Italia - Reglare de conturi cu focuri de armă, între clanuri rivale de români şi albanezi

Un grup de români a fost implicat într-o presupusă reglare de conturi, cu focuri de armă, în centrul Italiei, cu un clan rival de albanezi, relatează site-ul IlSole24Ore. Incidentele violente au avut loc în cursul nopţii de duminică spre luni, în orăşelul Civitanova Marche. Românii şi albanezii fuseseră observaţi iniţial într-un bar din centrul orăşelului italian, ameninţîndu-se unii pe alţii, probabil din cauza controlului asupra zonelor unde au loc activităţi de prostituţie. Peste puţin timp, tensiunile au degenerat în violenţe, folosindu-se bîte şi fiind trase chiar focuri de armă. Potrivit martorilor, la violenţe au participat cinci albanezi şi trei români. La sosirea poliţiei, alertată de martori, albanezii au dispărut cu o maşină, în timp ce românii au fugit pe jos. Doi dintre români au fost identificaţi ulterior de poliţie, dar nu au putut fi reţinuţi pentru că autorităţile nu deţin probe împotriva lor.

Ungaria - Accident la centrala nuclearã de la Paks

Un accident a avut loc la singura centralã nuclearã deţinutã de Ungaria, situatã la Paks, în centrul ţãrii. Accidentul, care nu s-a soldat cu nicio victimã, a avut loc luni dupã-amiazã, potrivit unor surse apropiate conducerii centralei nucleare. Un detector al fluxurilor de neutroni a fost deplasat în interiorul conductei reactoare a blocului patru, iar cablul care susţinea echipamentul s-a rupt şi a produs cãderea acestuia.

Turcia - Masacru la nuntă

45 de persoane au fost ucise luni, într-un atac la o nuntă, într-un sat din sud-estul Turciei cu populaţie kurdă, a anunţat ministrul turc de Interne. “Din nefericire, 45 de persoane au fost ucise şi alte şase rănite”, a spus Besir Atalay, în legătură cu masacrul produs în satul Bilge, de lîngă oraşul Mardin. Ministrul a precizat că poate fi exclusă varianta unui atac terorist, referire la separatiştii kurzi din PKK, activi în respectiva regiune. Martori oculari au spus că atacul ar putea avea legătură cu un conflict între familii. Ei au povestit că patru bărbaţi cu feţele acoperite au aruncat cu grenade, înainte de a deschide focul asupra celor prezenţi, după ce imamul ţinuse slujba. Apoi, autorii atacului au intrat în mai multe case, continuînd să tragă. Un oficial local a confirmat mărturia unei tinere de 19 ani, care a supravieţuit atacului, care a spus că agresorii au strîns copii şi femei într-o cameră şi apoi au deschis focul asupra lor. Potrivit unor surse din serviciile de securitate, majoritatea victimelor sînt femei şi copii. Armata a izolat zona şi a demarat o operaţiune amplă pentru a-i găsi pe autorii atacului. Conflictele între familii se rezolvă frecvent cu ajutorul armelor în sud-estul Turciei, unde sînt respectate tradiţiile, analfabetismul rămîne o problemă şi armele sînt considerate un mod legitim de reglare a conturilor sau de apărare a onoarei. Rebelii din PKK au mulţi membri în acest sat, care are doar 32 de case. Toţi localnicii fac parte din acelaşi clan.

Ungaria - Majorarea vîrstei legale de pensionare

Parlamentul Ungariei a aprobat majorarea treptată a vîrstei legale de pensionare, de la 62 la 65 de ani, începînd cu 2012, precum şi o dispoziţie ce ar putea duce la privarea pensionarilor de primele anuale, condiţionînd plăţile de performanţele economice ale Ungariei. Noul premier al Ungariei, Gordon Bajnai, a pus condiţia ca aceste două măsuri să fie aprobate de Parlament, pentru a accepta să conducă noul guvern. Vîrsta de pensionare va creşte treptat, cu cîte şase luni, începînd din 2012 şi va ajunge la 65 ani. Deputaţii au desfiinţat, de asemenea, începînd cu luna iulie, sistemul de bonificaţii oferite anual pensionarilor. Aceştia nu vor mai primi cea de-a doua tranşă de 180 de euro în 2009, ce trebuia să fie plătită în noiembrie. Totuşi, primele vor fi oferite în cazul în care creşterea economică va ajunge la 3,5% din PIB şi dacă obiectivele de deficit vor fi atinse. În aceste condiţii, pensionarii riscă să nu primească prime în următorii ani. Guvernul ungar prevede, pentru 2009, o recesiune de 6% şi o revenire uşoară a creşterii abia în 2011. Parlamentul Ungariei a mai aprobat principalele amendamente ale legilor cu privire la taxe şi pensii, ce prevăd majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 25%, începînd cu luna iulie şi reducerea pensiilor, pentru a păstra controlul deficitului bugetar în acest an. Guvernul se străduieşte să menţină deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, în acest an, o ţintă pe care unii analişti o consideră dificilă, din cauza crizei economice. Ungaria, care a ocolit un colaps financiar prin luarea unui împrumut de 25,1 miliarde dolari de la FMI, în octombrie 2008, se confruntă acum cu cea mai puternică încetinire a creşterii economice din ultimii 20 de ani. Guvernul se aşteaptă ca economia să se comprime cu 6% în 2009.

Belgia - Afişe electorale în franceză, interzise

Mai multe comune de la periferia flamandă a Bruxelles-ului au decis să interzică afişele electorale în limba franceză, pentru alegerile regionale şi europene din 7 iunie, alimentînd tensiunile lingvistice belgiene. În Belgia, autorităţile locale au obligaţia de a pune la dispoziţia partidelor panourile pe care vor fi lipite afişele în săptămînile ce precedă un scrutin. La Hal, comună flamandă aflată la 20 de kilometri de Bruxelles, autorităţile locale au decis că numai partidele flamande pot lipi afişe pe aceste panouri. La Affligem, la 25 de kilometri nord-vest de capitală, autorităţile au decis să acopere cu hîrtie albă afişele electorale în limba franceză. Partidul francofon de centru CDH a criticat, luni, o nouă încălcare a drepturilor fundamentale ale francofonilor de la periferia capitalei care, deşi se află în Flandra, au dreptul să voteze pentru partidele francofone de la Bruxelles. Uniunea Francofonilor (UF), din care fac parte cele patru partide francofone principale şi care are un ales în Parlamentul regional flamand, a promis că va folosi toate recursurile posibile, în faţa deciziei autorităţilor locale. Acest nou caz este simptomatic pentru tensiunile dintre flamanzi (60% din populaţia belgiană) şi francofoni (40%) şi un indiciu că criza politică declanşată în 2007 nu s-a rezolvat pe fond, în pofida acalmiei din ultimele luni. Deşi Bruxelles-ul este un oraş 90% francofon, periferia sa este situată în Flandra, unde flamanda este singura limbă oficială. Circa 100.000 de francofoni locuiesc totuşi în aceste surburbii, iar prezenţa lor şi drepturile lingvistice deosebite pe care le au irită partidele flamande. Acestea cer sciziunea arondismentului electoral Bruxelles-Hal-Vilvorde (BHV), care face legătura între francofonii de la periferie şi cei din Bruxelles. În semn de protest faţă de menţinerea acestei circumscripţii bilingve, 15 comune flamande au decis să boicoteze următorul scrutin european.

Franţa - Deţinut de la Guantanamo, aşteptat la Paris

Şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, i-a scris unui deţinut de la Guantanamo că ar putea fi primit în curînd în Franţa, a anunţat, marţi, Ministerul francez de Externe. “Bernard Kouchner i-a scris unui deţinut de la Guantanamo şi familiei sale, precum şi autorităţilor americane, pentru a le informa că acest deţinut ar putea fi găzduit pe teritoriul francez, într-un termen care va fi, probabil, scurt”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Eric Chevallier. Preşedintele Nicolas Sarkozy a autoritzat, în 3 aprilie, primirea în Franţa a unuia dintre deţinuţii de la baza navală americană din Cuba. Chevallier nu a vrut să divulge nici numele, nici naţionalitatea deţinutului. El a amintit, însă, condiţiile impuse de Paris pentru venirea sa: ca deţinutul să formuleze cererea, cazul său să facă obiectul unei examinări prealabile pe plan judiciar şi al securităţii şi ca bărbatul să aibă o legătură cu Franţa, lingvistică, de exemplu. Sarkozy şi-a anunţat decizia după o discuţie cu omologul său american, Barack Obama, care a decis închiderea Guantanamo, unde sînt deţinuţi suspecţi de terorism. Potrivit unor surse concordante, unul dintre cei doi deţinuţi algerieni pasibili de eliberare de la sfîrşitul lunii noiembrie, Lakhdar Boumediene, în vîrstă de 42 de ani şi Saber Lahmar, în vîrstă de 39 de ani, ar putea fi găzduiţi de Franţa. Ambii făceau parte dintr-un grup de şase algerieni care locuiau în Bosnia-Herţegovina, care au fost arestaţi în octombrie 2001. Ei au fost interogaţi mai întîi de poliţia bosniacă, după care au fost predaţi americanilor.