CE va recomanda rămînerea sub supraveghere pentru problemele din justiţie

Comisia Europeană (CE) va recomanda, săptămîna viitoare, ca România şi Bulgaria să rămînă sub un mecanism special de monitorizare şi după 2009, din cauza progresului lent în reformarea justiţiei şi în lupta contra corupţiei şi crimei organizate, potrivit EUobserver. Executivul european va preciza că România şi Bulgaria nu vor putea ieşi de sub supraveghere pînă cînd nu vor îndeplini toate angajamentele asumate la aderare, precum înfiinţarea unei agenţii speciale pentru probleme de integritate şi verificarea declaraţiilor publice de avere ale oficialilor sau asigurarea unui sistem judiciar eficient şi transparent. Un grup de state membre UE, printre care Germania, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria sînt impotriva ideii renunţării la supraveghere, aceasta împiedicînd dezvoltarea problemelor legate de justiţie. Recomandările Comisiei vor fi prezentate pe 22 iulie.

Adrian Năstase îl va da în judecată pe deputatul PD-L William Brînză

Adrian Năstase anunţă pe blogul său că îl va da în judecată pe deputatul PD-L William Brînză pentru declaraţiile pe care acesta le-a făcut miercuri la un post de televiziune, potrivit cărora PNL este în “frăţie cu PSD” şi nu îl trimite în judecată pe liderul PSD, “chiar dacă mai fură încă un miliard de euro”. Năstase consideră că afirmaţiile “calomnioase” au fost făcute de Brînză “luînd, probabil, în serios instrucţiunile de partid”.

Băsescu face o vizită oficială în Turkmenistan

Preşedintele Traian Băsescu va face o vizită oficială în Turkmenistan în 21-22 iulie. În timpul şedinţei din 14 iulie a Guvernului din Turkmenistan, vicepremierul Rashid Meredov, ministru de Externe, l-a informat pe şeful statului despre stadiul pregătirilor pentru vizita oficială a preşedintelui României, programată pentru 21-22 iulie. Preşedintele turkmen Gurbanguly Berdimuhamedov şi-a exprimat convingerea că vizita lui Băsescu va da “un nou impuls relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre cele două state şi va servi la dezvoltarea pe viitor a unui dialog fructuos cu ţările din UE”. Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti nu a anunţat încă vizita şefului statului în Turkmenistan.

Un articol din Legea concurenţei limitează accesul liber la justiţie

Curtea Constituţională arată în motivarea deciziei din 10 iulie, cînd a declarat neconstituţional un articol din Legea concurenţei, că acesta limitează accesul liber la justiţie, deoarece îngrădeşte agenţii economici să conteste, după un anumit termen, acte emise de Consiliul Concurenţei. Astfel, explică magistraţii Curţii Constituţionale (CCR), articolul criticat prevede că reglementările Consiliului Concurenţei pot fi atacate în contencios administrativ în interiorul unui interval de timp de 30 de zile, care începe să curgă de la momente diferite, după caz, de la comunicare sau de la publicare. În acest fel, după trecerea celor 30 de zile, actele emise de Consiliul Concurenţei nu mai pot fi contestate, în vederea verificării legalităţii acestora, mai arată magistraţii. CCR motivează că, în acest mod, se încalcă principiul constituţional al controlului judecătoresc al actelor administrative. De asemenea, se ajunge şi la o limitare a accesului liber la justiţie.

Emiterea de ordonanţe care intervin în funcţionarea instituţiilor, neconstituţională

Curtea Constituţională (CC) arată în motivarea deciziei prin care a decis neconstituţionalitatea OUG 224 că nu este în acord cu legea fundamentală ca printr-o ordonanţă să se intervină în funcţionarea unei instituţii fundamentale a statului cum este CSAT. În 7 iulie, Curtea Constituţională a decis că OUG 224 prin care preşedintele Senatului Mircea Geoană a devenit vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) este neconstituţională. În motivarea acestei decizii, dată publicităţii ieri, se arată că în preambulul ordonanţei de urgenţă aprobate prin legea criticată este explicată existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare “nu poate fi amînată”. De asemenea, urgenţa acesteia este justificată de Guvern prin “necesitatea asigurării unei conduceri a CSAT, care să reflecte importanţa acestui organism în sistemul constituţional român” şi prin faptul că “neincluderea în conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a conducerii forului legislativ poate conduce la deficienţe în activitatea acestui organism”, CC stabilind însă că acestea sînt argumente insuficiente.

România are cele mai puţine cazuri de infringement din UE

Un raport al Comisiei Europene arată că România avea în derulare, la sfîrşitul lunii mai, 11 proceduri de infringement, cel mai bun scor din UE, reuşind să obţină un procentaj foarte bun şi în ceea ce priveşte transpunerea directivelor UE în legislaţia naţională, capitol unde este depăşită numai de Danemarca şi Malta. Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind implementarea reglementărilor pieţei interne a UE în legislaţia naţională, publicat de două ori pe an, evidenţiază că statele membre au o bună performanţă în acest sens, dar că trebuie să se concentreze mai mult pe aplicarea efectivă a acestor reguli. “Pentru a treia oară consecutiv, deficitul mediu de transpunere a legislaţiei UE (directive pentru care termenul limită a fost depăşit şi nu au fost transpuse încă în legislaţia naţională) s-a menţinut la 1%, ceea ce se înscrie în pragul stabilit în prealabil de Consiliul European”, se arată în raportul UE. În total, 18 state membre, printre care şi România, au un procentaj sub sau egal cu 1%. În plus, România şi alte 12 state membre au reuşit să obţină cea mai bună performanţă a lor de pînă acum.