Băsescu: “Bugetul are dificultăţi cu cheltuielile la care s-a angajat”

Preşedintele Băsescu a declarat, ieri, referitor la anunţul Comisiei Europene de declanşare a procedurii de deficit excesiv în cazul României, că bugetul de stat are dificultăţi în momentul de faţă să asigure cheltuielile la care s-a angajat şi că Ministerul de Finanţe se împrumută frecvent pentru a le acoperi: “Acest risc, pe care îl ştim cu toţii, încă de la preluarea mandatului de către actualul Guvern, a fost, din păcate, confirmat: Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României“. Băsescu a spus că ştirea precedată de anunţul făcut de comisarul european Almunia arată “realitatea crudă şi dureroasă” a bugetului de stat din acest an şi poate avea relevanţă şi pentru profesori, magistraţi şi funcţionari publici. Şeful statului consideră că “a presa asupra bugetului de stat este un lucru care nu duce nicăieri”.

Liderii coaliţiei au decis să finalizeze legea salarizării unice pînă la sfîrşitul lui iunie

Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a declarat că, în cadrul întîlnirii de ieri a liderilor coaliţiei de guvernare, a existat o primă discuţie despre mijloacele de relansare a agriculturii, avînd în vedere perioada de secetă care se anunţă: “Au fost mandataţi membrii Guvernului pentru a găsi soluţii, inclusiv financiare, pentru forme de sprijin pe hectar pentru ţărani, pentru cei care cultivă terenurile. A fost o primă discuţie”. “Cauzele se găsesc în ultimii doi ani, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor”, a explicat Flutur. De asemenea, liderii coaliţiei de guvernare au stabilit ca termenul pentru finalizarea proiectului Legii salarizării unice să fie sfîrşitul lunii iunie, Ministerul Muncii find cel care trebuie să finalizeze acest proiect. Flutur a adăugat că ministrul Muncii, Marian Sîrbu, este cel împuternicit să lucreze la acest proiect, împreună cu ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, şi cu ceilalţi demnitari cu responsabilităţi în acest domeniu. Reamintim că Guvernul a aprobat, în urmă cu o săptămînă, principiile generale ale legii privind salarizarea unitară în sistemul bugetar, hotărînd ca proiectul de lege să fie finalizat pînă la sfîrşitul lunii iunie şi să fie aplicat într-un interval de trei ani.

Ordonanţa prin care preşedintele Senatului devine vicepreşedinte CSAT, adoptată

Senatorii au adoptat, ieri, ordonanţa de urgenţă care prevede că preşedintele Senatului îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Senatorii au aprobat, fără amendamente, cu 70 de voturi “pentru”, 19 voturi “împotrivă” şi trei abţineri, Ordonanţa de urgenţă 224/2008 pentru modificarea Legii 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT. Senatul a adoptat proiectul de lege în calitate de Cameră decizională. Potrivit expunerii de motive, modificările aduse de ordonanţa de urgenţă vizează asigurarea unei conduceri a CSAT care să reflecte importanţa acestui organism în sistemul constituţional român. În expunerea de motive ataşată ordonanţei se mai arată că neincluderea în conducerea CSAT a conducerii forului legislativ poate conduce la deficienţe în activitatea acestui organism. Un al doilea post de vicepreşedinte al CSAT este deţinut de primul-ministru.

Avizul de începere a urmăririi penale, dat de majoritatea senatorilor prezenţi

Avizul pentru începerea urmăririi penale a senatorilor care sînt sau au fost membri ai Guvernului va fi dat de majoritatea senatorilor prezenţi la şedinţa de plen în care se dezbate cererea în acest sens, conform unei hotărîri a Senatului care completează Regulamentul acestui for, aprobată ieri. Iniţial, articolul care reglementa începerea urmăririi penale a senatorilor care au şi calitatea de membru al Executivului sau de fost ministru, respectiv articolul 150, aliniat (3) din Regulamentul Senatului, prevedea că, în cazul solicitărilor Parchetului General de avizare a începerii urmăririi penale, hotărîrea se adopta cu votul majorităţii celor 137 de senatori ai României. Prin modificarea aprobată de plen, “hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi”. Decizia a fost luată cu 87 de voturi “pentru”, niciunul “împotrivă” şi o abţinere.

Antonescu îşi va face campanie electorală cu un BMW închiriat

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi-a închiriat, prin intermediul secretariatului general al formaţiunii liberale, o maşină nouă marca BMW, de culoare bleumarin, pentru a avea cu ce să se deplaseze în teritoriu în timpul campaniilor electorale pentru europarlamentare şi prezidenţiale. Secretarul general al PNL, Radu Stroe, a declarat, ieri, că partidul încheiat un contract de închiriere cu firma Automobile Bavaria în vederea punerii la dispoziţie a unui automobil nou-nouţ BMW seria 5, care să fie folosit de Antonescu în deplasările din teritoriu. Întrebat de costurile contractului de închiriere, liderul PNL a menţionat că aceste detalii pot fi confirmate de firma de la care a fost închiriată maşina.

Flutur propune ca şefii serviciilor deconcentrate să poată deţine funcţii în partide

Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur s-a declarat în favoarea modificării ordonanţei privind serviciile deconcentrate astfel încît şefilor acestora să nu li se mai interzică deţinerea unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic. Acesta a apreciat că un asemenea amendament nu contravine principiului care a stat la baza emiterii OUG 37/2009, anume ca Executivul să aibă în teritoriu persoane care îşi asumă programul de guvernare: “Ne-a interesat ca votul politic cîştigat de PD-L şi PSD să poată fi pus în aplicare, ca pîrghiile Guvernului din teritoriu să accepte programul de guvernare. Au apărut aceste propuneri punctuale, însă linia a fost clară”. De altfel, vicepreşedintele PD-L Ioan Oltean a afirmat, săptămîna trecută, că Ordonanţa 37/2009 privind deconcentratele va fi modificată în Parlament, urmînd să fie făcute cel puţin trei amendamente.

Raportul de evaluare pe justiţie va fi dat publicităţii în iulie

Ministerul Justiţiei a anunţat, ieri, că, în cursul acestei săptămîni, Comisia Europeană începe misiunile de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în vederea pregătirii raportului din iulie 2009. Prima misiune de evaluare se va derula în perioada 5-7 mai şi se va concentra pe îndeplinirea obiectivelor legate de lupta împotriva corupţiei, la nivel central şi la nivel local. Ca urmare, experţii europeni vor vizita Ministerul Public, precum şi DNA. De asemenea, vor fi vizitate instanţe şi parchete, precum şi unităţi ale MAI la nivel local. Cea de-a doua misiune va avea loc în perioada 18 - 22 mai. Experţii europeni vor avea în vedere, de această dată, obiectivele legate de combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică. Vor fi vizate instituţiile implicate în implementarea Strategiei naţionale privind prevenirea şi combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pentru perioada 2008-2010, precum Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Echipa de experţi se va afla din nou la Bucureşti la începutul lunii iunie, pentru o a treia misiune care va avea în vedere toate condiţionalităţile din cadrul MCV.

Un raport PE cere României abrogarea acordului bilateral cu SUA

Raportul privind situaţia drepturilor omului în lume, în 2008, care va fi dezbătut, mîine, în plenul Parlamentului European (PE), care se reuneşte în ultima sesiune plenară înainte de alegerile legislative programate pentru începutul lunii iunie, cere autorităţilor române să abroge Acordul Bilateral privind acordarea de Imunitate încheiat cu SUA, dar şi să semneze cît mai repede Convenţia care interzice muniţia cu fragmentaţie. Documentul, al cărui raportor este eurodeputatul socialist spaniol Raimon Obiols i Germa, urmează să fie supus votului final al PE joi. Raportul a fost aprobat de Comisia de Politică Externă din PE (AFET) la 19 aprilie, cu 42 de voturi pentru, unul împotrivă şi cinci abţineri. Eurodeputaţii români Călin Cătălin Chiriţă şi Ioan Mircea Paşcu au luat parte, în calitate de membri, la votul din Comisie. În schimb, raportul salută adoptarea de către România şi alte 15 state UE, la Geneva, a Declaraţiei privind Dezvoltarea şi Violenţa Armată.

Ministrul canadian pentru comerţ vine în România

Ministrul canadian pentru comerţ internaţional, Stockwell Day, participă în această săptămînă, în România, la discuţii cu autorităţile române pe tema reactoarelor 3 şi 4. Directorul general al EnergoNuclear, Dan Ionescu, a explicat că “autorităţile canadiene sînt cele care deţin proprietatea intelectuală asupra documentaţiei tehnice pentru tehnologia nucleară, aferentă CANDU 6, folosită de viitoarele reactoare 3 şi 4”. De asemenea, agenţia Reuters a anunţat că în această săptămînă, în cadrul aceastei vizite în România vor fi continuate discuţiile între cele două părţi privind achiziţia a două reactoare nucleare realizate în Canada şi că discuţiile vor fi încheiate în 12-18 luni. Proiectul reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă urmează să se realizeze în două etape, respectiv cea de pre-proiect, estimată să dureze 12-18 luni, şi etapa propriu-zisă de realizare a proiectului, avînd o durată de circa şase ani. Cele două reactoare ar urma să fie puse în funcţiune după anul 2016.

CC dezbate în 13 mai contestaţia PNL faţă de rectificarea bugetară

Curtea Constituţională (CC) va dezbate, în 13 mai, contestaţia PNL împotriva Legii de aprobare a OUG 34 privind rectificarea bugetară. Vicepreşedintele grupului parlamentar al PNL Eugen Nicolăescu, a anunţat, încă de săptămîna trecută, că liberalii au depus la CC, o astfel de contestaţie ce cuprinde sesizarea unor încălcări ale Constituţiei. Nicolăescu a reiterat că principala nemulţumire a PNL este modificarea sistemului de impozitare prin introducerea unor noi impozite, prin ordonanţă de urgenţă, dar şi că acest subiect va fi atacat de liberali şi prin moţiune de cenzură. La rîndul său, deputatul PNL Ciprian Dobre a menţionat că unul dintre motivele de neconstituţionalitate este acela că actuala guvernare a modificat Codul Fiscal prin OUG.

Codrin Ştefănescu demisionează din PC

Vicepreşedintele PC Codrin Ştefănescu a anunţat, ieri, că a demisionat din PC, precizînd că unul dintre motivele demisiei sale îl reprezintă faptul că, sub conducerea preşedintelui partidului, Daniela Popa, PC a ajuns “sclav pe plantaţia lui Geoană”. Ştefănescu a declarat că “Daniela Popa a vîndut demult partidul PSD” şi că l-a rugat pe preşedintele fondator Dan Voiculescu să preia din nou conducerea partidului sau să se organizeze un Congres pentru alegerea unui alt preşedinte, cum ar fi Popescu Piedone sau Codruţ Şereş, dar Voiculescu nu a vrut să facă acest schimb. El a adăugat că toate motivele demisiei sale le-a menţionat într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui PC, pe care o va face publică astăzi.

Senatorii au reexaminat o lege din 2007 privind organizarea euroalegerilor

Senatorii au aprobat, ieri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a Legii de aprobare a OUG 1/2007, referitoare la unele măsuri în vederea euroalegerilor, fiind de acord cu observaţiile şefului statului şi admiţînd difuzarea sondajelor cu caracter electoral în campanie. Decizia a fost luată cu 86 de voturi favorabile şi 4 abţineri. Băsescu arăta, în cererea trimisă Parlamentului, că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 1/2007, la punctul 4, introduce o nouă prevedere, prin care interzice “prezentarea sondajelor de opinie cu conţinut electoral, difuzarea de emisiuni electorale referitoare la intenţia de vot cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă, precum şi prezentarea de sondaje realizate la ieşirea de la urne în ziua de referinţă, înainte de închiderea votării”.

MAE a informat Ambasada Ucrainei despre anularea consultărilor de la 28 aprilie

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat, ieri, că a informat telefonic Ambasada Ucrainei în legătură cu amînarea unor consultări bilaterale pe tema Bîstroe la 28 aprilie, ministrul Mediului, Nicolae Nemisrschi propunîndu-I omologului de la Kiev reprogramarea lor pentru 9 iunie. MAE precizează că, printr-o scrisoare a ministrului Mediului, din 11 martie, partea română a transmis părţii ucrainene propunerea de organizare, la data de 28 aprilie, la Tulcea, a unor consultări publice referitoare la proiectul “Bîstroe”, ministerul explicînd că, în cazul acceptării acestei propuneri de către partea ucraineană, consultările ar fi urmat să se desfăşoare potrivit prevederilor relevante ale Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, care presupun informarea în timp util şi participarea publicului potenţial afectat. Răspunsul părţii ucrainene la propunerea părţii române a sosit abia la data de 24 aprilie 2009, cu foarte puţin timp înainte de data propusă, fapt ce nu a mai permis desfăşurarea consultărilor.