SUA - Copii asasinaţi

Cinci copii, un băiat şi patru fete, cu vîrste cuprinse între şapte şi 16 ani, au fost găsiţi morţi prin împuşcare în casa în care locuiau, în apropiere de Tacoma, Washington. Este posibil ca asasinul să fie chiar tatăl copiilor, al cărui cadavru a fost descoperit într-o altă locaţie. Acesta se pare că s-a sinucis. Cadavrele au fost descoperite după ce una din rudele copiilor a văzut unul din trupuri pe fereastra casei. În dimineaţa aceleiaşi zile fusese găsit şi cadavrul tatălui celor cinci, care prezenta plăgi împuşcate. Deşi toate indiciile conduc anchetatorii către o sinucidere, bărbatul nu a lăsat niciun bilet prin care să îşi explice gestul. Vecinii familiei povestesc că auzeau frecvent certuri din casa în care locuiau copiii, iar anchetatorii cred că tragedia a pornit de la un conflict casnic.

Ungaria - Manifestaţie la Budapesta

Peste 10.000 de protestatari s-au adunat, ieri, în Piaţa Eroilor din Budapesta, la apelul a peste 500 de organizaţii civile, pentru a cere dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate. Numeroşi manifestanţi purtau drapele naţionale, dar şi steaguri în culorile roşu şi alb, asociate cu extrema-dreaptă. Traficul în zona manifestaţiei a fost restricţionat, dar în piaţă nu a fost creat un perimetru de securitate. Acţiunea este menită să pună presiune asupra parlamentarilor înaintea unui vot care îi va permite lui Gordon Bajnai să devină prim-ministru, după retragerea lui Ferenc Gyurcsany.

FYROM - Al doilea tur al alegerilor

Secţiile de vot s-au deschis duminică dimineaţă în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), la ora locală 07.00, pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, un scrutin determinant pentru perspectivele europene ale ţării. Candidatul VMRO-DPMNE, partidul conservator aflat la putere, Gjorgji Ivanov, concurează cu cel al Uniunii Social-Democrate, principalul partid de opoziţie, Ljubomir Frckoski. Rata de participare trebuie să atingă 40% din persoanele înscrise pe liste pentru ca scrutinul să fie validat, în caz contrar alegerile prezidenţiale vor fi organizate din nou, conform prevederilor legii electorale macedonene. Incertitudinea rămîne pe tema participării albanezilor, care reprezintă circa 25% din electorat. Macedoneneii vor vota şi primarii a 43 de municipalităţi, inclusiv la Skopje, capitala ţării.

Franţa - Opoziţie faţă de aderarea Turciei

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi-a reafirmat duminică opoziţia faţă de aderarea Turciei la UE, după sprijinul adus de preşedintele american, Barack Obama, unei asemenea integrări. “Turcia este o ţară foarte mare, aliat al Europei şi aliat al SUA. Ea trebuie să rămînă un partener privilegiat, poziţia mea nu s-a schimbat”, a declarat şeful statului francez.

Zimbabwe - O nouă tragedie

La o lună după moartea soţiei sale într-un accident rutier, premierul statului Zimbabwe, Morgan Tsvangirai, şi-a pierdut nepotul de doi ani. Micuţul Sean s-a înecat sîmbătă după-amiază în piscina reşedinţei familiei Tsvangirai, de la Harare. Copilul va fi înmormîntat luni în cimitirul din oraşul Buhera, situat în sud-estul Hararei, alături de bunica sa Susan, care a decedat la 6 martie, într-un accident rutier în urma căruia şi Morgan Tsvangirai a fost rănit. Sean este fiul lui Garikai Tsvangirai şi a soţiei sale Lilian, care locuiesc în Canada. Cuplul venise din Canada pentru a asista la funeraliile lui Susan Tsvangirai şi urma să se întoarcă luni. În urma anunţului morţii nepotului său, premierul a părăsit şedinţa de Guvern ce avea loc la Victoria Falls pentru a se întoarce acasă.

Slovacia - Preşedinte confirmat în funcţie

Preşedintele în exerciţiu al Slovaciei, Ivan Gasparovici, în vîrstă de 68 de ani, a fost reales în funcţie în urma alegerilor de sîmbătă, obţinând 55,53% din voturi la cel de-al doilea tur de scrutin, conform rezultatelor finale publicate duminică la Bratislava. Contracandidatul său, sociologul Iveta Radicova, de 52 de ani, prima femeie care a reuşit să ajungă în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, a obţinut 44,47% din voturi. Funcţia prezidenţială este în mare măsură onorifică în Slovacia, democraţie parlamentară creată după secesiunea Cehoslovaciei, în urma înlăturării regimului comunist. În cursul campaniei, Ivan Gasparovici a mizat pe experienţa sa politică, prezentându-se drept garant al stabilităţii într-o perioadă de criză globală şi a beneficiat de sprijinul popularului premier socialist Robert Fico şi a partidului său, SMER, dar şi al partidului patriotic xenofob SNS, membru al coaliţiei guvernamentale.

Cuba - Eliminarea anumitor restricţii

Preşedintele american intenţionează să elimine unele restricţii impuse Cubei, permiţîndu-le cetăţenilor americani de origine cubaneză să îşi viziteze mai des familiile şi să le trimită sume nelimitate de bani. Prin acest gest, care ar marca o deschidere mai mare faţă de regimul de la Havana, Barack Obama va îndeplini o promisiune electorală. Preşedintele poate, conform atribuţiilor sale, să reducă restricţiile impuse călătoriei şi trimiterii de bani în Cuba. Această decizie va afecta aproximativ 1,5 milioane de cetăţeni americani care au membri ai familiei în Cuba. Totuşi, preşedintele Obama nu intenţionează să elimine embargo-ul comercial impus asupra Cubei, măsură ce ar necesita demersuri în Congres, nici să analizeze un demers specific din punct de vedere diplomatic. Militanţii pentru o mai mare deschidere faţă de Cuba au menţionat că decizia este importantă, semnalînd dorinţa administraţiei Obama de a întreprinde măsuri cu privire la regimul de la Havana încă de la începutul mandatului.

Cipru - Referendum pe tema reunificării

Oficialii ONU, care mediază procesul de pace cipriot, nu doresc să lase negocierile să treneze şi au fixat în noiembrie data-limită pentru elaborarea unui acord între cele două comunităţi, ce va fi supus unui referendum două luni mai tîrziu, în ianuarie 2010. Reluarea negocierilor în septembrie 2008 a relansat speranţele unei reunificări a insulei, divizate în urma invaziei turceşti din anul 1974, care a urmat o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioţi greci, susţinuţi de Atena şi care doreau alipirea Ciprului la Grecia. Un val de optimism a fost insuflat datorită personalităţii celor doi negociatori, preşedintele cipriot Demetris Christofias şi liderul cipriot turc Mehmet Ali Talat, care sînt percepuţi ca fiind progresişti hotărîţi să îşi reunifice comunităţile. După şapte luni de negocieri, speranţa a fost înlocuită de îndoială, deoarece niciun progres nu a fost înregistrat şi nu există semne că oficialii ar fi pregătiţi să semneze un acord.

SUA - Greutăţi de acomodare

Şomajul, cunoştinţele slabe de limbă engleză şi faptul că se simţea dispreţuit ar putea fi motivele pentru care un atacator a ucis, vineri noapte, 13 persoane în oraşul Binghamton, înainte de a se sinucide. Atacatorul, în vîrstă de 41 de ani, de origine vitnameză, a pătrus în sediul Asociaţiei Civice American, un centru de sprijinire a imigranţilor, dotat cu o vestă antiglonţ, două pistoale şi foarte multă muniţie. Jiverly Voong a ucis 13 persoane care participau la un curs de învăţare a limbii engleze. Acesta este cel mai grav masacru din SUA după cel petrecut în campusul universităţii Virginia Tech în aprilie 2007, soldat cu moartea a 33 de persoane, inclusiv a atacatorului. Criza economică de amploare din SUA se pare că ar alimenta comiterea de crime care, alături de cele de la Binghamton, s-au soldat de la începutul anului cu moartea a circa 50 de persoane.

Emiratele Arabe Unite - Ajutorul Interpolului

Şeful poliţiei din Dubai, Dhahi Khalfan, l-a acuzat duminică pe Adam Delimhanov, vicepremierul Ceceniei, că a ordonat asasinarea unui fost lider militar cecen, Sulim Iamadaiev, ucis săptămîna trecută în Emiratele Arabe Unite. Sulim Iamadaiev a fost împuşcat mortal la 28 martie în parcarea subterană a unui bloc cu apartamente de lux din Dubai. Autorităţile locale au recurs la Interpol pentru arestarea lui Adam Delimhanov şi că alţi trei suspecţi, doi ruşi şi o persoană din Kazahstan, sînt căutaţi pentru implicare în asasinat. Cei trei au părăsit Dubaiul la cîteva ore după crimă. În plus, un tadjic şi un iranian au fost arestaţi, dar oficialul a exclus orice implicare a autorităţilor de la Teheran în acest asasinat. Sulim Iamadaiev a plecat din Rusia pentru că se temea pentru viaţa sa, după asasinarea fratelui său în septembrie 2008.