Italia - Român, împuşcat din greşeală

Un lăutar român, împuşcat din greşeală la Napoli, în timpul unei reglări de conturi între clanuri mafiote, a fost lăsat să moară sub ochii indiferenţi ai trecătorilor, cărora soţia victimei le cerea ajutor, arată imaginile surprinse de camerele din zonă. Bărbatul, care îşi cîştiga existenţa cîntînd în trenurile din Napoli, a fost ucis în 26 mai, împuşcat în torace, sub ochii soţiei sale care cerea ajutor. Însă, lumea din jur a rămas indiferentă, după cum arată imaginile filmate de camerele de supraveghere şi publicate de cotidianul „Il Mattino”. Cei opt criminali au venit cu motociclete, cu căşti pe cap, înarmaţi cu mitraliere şi au deschis focul în faţa gării Montesanto din Napoli. Aceştia ar face parte din clanul Sarno-Ricci şi voiau să le dea o lecţie celor din familia rivală, Mariano. Însă din greşeală l-au împuşcat şi pe Petru Bîrlădeanu. Victima, cu răni în piept şi la picior, a încercat să se ascundă în clădirea staţiei, iar soţia sa a încercat să îl ajute să scape. Dar la intrare, bărbatul a căzut. Între timp trecătorii îşi văd indiferenţi de treburile lor: unii îşi compostează biletele şi merg mai departe, alţii vorbesc în continuare la telefon. Cîteva momente mai tîrziu, femeia a rămas singură, iar soţul său i-a murit sub ochi. Poliţia a luat înregistrările pentru a le folosi în anchetă.

Franţa - Parc închis pentru rromi

Primăria din Reze a închis poarta de acces într-un parc, lîngă care s-a instalat o tabără de rromi, care au decis să rămînă în Franţa după ce au fost evacuaţi, săptămîna trecută, din mai multe clădiri dezafectate, împreună cu alţi 120 de rromi care au fost trimişi în România. Aceştia au primit cîte 300 de euro, ajutor de repatriere. Celelalte caravane trebuiau să plece în Vertou, dar s-au instalat până la urmă în spatele parcului din localitate. La o zi după instalarea caravanelor pe un teren din apropiere, Primăria a închis una din porţile de acces în parc, dinspre locul de joacă al copiilor. Primarul Gilles Retiere afirmă că este ilegal să ocupi astfel un teren dacă nu este anunţat Consiliul comunitar.

SUA - R.Moldova, scoasă de pe lista neagră

SUA au eliminat R.Moldova, alături de Algeria, Oman şi Qatar, de pe lista ţărilor care nu întreprind măsuri pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi au adăugat în schimb şase state de pe continentul african. În raportul anual privind situaţia traficului de fiinţe umane, Departamentul de Stat american a adăugat şapte ţări, dintre care şase din Africa subsahariană, pe lista neagră din 2009: Eritreea, Malaezia, Mauritania, Niger, Swaziland, Ciad şi Zimbabwe. Acestea se alătură Sudanului, Arabiei Saudite, Myanmar-ului, Coreei de Nord, Cubei, Insulelor Fidji, Iranului, Kuweit-ului, Papua-Noii Guinee şi Siriei, relevă raportul privind traficul cu fiinţe umane realizat în perioada aprilie 2008 - martie 2009 în 173 de ţări. Toate statele aflate pe această listă neagră riscă sancţiuni şi, în special, sistarea ajutorului american non-umanitar.

Bulgaria - Manifestaţia funcţionarilor

Circa 2.000 de funcţionari bulgari au manifestat, marţi, la Sofia în semn de protest faţă de îngheţarea salariilor de către Guvern din cauza crizei. Manifestanţii, reuniţi prin sindicatul KNSB, protestează faţă de anunţul de săptămîna trecută al premierului Serghei Stanişev de anulare a unei măriri cu 9% a salariilor, figurînd în bugetul pe 2009. Sectorul public bulgar, care include o parte din industrie, numără 400.000 de angajaţi, dintre care 250.000 primesc sub venitul mediu naţional de 300 de euro pe lună. Serghei Stanişev a anunţat o reducere a cheltuielilor publice, inclusiv o scădere cu 15% a retribuţiilor ministeriale, pentru a compensa diminuarea veniturilor fiscale. Bulgaria este în recesiune începînd din primul trimestru al anului.

Ungaria - Închiderea unor ambasade

Ungaria îşi va reduce reţeaua diplomatică, din raţiuni de ordin economic, închizînd patru ambasade şi opt consulate, a anunţat, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Peter Balazs. Ambasadele vizate sînt cele din Luxemburg, Chile, Venezuela şi Malaezia. Ungaria îşi va închide şi consulatele din Lyon (Franţa), Dusseldorf (Germania), Cracovia (Polonia), Chicago (SUA), Toronto (Canada), Sao Paolo (Brazilia), Sydney (Australia) şi Hong Kong (China). Totodată, oficialii de la Budapesta au în vedere să îşi reunească serviciile diplomatice de la Viena, Paris şi Geneva. După remaniere, Ungaria va rămîne cu 102 de reprezentanţe în 80 de ţări. Guvernul maghiar s-a angajat să facă o economie de 4,6 miliarde de euro în 2009 şi 2010, pentru a beneficia în schimb de un ajutor financiar internaţional în valoare de 20 de miliarde de euro pentru a face faţă crizei economice.

Italia - Demonstraţie

Peste o mie de persoane rămase fără adăpost în urma cutremurului din regiunea Abruzzo de la 6 aprilie, care s-a soldat cu aproape 300 de morţi, şi-au manifestat, marţi, la Roma, nemulţumirea legată de promisiunile nerespectate, potrivit acestora, ale premierului Silvio Berlusconi. Aceştia au defilat pentru scurt timp în centrul capitalei italiene, înainte de a merge în faţa Camerei Deputaţilor, care examina în acelaşi timp măsuri de ajutorare a populaţiei şi de reconstrucţie pentru această regiune. Manifestanţii, dintre care mulţi purtau căşti de şantier de culoare galbenă, au instalat de asemenea trei corturi în faţa Camerei Deputaţilor, cu o pancartă: „Consideraţi asta ca un sfîrşit de săptămînă cu cortul”. Şeful Guvernului dăduse acest sfat celor fără adăpost, estimaţi la 60.000, în timpul uneia dintre vizitele sale în zona devastată. Circa 10.000 de clădiri au fost distruse sau avariate în timpul seismului.

Mexic - Imigraţi, răpiţi

Aproximativ 10.000 de imigranţi fără documente au fost răpiţi din septembrie până în februarie în Mexic, un fenomen în creştere \'constantă\' şi \'preocupantă\', potrivit unui raport difuzat de Comisia naţională pentru drepturile omului. Răpirea imigranţilor a devenit o practică permanentă, care capătă dimensiuni preocupante, rămîne în general nepedepsită şi prezintă trăsături de o extremă cruzime. Are de asemenea legătură cu crima organizată precum şi cu agenţi ai autorităţii publice. Răpirile vizează o populaţie în creştere constantă în Mexic, ultima etapă înainte de a ajunge în SUA. În ultimii trei ani, autorităţile mexicane au arestat aproximativ 140.000 imigranţi clandestini pe an. Marea majoritate a răpirilor sînt comise de bande organizate în căutare de răscumpărări, dar participarea autorităţilor mexicane la sechestrarea a 91 de imigranţi releva existenţa unei complicităţi între delicvenţi şi agenţi de stat. Majoritatea celor 9.758 de persoane răpite între septembrie 2008 şi februarie 2009 proveneau din America Centrală şi cererea de răscumpărare se ridica în medie la 2.500 dolari de persoană, se arată în raport.Printre victime s-au aflat 59 de minori şi 157 femei, dintre care patru însărcinate. Două dintre acestea au fost ucise şi altele violate, adaugă documentul citat, care critică lipsa de cifre oficiale şi ineficacitatea justiţiei.

Italia - Deţinuţi de la Guantanamo

Italia a acceptat găzduirea a trei deţinuţi de la Guantanamo, a anunţat preşedintele Obama, care l-a primit la Washington pe premierul italian. Identitatea deţinuţilor nu a fost făcută publică. Barack Obama s-a întîlnit cu Silvio Berlusconi în vreme ce UE a adoptat luni o declaraţie negociată cu administraţia de la Washington care prevede condiţiile pentru transferarea unor foşti deţinuţi de la Guantanamo, în Europa. Oficialii europeni şi cei americani menţionează că principala responsabilitate pentru închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo şi pentru găsirea unui loc de reşedinţă pentru foştii deţinuţi revine SUA şi că decizia de găzduire a deţinuţilor revine guvernelor ţărilor europene. Peste 540 de deţinuţi au fost tranferaţi din 2002 la Guantanamo către cel puţin 30 de ţări. La centrul de detenţie, deschis în 2002, care a devenit simbolul exceselor războiului împotriva terorismului lansat de George W. Bush, după atentatele de la 11 septembrie, se mai află în continuare 230 de deţinuţi.

Danemarca - Al-Qaida acuză!

O înregistrare video difuzată de reţeaua teroristă al-Qaida îl acuză pe fostul premier danez, Anders Fogh Rasmussen, că este „un cruciat răutăcios”, aflat la conducerea unui regim care este inamicul unui stat palestinian, şi că a vărsat sînge musulman. Se pare că înregistrarea de 35 de minute a fost realizată în luna aprilie, potrivit lui Thomas Hegghammer de la Jihadica, un blog cu informaţii despre Islamismul sunnit militant şi transnaţional, cunoscut sub numele de Jihadism. În înregistrare, americanul convertit la religia musulmană Adam Gadahn face eforturi pentru a-l discredita pe preşedintele Barack Obama şi nu mai puţin de trei referiri la Anders Fogh Rasmussen, un record în privinţa numărului de menţiuni la adresa Danemarcei într-o declaraţie a al-Qaida. O altă referire la premierul danez îl numeşte pe acesta tiran alături de Barack Obama, George W. Bush, Gordon Brown, Tony Blair şi Benjamin Netanyahu. Anders Fogh Rasmussen nu a comentat aceste acuzaţii. Acesta are în continuare un birou la Ministerul Afacerilor Externe de la Copenhaga şi beneficiază de protecţia a două gărzi de corp din partea Serviciilor de Informaţii daneze. Îşi va începe mandatul de secretar general al NATO în luna august.

Bulgaria - Dezafectarea reactoarelor nucleare

Compania franceză ONET Technologies a semnat, la Sofia, un contract ce marchează începutul dezafectării celor patru reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui, închise la solicitarea oficialilor de la Bruxelles-ului ca una din condiţiile aderării Bulgariei la UE. Contractul, care prevede tratarea deşeurilor stocate la patru reactoare închise în 2002 şi în 2006, reprezintă o primă etapă concretă a dezafectării acestor reactoare. Acest lucru va reprezenta încheierea exploatării definitive a celor patru reactoare de 440 de megawaţi fiecare. Pentru a putea adera la UE la 1 ianuarie 2007, Bulgaria a închis împotriva voinţei sale cele patru reactoare de o capacitate totală de 1.760 de megawaţi, considerate învechite de Comisia Europeană.

Irak - Fără intervenţie americană

Forţele americane nu vor mai interveni în operaţiunile de menţinere a ordinii după retragerea lor din localităţile irakiene, la sfîrşitul acestei luni, a afirmat premierul irakian Nuri al-Maliki. Guvernul irakian va apela la forţele americane numai pentru nevoi logistice. Şeful guvernului irakian a afirmat, de asemenea, că nu crede într-o recrudescenţă a violenţelor după 30 iunie. Totuşi, un copil irakian, de trei ani şi jumătate, răpit şi torturat timp de 70 de zile în regiunea Abu Ghraib, situată la vest de Bagdad, a fost eliberat, iar cei patru răpitori ai săi arestaţi. Tatăl copilului a fost de acord să plătească o recompensă de 50.000 de dolari în schimbul fiului său. Ulterior, a informat poliţia cu privire la locul unde urma să aibă loc schimbul, iar o unitate specializată a derulat o operaţiune de salvare şi i-a arestat pe cei patru răpitori. Şeful bandei, Sabah Irania, fusese condamnat, înainte de căderea regimului lui Saddam Hussein, la 18 ani de închisoare într-un caz de răpire.