Misiunea trupelor româneşti în Irak a costat MApN 100 de milioane de lei

Costurile misiunii trupelor româneşti în Irak, de la 1 ianuarie pînă la sfîrşitul lunii iulie, se ridică la 99.867.670 de lei (circa 25 milioane euro), conform datelor Ministerului Apărării, care apar într-o serie de documente. Din totalul de 99,86 milioane lei destinaţi continuării participării României la procesul de stabilizare a Irakului în perioada 1 ianuarie 2009 - 31 iulie 2009, 39,69 milioane lei au reprezentat cheltuieli de personal, 60 milioane lei au fost cheltuieli cu bunuri şi servicii, iar restul sumei a fost alocată pentru asistenţă socială. Suma va fi suportată din bugetul MApN. Menţinerea trupelor româneşti în Irak după 31 decembrie 2008 a fost aprobată de către Parlamentul României, la 22 decembrie 2008, printr-o hotărîre care prevedea totodată că finanţarea pregătirii şi participării personalului militar şi tehnicii specifice se stabileşte prin hotărîre de Guvern.

Isărescu nu va mai fi premier

Consilierul personal al guvernatorului Băncii Naţionale, Adrian Vasilescu, a declarat, la un post de televiziune, că Mugur Isărescu nu va mai ocupa din nou funcţia de premier, în ciuda speculaţiilor care se fac pe seama sa. El a precizat că Isărescu “îşi doreşte să fie guvernator al BNR pînă în 2014 sau 2015, cînd ţara noastră va intra în zona euro, pentru a-şi lua rămas-bun de la moneda naţională”. Mugur Isăescu a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale. Potrivit World Records Academy, “în vîrstă de 60 de ani, Isărescu a coordonat politicile economice ale României din ultimii 19 ani, fiind considerat de unii premierul “din umbră” al ţării”. Isărescu a fost premier în perioada decembrie 1999 - noiembrie 2000. Deşi a deţinut această funcţie numai un an, mulţi spun că el a început procesul de reformă, continuat apoi de Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu. În 1999, el a deschis negocierile cu Uniunea Europeană, proces încheiat în 2004.

Şeful statului a rămas singurul demnitar plătit cu 15 salarii minime pe economie

Şefii din Justiţie şi reprezentanţii celor două Camere ale Parlamentului au coborît de pe prima treaptă de salarizare pînă la 14,5 salarii minime pe economie, iar şeful statului a rămas singurul demnitar plătit cu 15 salarii minime, potrivit ultimei forme a proiectului Legii unitare de salarizare. Astfel, preşedintele României va încasa 15 salarii minime pe economie, în timp ce preşedinţii Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şeful Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor vor putea cîştiga maximum 14,5 salarii pe economie. În prezent, salariul minim lunar pe economie este de 600 lei. În actuala formă, primul ministru ar urma să cîştige 12,95 salarii minime, miniştrii cîte 10,95 salarii minime, iar senatorii şi deputaţii - 10,35 salarii minime. Totodată, şefii instituţiilor aflate în subordinea Guvernului ar putea primi cel mult 10 salarii minime, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Muncii. Guvernul nu a ajuns încă la un acord în legătură cu forma finală a Legii unitare de salarizare şi urmează să se întrunească din nou, miza fiind stabilirea nivelului de referinţă pentru grila de salarizare.