Elveţia - Româncă, achitată

O româncă condamnată, în primă instanţă, în Elveţia, pentru neglijarea copilului ei de cîteva luni, pentru că a ezitat să îşi ducă bebeluşul la spital, de frică că nu avea acte în regulă, a fost achitată de Curtea de Justiţie. Femeia, N., în vîrstă de 33 de ani, lucra ca menajeră şi nu avea drept de şedere legală în Geneva. Ea a amînat internarea copilului său în vârstă de cinci luni, de frică să nu fie expulzată. În primă instanţă, a fost condamnată pentru provocarea unor leziuni corporale grave prin neglijenţă şi neacordarea asistenţei medicale. Copilul a fost internat la urgenţe, în 2005, într-o stare de semi-comă, fiind diagnosticat cu edem cerebral. Pe 25 aprilie, copilul a făcut febră şi convulsii. Partenerul femeii, care a recunoscut că poate a legănat copilul puţin prea tare ar fi sfătuit-o să se ducă la spital cu el. Dar femeia nu a vrut, spunînd că nu are acte şi copilul nu are asigurare medicală. Starea copilului s-a înrăutăţit în fiecare zi. Pe 29 aprilie ea a luat legătura cu o asociaţie, care a internat copilul la urgenţe. Micuţul a stat internat mai multe zile la secţia de terapie intensivă. Ancheta nu a stabilit cauza îmbolnăvirii copilului. În faţa tribunalului poliţiei, N. a afirmat că nu avea încredere în spital şi în serviciul social. Judecătorii de la Curtea de Justiţie au decis că mama nu a putut estima pericolul la care şi-a expus copilul. “Dezvoltarea fizică şi psihică a copilului au fost afectate de comportamentul lui N., dar sănătatea actuală a copilului e satisfăcătoare. El e şcolarizat normal”, au afirmat judecătorii.

UE - Acord de principiu

Ţările europene au ajuns, joi, la un acord de principiu privind condiţiile de preluare a foştilor deţinuţi de la Guantanamo, acceptînd posibilitatea de a limita libertatea de circulaţie a acestora. Miniştrii de Interne din cele 27 de state membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat un compromis în acest sens. Textul impune guvernelor care vor prelua foşti deţinuţi să ia măsurile adecvate pentru a evita ca aceştia să compromită ordinea publică şi securitatea internă în alte state membre. Titlurile de sejur acordate foştilor deţinuţi vor putea conţine limitări. Foştii deţinuţi de la Guantanamo care vor fi preluaţi de ţări europene au fost declaraţi nevinovaţi de autorităţile americane şi, în principiu, ar putea circula liber în interiorul spaţiului Schengen.

Rusia - Furtună violentă

Cel puţin 65 de persoane au fost rănite în timpul unei furtuni, însoţită de rafale puternice de vînt, în centrul Rusiei, în noaptea de miercuri spre joi. Cea mai afectată localitate este Krasnozavodsk, situată în districtul Serghiev Posad, la nord-est de Moscova. Alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă din cauza furtunii în 307 zone în care locuiesc peste 55.500 de persoane, din regiunile Moscova, Smolensk, Riazan, Briansk, Kaluga, Vladimir, Iaroslavl, Tambov şi Tver. Circa 300 de ofiţeri şi 100 de vehicule au fost implicaţi în operaţiuni de reparaţii.

Ucraina - Acuzaţii grave

Preşedintele Viktor Iuşcenko a afirmat, joi, că înalţi oficiali de la Kiev sînt implicaţi în activităţi de contrabandă şi fraude vamale şi a cerut Serviciului de securitate să elaboreze un plan de luptă împotriva acestor infracţiuni. Acesta a apreciat, într-o şedinţă privind situaţia sectorului financiar, că activitatea reţelelor de contrabandă provoacă pierderi de peste opt milioane de euro pentru bugetul de stat şi economia naţională, iar sumele obţinute astfel sînt folosite pentru finanţarea campaniei electorale. Viktor Iuşcenko a precizat că, în afara activităţilor de contrabandă, sînt înregistrate şi infracţiuni legate de importurile de carne şi a cerut Serviciului de securitate să elaboreze, în termen de două zile, un plan de combatere a infracţiunilor de acest tip, precum şi controale la serviciile vamale care au raportat un număr redus de nereguli. Conform Barometrului corupţiei publicat de Transparency International, Ucraina înregistrează cel mai ridicat nivel de corupţie dintre ţările foste sovietice.

Bulgaria - Voturi vîndute

Circa 5% din voturile alegătorilor bulgari în scrutinul europarlamentar sînt de vânzare, arată un raport al Centrului pentru Studiul Democraţiei. Formaţiuni şi grupuri politice din Bulgaria deja au alocat 12 milioane de leva, aproximativ şase milioane de euro, pentru cumpărarea voturilor în cursul scrutinului europarlamentar. Informaţiile au fost dezvăluite de Tihomir Bezlov, un responsabil din cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei. Potrivit acestuia, preţul mediu va fi de 50 de leva pentru un vot (25 de euro). Există informaţii că grupuri de rromi vor oferi aproximativ 2.000 de voturi în schimbul sumei de 100.000 de leva (50.000 de euro).

Liban - Vot

Circa 11.000 de funcţionari implicaţi în operaţiunile de vot din Liban au început să-şi depună buletinele în urne, joi, înaintea legislativelor de duminică. Măsurile de securitate au fost înăsprite în apropierea secţiilor de vot. Scrutinul va fi o confruntare între majoritatea parlamentară anti-siriană, condusă de cea mai mare formaţiune sunnită din ţară, Curentul Viitorului condus de Saad Hariri, şi minoritatea condusă de puternicul partid şiit Hezbollah, aliat al Siriei şi Iranului, considerat terorist de SUA şi Israel. La alegeri sînt aşteptaţi să participe puţin peste 3,2 milioane de libanezi. Mulţi dintre aceştia sînt expatriaţi care trebuie să se deplaseze în Liban, pentru că legea electorală nu prevede votul în străinătate. Electoratul trebuie să aleagă 128 de deputaţi din 587 de candidaţi, repartizaţi pe principiul parităţii între creştini şi musulmani, pentru un mandat de patru ani. Scrutinul are loc în premieră pe parcursul unei singure zile, în prezenţa a peste două sute de observatori străini şi a 50.000 de militari şi poliţişti ce vor fi mobilizaţi în toată ţara.

Irak - Prezenţa militarilor britanici

Regatul Unit şi Irakul au semnat un acord care permite militarilor britanici să rămînă în Irak pentru un an, după retragerea prevăzută a trupelor la sfîrşitul lunii iulie. Acordul semnat de oficialii de la Londra şi Bagdad la sfîrşitul lunii decembrie pevede retragerea trupelor britanice din Irak pînă la 31 iulie 2009. Misiunea britanicilor s-a încheiat la 1 mai, însă retragerea oficială din Irak a început la 31 martie, cînd drapelul arborat pe cartierul general britanic din Basra a fost coborît şi baza a fost predată forţelor americane. Britanicii şi irakienii negociază de atunci problema rolului pe care îl va avea Marina Regală, care trebuie să rămînă pentru a antrena marinarii irakieni. Autorităţile britanice lăsaseră să se înţeleagă că între 300 şi 400 de militari britanici ar putea rămîne în Irak.

Marea Britanie - Apel pentru demisie

Gordon Brown a primit un mesaj electronic, descoperit în noaptea de miercuri spre joi, din partea mai multor parlamentari britanici, în care aceştia îi cer să demisioneze din funcţia de lider al Partidului Laburist şi din cea de premier. Parlamentarii recunosc în acest e-mail “enorma contribuţie adusă ţării şi Partidului Laburist” de către Gordon Brown, dar îşi exprimă părerea că în situaţia politică actuală, poate servi cel mai bine prin demisia din funcţiile de lider al partidului şi de prim-ministru şi astfel permiţînd alegerea unei noi conduceri care să conducă în alegerile generale următoare. Nicio persoană nu a revendicat trimiterea acestui e-mail şi nu se ştie cu precizie cîţi parlamentari îl susţin. Potrivit informaţiilor apărute în presă, peste 70 de parlamentari ar fi dispuşi să semneze acest mesaj. Potrivit regulilor de partid, este nevoie de 71 dintre cei 351 de parlamentari pentru a introduce o moţiune de cenzură. Acest e-mail de ameninţare intervine la o zi după demisia-surpriză a lui Hazel Blears din funcţia de ministru pentru Comunităţi. Şi ministrul de Interne Jacqui Smith şi alţi doi secretari de stat ar urma să părăsească Guvernul, într-o remaniere iminentă.

Italia - Mandate de arestare

Autorităţile italiene au emis mandate de arestare pe numele a cinci africani suspectaţi de pregătirea unor atacuri teroriste în Italia, Franţa, Spania şi Danemarca, suspecţii fiind deja în arest. Cei cinci sînt suspectaţi de pregătirea unui atentat, în 2006, la metroul din Milano şi la Biserica San Petronio din Bologna. Patru dintre suspecţi se află deja în închisori din ţări nord-africane, iar al cincilea a fost identificat şi reţinut zilele trecute în Sicilia. Islamiştii, activi în Algeria, Maroc şi Siria, sînt suspectaţi de asociere în scopuri teroriste pentru comiterea de atacuri în Italia, Franţa, Spania şi Danemarca.

Marea Britanie - Ucigaşi condamnaţi

Doi britanici, ucigaşii a doi studenţi francezi consideraţi geniali, care au fost torturaţi trei ore şi au primit aproape 250 de lovituri de cuţit, au fost condamnaţi, joi, la dublă închisoare pe viaţă, pentru fiecare din victime. Dano Sonnex de 23 de ani şi Nigel Farmer de 34 de ani i-au înjunghiat pe Laurent Bonomo şi Gabriel Ferez de 244 de ori, după ce au intrat prin efracţie în locuinţa tinerilor din Londra. Dano Sonnex fusese închis, în urmă cu aproximativ un an, pentru o agresiune cu arme albe, însă, dintr-o eroare judiciară, a fost eliberat condiţionat din închisoare şi a dispărut înainte ca poliţiştii să încerce să-l readucă la penitenciar, 16 zile mai tîrziu. Cazul său a fost descris, atunci, drept “o criză totală de comunicare”. Secretarul de stat pentru Justiţie, Jack Straw, a cerut iertare familiilor victimelor, în vreme ce şeful departamentului de eliberări condiţionate din Londra, David Scott, a demisionat din funcţie după descoperirea crimelor. Totodată, un sergent de poliţie londonez a fost sancţionat disciplinar în legătură cu acest caz. Studenţii francezi, îmbrăcaţi numai în lenjerie intimă, au fost găsiţi măcelăriţi, după ce ucigaşii au intrat în casă printr-o fereastră deschisă. Infractorii au furat telefoane mobile, console de joc şi carduri bancare. Aflîndu-se sub influenţa alcoolului şi a drogurilor, cei doi criminali s-au provocat unul pe celălalt să-i tortureze pe studenţi. Procurorii au descris fapta lor drept “o orgie sîngeroasă”.

Australia - Ministru demisionar

Ministrul australian al Apărăii şi-a prezentat joi demisia, a anunţat premierul Kevin Rudd, care a evocat erori de responsabilitate. Joel Fitzgibbon a fost obligat să demisioneze în urma dezvăluirilor legate de faptul că ar fi organizat o întîlnire între un general responsabil cu servicii de sănătate în cadrul armatei şi fratele său, care conduce o companie de asigurări.