Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Politică 23 Iunie 2009 / 00:00 467 accesări

Abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, avizată fără PNL şi UDMR

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, ieri, în absenţa reprezentanţilor PNL şi ai UDMR, proiectul de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare. Reprezentanţii PNL şi ai UDMR au părăsit lucrările Comisiei în timpul dezbaterii acestui proiect de lege, fiind nemulţumiţi de faptul că Guvernul dorea să emită ordonanţe şi în domeniile finanţelor şi transporturilor. Vicepreşedintele Comisiei juridice, Florin Iordache a declarat că după plecarea deputaţilor PNL şi UDMR, Comisia a avut cvorum, fiind prezenţi 14 parlamentari ai PSD şi ai PD-L. Senatul a aprobat, în urmă cu o săptămînă, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare, cu trei amendamente admise.

Antonescu, înlocuit de Nicoară

Parlamentarii au adoptat, ieri după-amiază, cu unanimitate de voturi, înlocuirea lui Crin Antonescu în Comisia privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, ca urmare a solicitării formulate de grupul PNL din Senat. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat, la şedinţa comună a Camerelor, că al doilea punct al ordinii de zi, după angajarea răspunderii pe Codul civil şi înaintea angajării răspunderii pe Codul penal, este acela al modificărilor în componenţa nominală a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Stautul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: “Grupul parlamentar al PNL din Senat propune înlocuirea senatorui Crin Antonescu cu senatorul Romeo Nicoară în calitate de membru al Comisiei permanente privind statutul deputaţilor şi senatorilor”. Ea a anunţat că propunerea grupului parlamentar liberal a fost adoptată fără voturi împotrivă sau abţineri.

Guvernul scoate 50.000 lei din fondul de rezervă, pentru Ziua Justiţiei

Guvernul a alocat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suma de 50.000 lei din fondul de rezervă bugetară, pentru organizarea Zilei Justiţiei, CSM dispunînd, astfel, în total, de 100.000 lei, conform hotărîrii publicate, ieri, în Monitorul Oficial. Din această sumă, vor fi plătite masa şi cadourile pentru invitaţii CSM la Ziua Justiţiei, care va avea loc pe 5 iulie, la Cluj. Potrivit reprezentantului CSM, Carmen Georgică, suma de 100.000 lei fusese atribuită CSM pentru Ziua Justiţiei înainte de rectificarea bugetară, astfel că după realocarea sumei de 50.000 lei s-a ajuns la situaţia iniţială în privinţa acestui buget. De asemenea, reprezentantul CSM a spus că suma alocată în acest an va fi mai mare decît cea de anul trecut, din cauză că locul de desfăşurare va fi Curtea de Apel Cluj, care are arondate trei judeţe, faţă de două judeţe, cîte erau arondate Curţii de Apel Constanţa. Guvernul a hotărît, în anul 1994, ca prima duminică din luna iulie a fiecărui an să fie declarată Ziua Justiţiei, evenimentul fiind organizat la cîte o curte de apel din ţară.

Societatea civilă crede că amînarea raportului pe justiţie ar putea fi un avantaj

Reprezentanţii APADOR-CH, Transparency Internaţional şi cei ai Centrului de Resurse Juridice spun că amînarea prezentării raportului pe justiţie pentru România constituie un avantaj, dar teoretic, pentru ţara noastră, aceştia fiind sceptici faţă de atitudinea guvernanţilor faţă de justiţie. Directorul executiv al APADOR-CH, avocatul Diana Hatneanu a declarat că autorităţile române au susţinut iniţial că au dorit să adopte rapid Codurile tocmai pentru a avea ce raporta faţă de UE, iar această decizie de a prezenta raportul în septembrie oferă timp pentru dezbatere. De aceeaşi părere este şi Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice. Directorul executiv Transparency Internaţional România, Victor Alistar, spune că data la care va fi prezentat raportul poate fi un avantaj, dacă în această perioadă se corectează anumite lucruri..

PNL depune propunerea legislativă privind reducerea taxelor şi impozitelor

Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat, ieri, la finalul BPC, că parlamentarii liberali depun la Cameră propunerea legislativă referitoare la reducerea taxelor şi impozitelor şi încurajarea investiţiilor, prin care să crească veniturile populaţiei şi să fie create noi locuri de muncă. El a menţionat că, printre măsurile proiectului legislativ, liberalii propun anularea impozitului forfetar, pe care “şi miniştrii din Cabinetul Boc îl consideră ca fiind o măsură pripită care nu a dat rezultate şi care în loc să încurajeze activitatea economică a dus la închiderea a zeci de mii de firme şi la trecerea în şomaj a zeci de mii de români”. Orban a adăugat că iniţiativa legislativă cuprinde, de asemenea, reduceri ale contribuţiilor sociale, ale TVA, în special pentru domeniul locuinţelor şi o serie de alte măsuri de relaxare fiscală care au ca obiectiv dezvoltarea firmelor şi încurajarea creării de locuri de muncă.

MAE va închide o serie de misiuni şi oficii diplomatice din motive financiare

Consiliul de conducere al MAE a decis închiderea a 14 oficii consulare şi misiuni diplomatice din Africa, America de Sud şi Orientul Îndepărtat, printre acestea numărîndu-se ambasadele din Etiopia, Peru, Malaezia şi consulatul general de la Cape Town. Surse oficiale au declarat, aseară, că în urma analizei făcute, Consiliul de conducere al Ministerului de Externe a decis să propună preşedintelui şi premierului închiderea celor 14 oficii consulare şi misiuni diplomatice. De asemenea, potrivit surselor citate, s-a decis reducerea cheltuielilor de capital şi de personal cu 20%, la opt dintre misiunile cu cele mai ridicate bugete. Sursele au precizat însă că este vorba despre o propunere, iar decizia se va lua la nivelul preşedintelui şi a prim-ministrului.

Experţii europeni, în misiune de evaluare pentru pregătirea raportului CE

Experţii Comisiei Europene vor începe, astăzi, o nouă misiune de evaluare a sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, în pregătirea raportului de ţară, care va fi făcut public cel mai probabil în luna septembrie. Potrivit unor surse oficiale, data prezentării raportului privind România şi Bulgaria este strîns legată de realegerea la conducerea Comisiei Europene a lui Jose Manuel Barroso. Liderii europeni şi Barroso îi îndeamnă pe eurodeputaţi să se pronunţe rapid, încă de la jumătatea lunii iulie, cînd era aşteptat raportul CE pe justiţie pentru România şi Bulgaria. Între timp, între 23 şi 25 iunie, experţii europeni vor avea întîlniri separate cu procurorul general al României, Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, conducerile Consiliului Superior al Magistraturii, Agenţiei Naţionale de Integritate, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei, Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, precum şi cu ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul.



12