack Obama a fost ales preşedinte.

Irlanda - Campanie împotriva Tratatului de la Lisabona

Omul de afaceri Declan Ganley, principalul susţinător al campaniei care a dus la respingerea Tratatului de la Lisabona de către alegătorii irlandezi în 2008, a anunţat, duminică, reluarea acţiunilor în acest sens înainte de noul referendum prevăzut pentru 2 octombrie. După înfrîngerea suferită la alegerile europene din iunie de partidului său, Libertas, care a obţinut un singur mandat în Parlamentul European, acestaa anunţat că nu se va implica într-o nouă campanie privind tratatul UE. Cu toate acestea, a revenit asupra deciziei, explicînd, duminică, pentru postul de radio irlandez RTE că a fost provocat de “prostiile” spuse de tabăra celor care susţin Tratatul de la Lisabona. Anul trecut, 53,4% dintre alegătorii irlandezi au respins tratatul, aruncînd UE într-o profundă criză instituţională. Declaraţiile lui Declan Ganley intervin în condiţiile în care un nou sondaj dat publictăţii sîmbătă arată o creştere marcantă la aproape două treimi din electoratul irlandez în favoarea tratatului. 62% dintre irlandezi sînt gata să spună Da tratatului, 23% ar vota împotrivă, iar 15% dintre alegători s-au declarat nehotărîţi.