Ungaria - Accident rutier

Mai multe persoane au fost rănite.ieri, după ce o maşină înmatriculată în România a ieşit de pe carosabil şi s-a răsturnat pe autrostrada M30, în apropierea localităţii Tiszaujvaros, din nord-estul Ungariei. Automobilul părăsise Budapesta şi se îndrepta către Miskolc. Persoanele rănite au fost transportate cu elicopterul la spital. Potrivit informaţiilor preliminare, şoferul automobilului a fost grav rănit, în timp ce despre starea pasagerilor nu se ştie încă nimic.

Austria - Români, reţinuţi la graniţă

Doi români au fost prinşi de poliţiştii austrieci cînd încercau să iasă din ţară cu două limuzine de lux pe care le-au închiriat. Poliţia a pus că cei doi români au fost opriţi în Leonding, în apropiere de Linz, conducînd două maşini în valoare de 53.000 de euro. Românii, de 23, respectiv 37 de ani, sînt suspectaţi că fac parte dintr-o reţea internaţională care se ocupă cu contrabandă cu maşini şi care activează, în special, în Germania.

Turcia - Luare de ostatici

Bărbatul înarmat care a luat miercuri 15 ostatici în tentativa de a jefui o bancă în staţiunea Kusadasi, din vestul Turciei, a eliberat un al doilea ostatic, în timp ce autorităţile continuă negocierile. Poliţia a încercuit sucursala Vakifbank şi l-a avertizat pe suspectul înaramt cu o puşcă să nu rănească ostaticii, printre care se află angajaţi ai băncii şi clienţi.

SUA - Condamnare

Cinci dintre cele şase persoane acuzate că ar fi membre ale unei celule teroriste care a planificat atentatele împotriva Sears Tower din Chicago şi a birourilor FBI au fost declarate vinovate de către un juriu din Miami. Juriul a pronunţat verdictul în urma a şase zile de la deliberări în cadrul unui proces ce a fost anulat de două ori, în 2007 şi în 2008, deoarece juraţii nu au fost de acord în privinţa pedepselor. Presupusul lider al grupului, Narseal Batiste, de 35 de ani, a fost urmărit pentru pregătirea de atentate, în special împotriva unuia dintre cei mai mari zgîrie-nori din lume, Sears Tower din Chicago, dar şi împotriva unor birouri ale FBI şi a unui tribunal federal din Miami, alături de un presupus membru al reţelei al-Qaida, care era de fapt un informator al FBI. Acesta riscă o pedeapsă maximă de 70 de ani de închisoare pentru terorism. Alte patru persoane declarate vinovate sînt pasibile de pedepse pornind de la 30 la 50 de ani de închisoare. Cel de-al şaselea membru, Naudimar Herrera, de 25 de ani, a fost achitat. Gruparea era cunoscută iniţial sub numele de Cei şapte din Liberty City, făcînd referire la o suburbie săracă din Miami, unde locuiesc în principal persoane de culoare, unde au fost reţinuţi în iunie 2006. Unul dintre membrii acesteia a fost achitat în 2007.

Croaţia - Greva profesorilor

Personalul didactic din Croaţia a început miercuri o grevă la nivel naţional, după ce negocierile din cursul nopţii cu guvernul pe tema creşterilor salariale au rămas fără rezultat. Marţi, primul ministru Ivo Sanader a anunţat că s-a ajuns la un acord cu sindicatele din sectorul public, acord ale cărui detalii urmează să fie stabilite ulterior. Responsabilii sindicali, reprezentînd circa 180.000 de angajaţi din domeniile sanitar şi al educaţiei, au precizat însă că, în pofida progreselor făcute, greva nu va fi amînată pînă cînd acordul nu va fi pus pe hîrtie. Guvernul vrea să evite o grevă masivă înaintea alegerilor locale din 17 mai, care vor testa popularitatea coaliţiei de guvernămînt conservatoare conduse de partidul HDZ al premierului Sanader. Medicii şi profesorii croaţi au respins decizia Guvernului de îngheţare a salariilor, care a anulat o creştere de 6% convenită anterior. Pentru a face faţă crizei, Executivul a aprobat un program de reducere drastică a cheltuielilor publice, ce include economii salariale de 1,4 miliarde de kune, echivalentul a 200 milioane de euro.

Cehia - Alegeri anticipate

Deputaţii cehi au aprobat, miercuri, un amendament constituţional privind convocarea de alegeri anticipate în 9 şi 10 octombrie şi reducerea mandatului actualei legislaturi. Propunerea mai trebuie aprobată şi de Senat, după ce a fost votată de 172 dintre cei 189 de parlamentari prezenţi. Documentul prevede că mandatul deputaţilor aleşi în 2006 va expira la jumătatea lunii octombrie 2009. Cehia se confruntă cu o criză politică de amploare, după ce Parlamentul a aprobat, la 24 martie, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Mirek Topolanek, liderul Partidului Civic-Democrat. Acesta a fost nevoit să demisioneze, la jumătatea preşedinţiei semestriale a UE asigurate de Cehia, fiind urmat în funcţie de tehnocratul Jan Fischer, fost preşedinte al Biroului ceh de Statistică.

Ucraina - Alegeri ilegale

Curtea Constituţională a calificat drept ilegală decizia Parlamentului ucrainean de a organiza alegeri prezidenţiale la 25 octombrie. Decizia Curţii a fost adoptată cu majoritate de voturi. Aceeaşi instanţă a stabilit, de asemenea, că prevederile articolului 17 al legii alegerilor prezidenţiale, care a fost invocat în stabilirea datei alegerilor, sînt neconstituţionale. 401 parlamentari au votat în favoarea organizării alegerilor prezidenţiale la 25 octombrie, iar ulterior preşedintele Iuşcenko a contestat decizia la Curtea Constituţională. Potrivit biroului de presă al instanţei, alegerile prezidenţiale ar trebui organizate la 17 ianuarie 2010.

Georgia - Opoziţia ameninţă!

Opoziţia georgiană a ameninţat că va perturba parada militară prevăzută pentru 26 mai cu ocazia Zilei Independenţei, cerînd în continuare, după o lună de manifestaţii şi eşecul negocierilor, demisia preşedintelui Saakaşvili. Unul dintre liderii opoziţiei, Levan Gaceciladze, a lansat această ameninţare în faţa a cîteva mii de manifestanţi reuniţi în faţa Parlamentului. Opoziţia manifestează de la 9 aprilie pentru a obţine demisia şefului statului, iar primele negocieri directe între preşedinte şi opoziţie au eşuat luni. Opoziţia îl acuză pe Mihail Saakaşvili că este autoritar şi că a gestionat defectuos războiul din luna august cu Rusia.

Austria - Proteste

Circa 25.000 de persoane, potrivit organizatorilor, 10.000, potrivit poliţiei, au manifestat ieri în centrul Vienei împotriva îngheţării salariilor, măsură ce riscă să fie impusă anul acesta de către angajatori din cauza crizei economice mondiale. La iniţiativa a cinci mari centre sindicale austriece, manifestanţii au scandat sloganuri ca “O mai mare putere de cumpărare pentru a putea ieşi din criză” şi au arborat bannere pe care scria “Mai puţine salarii înseamnă recesiune”. Sindicatele le-au cerut patronilor să reia discuţiile pe tema salariilor şi să continue negocierile pentru reînnoirea contractelor colective, mai ales în metalurgie. Din cauza conjuncturii negative, numeroşi angajatori au anunţat îngheţarea salariilor anul acesta şi au implementat deja anumite măsuri pentru reducerea pierderilor.

Luxemburg - Manifestaţie violentă

Salariaţi ai gigantului mondial în domeniul oţelului ArcelorMittal, protestînd faţă de măsurile economice în faţa crizei, au încercat să pătrundă marţi în sediul grupului, unde avea loc adunarea generală a acţionarilor săi la Luxembourg, fapt ce a dus la o intervenţie a poliţiei. Circa 1.500 de manifestanţi s-au strîns în faţa sediului companiei siderurgice în centrul oraşului Luxemburg. Confruntările au durat peste zece minute, determinînd poliţia să evacueze presa prezentă în incinta clădirii, dar adunarea generală care avea loc la cel de-al treilea etaj s-a putut derula fără întreruperi. În final, manifestanţii, care nu au fost primiţi de conducere aşa cum solicitau, s-au împrăştiat la începutul după-amiezii. Salariaţii, în principal belgieni şi francezi, au protestat faţă de închiderea uzinelor şi măsurile de şomaj parţial decise de ArcelorMittal pentru a face faţă crizei economice actuale. Preşedintele şi directorul general Lakshmi Mittal a afirmat în faţa acţionarilor că doar nouă dintre cele 25 de furnale ale grupului în Europa erau deschise în prezent, uzinele grupului lucrînd doar la jumătate din capacitate de mai multe luni. Lakshmi Mittal estimează un recul al cererii mondiale de oţel între 15 şi 20%, previziune similară celei a World Steel Association, care anunţase la sfîrşitul lunii aprilie o scădere a consumului mondial cu 14,9%, ajungînd la 1,019 miliarde de tone.

Marea Britanie - Cheltuieli nejustificate

Partidul Liberal-Democrat, a doua formaţiune de opoziţie din Marea Britanie, a fost şi el vizat, miercuri, de scandalul privind deconturile deputaţilor, care l-a obligat pe premierul Gordon Brown să dispună reexaminarea tuturor facturilor pentru cheltuieli din ultimii patru ani. Liderul Partidului Liberal-Democrat, Nick Clegg, este acuzat că ar fi profitat de întreaga alocaţie anuală de 23.000 de lire sterline folosind, de exemplu, 2.600 de lire pentru bucătărie şi aproape 6.000 de lire sterline pentru decoraţiuni (perdele, perne, prosoape de hîrtie, platouri pentru prăjituri etc.). Şi predecesorul său, Menzies Campbell, a obţinut 10.000 de lire sterline pentru renovarea apartamentului din Londra, în timp ce Lembit Opik, purtătorul de cuvînt pe probleme imobiliare, a primit 40 de lire sterline pentru o citaţie în justiţie deoarece nu îşi plătise taxa de locuinţă. Acesta intenţionează să ramburseze suma respectivă.

Rusia - Un nou partid

Fostul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov a declarat că în curînd va fi anunţată înfiinţarea Partidului Democrat Independent din Rusia. “Am ajuns la concluzia că în Rusia ar trebui să existe un astfel de partid, iar comitetul de iniţiativă pentru înfiinţarea acestuia deja a primit susţinere din partea a numeroşi cetăţeni”, a declarat acesta. Mihail Gorbaciov susţine că a primit peste zece mii de scrisori în susţinerea acestei idei. Mihail Gorbaciov a fost la conducerea Uniuniii Sovietice între 1985-1991. Reformele aplicate de fostul lider sovietic după 1985 au impulsionat prăbuşirea sistemului comunist şi dizolvarea URSS în 1991..