Spania - Români condamnaţi pentru furt

Trei cetăţeni români au fost arestaţi în Spania după ce au furat geanta unei femei şi i-au cerut în schimbul ei 300 de euro. Poliţia Naţională din Almeria i-a arestat pe cei trei români, cu vîrste între 22 şi 28 de ani. Faptele s-au petrecut pe 27 iunie, femeia depunînd plîngere la poliţie. După două zile, românii au stabilit o întîlnire cu ea pentru a-i da geanta, fiind arestaţi de poliţişti.

Într-un incident separat, un olandez prezentat de presă ca fiind principalul traficant de metamfetamine din Ibiza, o insulă din arhipelagul Baleare, cunoscută pentru viaţa nocturnă agitată, a fost arestat în această săptămînă. Tjalling V.K.V., de 44 de ani, supranumit Carlos, a fost arestat luni. Anchetatorii au găsit la acesta 32.000 de pastile de ecstasy şi 12 kilograme de metamfetamină. Ancheta a început după ce doi şoferi de camion care au mîncat bomboane de ciocolată au avut halucinaţii din cauza drogului ascuns în acestea.

Italia - Copil răpit

O rusoaică de 17 ani, cu probleme psihice, a răpit copilul de numai patru zile al unei familii de români din Bologna. Rusoaica i-a văzut pe români în centrul Bolognei, s-a apropiat şi a luat copilul în braţe. Apoi i-a urmărit pînă la locuinţa lor. Seara s-a întors, iar noaptea a intrat în locuinţă şi l-a răpit pe nou-născut. Părinţii, care s-au mutat de curînd în Italia şi nu vorbesc italiană, au descoperit că fiul lor lipseşte şi au alertat poliţia. Au explicat, prin intermediul unui interpret, că mama l-a alăptat pe băieţel înainte de culcare şi că, la trezire, nu mai era în pătuţ. Cuplul a declarat că suspectează o tînăra pe care o întîlniseră cu o zi înainte, care părea din Europa de Est şi curioasă în ceea ce priveşte copilul. Agenţii de poliţie şi-au amintit că în urmă cu cîteva luni au reţinut o adolescentă ce părea să aibă probleme. Le-au arătat-o părinţilor, care au recunoscut-o. După mai multe ore de căutări, au găsit-o într-un fast food, cu copilul în braţe. Poliţia le-a înapoiat bebeluşul părinţilor şi au arestat-o pe tînără.

Pe de altă parte, victimele exploziei feroviare din Italia vor fi înmormîntate marţi, în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura în prezenţa preşedintelui Giorgio Napolitano. În aceeaşi zi ar putea ajunge la Bistriţa sicriul cu trupul neînsufleţit al româncei Ana Habic. Duminică a fost programată o zi de rugăciune pentru cei 22 de morţi identificaţi pînă acum, printre care se află şi românca Ana Habic, originară din Nuşeni, Bistriţa-Năsăud.

Irlanda - Protestul moldovenilor

Cetăţenii moldoveni stabiliţi în Irlanda au marcat prin proteste preluarea oficială a funcţiei de către ambasadorul R.Moldova în această ţară, acreditat prin cumul. În timp ce Natalia Solcan înmîna scrisorile de acreditare, mai mulţi moldoveni au ieşit în stradă, cerînd autorităţilor irlandeze să nu accepte un şef de misiune trimis de un preşedinte comunist. Moldovenii, care arborau pancarte, susţin că au vrut să atragă atenţia asupra fărădelegilor guvernării de la Chişinău. Printre acestea, protestatarii au numit falsificarea alegerilor, teroarea, dar şi maltratarea de către poliţie a tinerilor. Moldovenii au protestat şi faţă de faptul că în Irlanda, unde R.Moldova nu are ambasadă, nu vor fi deschise secţii de votare. Ambasadorul moldovean în Irlanda nu a putut fi contactat pentru a comenta protestul. Nici autorităţile de la Chişinău nu au comentat acţiunea de la Dublin.

Marea Britanie - Denunţarea actelor rasiste

Liderul celei mai mari organizaţii teroriste loialiste din Irlanda de Nord le-a cerut membrilor şi celorlalţi loialişti să informeze poliţia dacă au detalii despre autorii atacurilor rasiste care au vizat recent imigranţi români. Jackie McDonald, liderul Asociaţiei pentru Apărarea Ulster (UDA), a declarat, într-un interviu pentru „The Observer”, că loialiştii ar trebui să predea numele oricărei persoane despre care consideră că a avut legătură cu recentul val de atacuri rasiste din Belfast. Jackie McDonald, care a jucat un rol central în direcţia dezarmării mişcării paramilitare, a apreciat că mulţi dintre cei aflaţi în spatele atacurilor rasiste sînt adolescenţi care caută publicitate. Comandantul UDA locuieşte în sudul Belfastului, unde au avut loc atacurile rasiste recente. Acesta a mai afirmat că nu vrea să vadă că grupările de extremă-dreaptă umplu vidul lăsat de paramilitari în zonele loialiste şi a adăugat că nici măcar un atac al republicanilor disidenţi nu va opri progresele UDA către dezarmare.

China - Ploi torenţiale

Cel puţin 15 persoane au murit şi peste 400.000 au fost evacuate în sudul Chinei, unde ploile torenţiale au provocat importante inundaţii, a anunţat, duminică, agenţia China Nouă. Numai în regiunea autonomă Guangxi din sud, peste 140.000 de locuitori au fost evacuaţi din locuinţe şi 62 de şcoli au fost inundate. Cel puţin 15 persoane au decedat în trei provincii din centrul şi sud-estul ţării. Unele cursuri de apă din Guangxi au atins un nivel nemaiîntîlnit din 1998, anul cînd inundaţiile masive au provocat moartea a 3.600 de persoane. Valurile de apă au provocat întreruperi ale alimentării cu energie electrică şi pagube la nivelul culturilor şi infrastructurii rutiere. Sîmbătă, premierul Wen Jiabao a ordonat autorităţilor locale să garanteze securitatea publică în faţa celor mai grave precipitaţii înregistrate de la începutul anului. Serviciile meteorologice au avertizat că în anii următori China se va confrunta cu condiţii extreme, parţial din cauza încălzirii climei.

SUA - Coliziune între trenuri

O persoană a murit în urma unei coliziuni între două trenuri monorail, în parcul de distracţii Disney World din Orlando, în statul american Florida. Cauzele accidentului, produs duminică dimineaţă, sînt necunoscute pentru moment. Victima este unul dintre conductorii trenurilor. Ţinînd cont de ora la care s-a produs accidentul, erau foarte puţini pasageri în vagoane şi nimeni nu a fost rănit. O anchetă a fost demarată în acest caz.

Germania - Confruntări cu poliţia

Confruntări violente între militanţi de extremă-stînga şi poliţie s-au soldat cu rănirea a 27 de membri ai forţelor de ordine, iar 67 de persoane au fost arestate, în noaptea de sîmbătă spre duminică, la Hamburg, în nordul Germaniei. Circa o mie de activişţi de extremă-stînga, dintre care unii îmbrăcaţi în negru şi purtînd ochelari de soare, s-au confruntat cu 1.800 de poliţişti mobilizaţi cu această ocazie. Mai multe pubele şi o maşină a poliţiei au fost incendiate. Forţele de ordine au folosit tunuri de apă şi bastoane pentru a respinge manifestanţii, continuă comunicatul. Ministerul de Interne apreciază la aproximativ 6.000 numărul persoanelor care aparţin extremei-stîngi şi care sînt dispuse să comită violenţe în Germania. În 2008, Ministerul a înregistrat 701 acte de violenţă atribuite extremei-stîngi în Germania.

Ungaria - Arestări

Peste 200 de persoane au fost arestate în timpul dispersării unei manifestaţii neautorizate a extremei-drepte, sîmbătă seara, la Budapesta, a anunţat duminică poliţia naţională, care a menţionat că 17 persoane au fost rănite uşor. Cîteva sute de persoane, între care 200 de membri ai Gărzii Ungare, s-au adunat sîmbătă în centrul capitalei pentru a denunţa dizolvarea, pronunţată joi de Curtea de Apel din Budapesta, a formaţiunii paramilitare a partidului de extremă-dreapta Jobbik, creditat cu 15% din voturi la ultimele alegeri europene. Manifestanţii au fost dispersaţi cu ajutorul gazelor lacrimogene după ce au aruncat cu sticle de bere în direcţia poliţiştilor. Preşedintele Jobbik, Gabor Vona, figurează printre persoanele reţinute şi a fost eliberat duminică dimineaţă. Îmbrăcaţi cu uniforme copiate după cele ale membrilor unei formaţiuni fasciste ungare din cel de-al Doilea Război Mondial, membrii Gărzii Ungare organizau regulat marşuri, cu discursuri virulente pentru apărarea naţiunii ungare. Aceste acte au fost considerate discriminatorii de justiţie.

Afganistan - Genişti răpiţi

Persoane înarmate au răpit 16 genişti afgani care lucrau pentru ONU în estul Afganistanului, a anunţat un comandant local al poliţiei afgane, Azizullah Wardak. Bărbaţii au fost răpiţi în timp ce se deplasau între provinciile Paktia şi Khost, sîmbătă. Echipa de deminare s-a deplasat în zonă fără să informeze în prealabil poliţia. 50 de persoane sînt ucise sau mutilate de explozia unor mine, în fiecare lună, în Afganistan.

Mexic - Alegeri

Circa 77 de milioane de alegătorii mexicani au fost chemaţi, ieri, la urne pentru alegeri legislative, un test la jumătatea mandatului pentru preşedintele conservator Felipe Calderon, într-o ţară afectată încă de violenţa cartelurilor de droguri, în care campania a fost eclipsată de gripa porcină. Sînt puse în joc 500 de mandate de parlamentari, şase de guvernatori şi 568 de primari. Partidul Acţiunii Naţionale, din care face parte preşedintele, ar putea cîştiga alegerile pentru Parlament, unde nu dispune decît de o majoritate relativă. Această formaţiune de dreapta catolică şi-a concentrat campania pe securitate, dar îi este greu să convingă alegătorii, în condiţiile problemelor economice. Mexicul se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 15 ani: PIB-ul a scăzut cu 8,2% în primul trimestru, iar peste jumătate dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei. În acest context, Partidul Revoluţionar Instituţional, îndepărtat de la putere în anul 2000, după 71 de ani de hegemonie, ar putea cîştiga din nou teren. În paralel, subminat de de diviziuni interne, Partidul Revoluţiei Democratice, care apără speranţele stîni mexicane, riscă să treacă de pe a doua poziţie pe a treia în viitorul Parlament. Institutele de sondare a opiniei publice, rata de absenteism va fi foarte ridicată la scrutin, semn al unui scepticism din ce în ce mai mare faţă de scepticismul clasei politice.

Honduras - Excludere

Organizaţia Statelor Americane (OEA) a exclus, sîmbătă, la Washington, Hondurasul din rîndurile sale, exprimîndu-şi astfel sprijinul pentru preşedintele demis Manuel Zelaya, care şi-a anunţat intenţia fermă de a reveni, duminică, în ţară. Excluderea Hondurasului a fost aprobată de 33 dintre cele 34 de state membre ale OEA în cadrul Adunării Generale extraordinare a organizaţiei, desfăşurată la sediul instituţiei de la Washington, prin votarea unei rezoluţii. Votul decurge direct din aplicarea articolului 21 al Cartei organizaţiei ce stipulează că suspendarea unui stat membru poate interveni din momentul în care există o întrerupere neconstituţională a ordinii democratice într-o ţară membră, iar demersurile diplomatice se dovedesc lipsite de succes. Este pentru prima dată din 1962 şi de la excluderea Cubei pentru aderarea la blocul sino-sovietic cînd OEA îşi suspendă un membru. Preşedintele interimar Roberto Micheletti şi anturajul său au fost condamnaţi deja de ONU, UE şi majoritatea ţărilor din America Centrală. Niciun ambasador european nu se mai află la post în Tegucigalpa. Banca Mondială şi Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) au confirmat îngheţarea liniilor de credit. Aceasta înseamnă îngheţarea unui ajutor internaţional cuprins între 300 şi 450 de milioane de dolari.

Rusia - Fără clemenţă

Magnatul rus din domeniul petrolier Mihail Hodorkovski nu va obţine măsuri de clemenţă dacă nu îşi recunoaşte vinovăţia, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, într-un interviu publicat duminică de presa italiană. „Cu alte cuvinte, persoana în cauză trebuie să se adreseze preşedintelui, să îşi recunoască vinovăţia şi să facă o cerere pentru ca o astfel de decizie să fie luată. În prezent, nu mai este nimic de spus. Hodorkovski şi alţi oameni de afaceri din ţara noastră au fost condamnaţi prin decizia justiţiei. Nu este vorba despre un gest politic, ci de decizia unui tribunal şi trebuie respectată”, a afirmat preşedintele rus. Fostul preşedinte al grupului petrolier Iukos, deja condamnat în 2005 la opt ani de închisoare pentru escrocherie la scară largă şi evaziune fiscală, compare din nou, de la 3 martie, în faţa unui tribunal din Moscova, pentru deturnare şi revînzare ilegală de petrol. Mihail Hodorkovski a pledat nevinovat şi riscă o pedeapsă de peste 20 de ani de închisoare. Susţinătorii săi consideră că acest proces este motivat de consideraţii politice, fiind menit să îl înlăture din viaţa politică pe Mihail Hodorkovski, în vîrstă de 45 de ani, opozant ferm al premierului Vladimir Putin.