SUA - Stare de calamitate

Autorităţile statului american Dakota de Nord au depun eforturi pentru a încerca să se protejeze împotriva unor noi inundaţii, în timp ce anumite zone din regiune se află deja sub ape, iar numeroase diguri au fost improvizate din saci cu nisip. Preşedintele Obama a decretat stare de catastofă naturală în 34 de comitate şi în două rezervaţii indiene, iar pe întregul teritoriu al acestui stat situat la frontiera cu Canada a fost declarată starea de alertă în aşteptarea creşterii nivelului apelor. Guvernatorul John Hoeven a cerut ajutorul specialiştilor din armată pentru a sparge gheaţa de pe suprafaţa rîurilor umflate. S-au folosit explozibili pentru a distruge blocurile de gheaţă, unele ajungînd la o grosime de 1,2 metri, ce a împiedicat curgerea apei. Nisip şi sare a fost aruncată din elicoptere în rîuri. Principalul pericol a venit de la Rîul Roşu, de la graniţa dintre Dakota de Nord şi Minnesota, care a determinat deja evacuarea a mii de persoane în urma inundaţiilor puternice din 1997. Oraşul Fargo, unde locuiesc 92.000 de persoane, este cel mai afectat deoarece nu dispune de un sistem împotriva inundaţiilor la fel de sofisticat precum cele ale oraşelor situate în aval ca Grand Forks sau Winnipeg, din Canada.

Indonezia - Ruperea unui baraj

52 de persoane au murit înecate în noaptea dintre joi şi vineri într-o periferie a capitalei indoneziene Jakarta, după ce digul unui lac de acumulare a cedat pe fondul ploilor puternice. Numărul victimelor ar urma să crească pe măsură ce căutările vor avansa, în contextul în care aproximativ 500 de locuinţe au fost inundate parţial sau total în zonele rezidenţiale Cireundeu şi Tangerang, din sudul aglomerării urbane Jakarta. Barajul de la marele lac de acumulare a cedat în jurul orei locale 02:00, iar majoritatea localnicilor au fost surprinşi de furia apelor în timp ce dormeau. Inundaţiile şi alunecările de teren nu sînt neobişnuite, în Indonezia, în timpul sezonului ploios, ce corespunde iernii în emisfera nordică.

SUA - Reluarea discuţiilor

Oficialii americani intenţionează să reia discuţiile cu Kîrgîzstanul în vederea menţinerii bazei militare americane în fosta republică sovietică din Asia Centrală. “Am convenit să reluăm discuţiile cu kîrgîzii la invitaţia acestora, privind posibilitatea ca acordul să rămînă în vigoare”, a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului, la Moscova. Kîrgîzstanul şi-a anunţat la începutul anului intenţia de a închide baza de la Manas, din apropierea capitalei Bişkek, o poziţie cheie în asigurarea logisticii destinate trueplor coaliţiei internaţionale mobilizate în Afganistan. Preşedintele Kurmanbek Bakiev s-a declarat la începutul lunii martie deschis unor noi discuţii cu SUA, în timp ce joi, şeful diplomaţiei Kadîrbek Sarbaiev a reiterat intenţia autorităţilor de la Bişkek de a închide baza militară americană.

Kîrgîzstan - Demonstraţie a opoziţiei

Peste 1.000 de persoane au manifestat, vineri, în capitala Kîrgîzstanului, împotriva regimului Kurmanbek Bakiev. “Doar cu susţinerea dumneavoastră putem provoca schimbările necesare în ţara noastră”, a declarat unul dintre liderii Mişcării Populare Unite, Temir Sariev. Manifestaţiile au loc după arestarea unor activişti ai opoziţiei înaintea alegerilor prezidenţiale programate pentru acest an. Organizatorii se aşteptau să participe aproximativ 8.000 de manifestanţi, dar prezenţa a fost mult mai redusă. Opoziţia şi-a anunţat deja participarea la scrutinul prezidenţial prevăzut pentru 23 iulie.

Marea Britanie - Acord cu răpitorii

Marea Britanie ar fi încheiat un acord pentru eliberarea a cinci cetăţeni răpiţi în 2007, în Irak, în schimbul mai multor militanţi, între care un lider Hezbollah, acordul jucînd un rol important în decizia ţării de a relua relaţiile cu mişcarea libaneză. Înţelegerea încheiată cu o grupare şiită, numită Liga celor Drepţi, este rezultatul negocierilor secrete desfăşurate de aproape doi ani de Guvernul britanic cu răpitorii şi confirmă suspiciunile potrivit cărora ostaticii au fost doar nişte pioni în lupta de putere care implică interesele militanţilor şiiţi din Irak, Liban şi Iran. Primul militant care ar putea fi eliberat ar fi Laith al-Khazali. Ultima etapă a înţelegerii prevede eliberarea liderului Hezbollah Ali Mousawi al-Daqdouq, a lui Qais al-Khazali, a fratelui lui Laith şi a purtătorului de cuvînt al lui Moqtada al-Sadr în schimbul unui cetăţean britanic. Cei trei au fost capturaţi la 20 martie 2007 în sudul Irakului de forţele britanice. Daqdouq a fost acuzat că ar fi un membru al aripii militare a Hezbollah, fiind urmărit de Israel, care susţine că ar fi contribuit la operaţiunile militare împotriva forţelor sale în anii \'90 şi în războiul din 2006 din Liban. Cei cinci cetăţeni britanici au fost răpiţi în Bagdad, la 27 mai 2007, dintr-o clădire afiliată Minsiterului irakian de Finanţe.

China - S-a pierdut un compus radioactiv periculos

Oficlaii din nord-vestul Chinei caută un compus radioactiv periculos, conţinut într-o balanţă industrială. Muncitorii şi-au dat seama de dispariţia balanţei luni, atunci cînd au început lucrările de dezasamblare a fabricii de ciment unde era folosită balanţa, la Tongchuan, în privincia Shaanxi. O sferă de plumb conţinînd Cesiu 137 este un compus important al balanţei. Potrivit agenţiei China Nouă, serviciile locale de protecţie a mediului şi poliţia au emis directive în vederea găsirii cît mai curând posibil a acestei subsatnţe radioactive periculoase, întrucît în contact cu apa aceasta poate provoca o explozie. Substanţa s-ar putea afla printre cele 5.000 de tone de deşeuri industriale ale uzinei. Autorităţile au detectat urme de radioactivitate într-un complex siderurgic în aceeaşi provincie, care a achiziţionat 265 de tone de metal folosit provenind din uzină.

Rusia - Militar suspect

Un colonel de la serviciul de informaţii al armatei ruse este principalul suspect în cazul a 130 de femei exploatate sexual. În urma investigaţiilor, care s-au terminat în octombrie, după mai bine de doi ani, s-a stabilit că 130 de femei din Rusia, Uzbekistan, R.Moldova, Ucraina şi Belarus au fost vîndute şi trimise să se prostitueze în Israel, Italia, Germania, Grecia, Olanda şi Emiratele Unite Arabe. În urma achetelor iniţiale în acest caz, au fost arestate 13 persoane din Rusia, R.Moldova şi Israel pentru vînzarea acestor femei, între 1999 şi 2007. Majoritatea femeilor au ajuns în Israel şi că cele 200 de volume ale dosarului sînt traduse în ebraică. Toţi cei 13 suspecţi au fost acuzaţi, printre altele, de trafic de persoane, organizarea unei reţele de prostituţie care includea minori, falsificare de documente şi organizare de imigraţie ilegală.

Germania - Vagabond rănit

Un bărbat care dormea într-un container de gunoi a fost grav rănit, vineri, fiind aruncat într-un camion care colecta deşurile. Bărbatul nu a fost imediat identificat. Acesta şi-ar fi petrecut noaptea într-un container de gunoi din centrul oraşului Paderborn, în nord-estul oraşului Koln. Angajaţii de la salubrizare au oprit presa hidraulică care presa deşeurile în camion, atunci cînd au auzit strigătele bărbatului.

Ungaria - Propunere respinsă

Formaţiunea liberală Democraţii Liberi a respins propunerea privind candidatura politicianului Janos Takacs, cu cetăţenie maghiară şi română, la funcţia de premier al Ungariei. Acesta fusese propus de actualul şef al Executivului, Ferenc Gyurcsany. Janos Takacs este a patra persoană propusă pentru funcţia de premier de cînd Ferenc Gyurcsany a anunţat că intenţionează să demisioneze. Fostul guvernator al Băncii Centrale, Gyorgy Suranyi, s-a retras din cursă joi, iar alţi doi candidaţi au fost respinşi de liberali. Partidul Socialist negociază cu Democraţii Liberi obţinerea susţinerii pentru moţiunea de cenzură şi găsirea unui candidat care să se ocupe de gestionarea crizei economice cu care se confruntă Ungaria.

Ucraina - Opoziţia împotriva preşedintelui şi premierului

Liderul opoziţiei ucrainene, Viktor Ianukovici, a cerut, vineri, demisia preşedintelui Viktor Iuşcenko şi a premierului Iulia Timoşenko, afirmînd că aceştia sînt incapabili să administreze ţara, afectată grav de criza economică mondială. Viktor Ianukovici, al cărui partid dispune de cel mai numeros grup în Parlamentul ucrainean, a denunţat deteriorarea situaţiei economice şi creşterea ratei şomajului, acuzîndu-i pe liderii de la Kiev pentru această situaţie. Viitoarele alegeri prezidenţiale din Ucraina sînt aşteptate în ianuarie 2010 şi, conform sondajelor, Viktor Ianukovici se află printre favoriţi, alături de Iulia Timoşenko şi fostul preşedinte al Parlamentului, Arseni Iatseniuk.

Belgia - Retragerea ambasadorului de la Vatican

Deputaţii belgieni au analizat o rezoluţie care condamnă declaraţiile Papei Benedict al XVI-lea privind utilizarea prezervativelor şi care ar putea determina rechemarea temporară a ambasadorului la Vatican. Proiectul rezoluţie a fost depus de către deputaţii celor şase partide care formează o majoritate alternativă, textul nefind susţinut de creştin-democraţii flamanzi ai premierului Herman Van Rompuy şi de francofonii de centru din cadrul Centrului Democrat Umanist. În prima zi a vizitei sale în Africa, Papa Benedict al XVI-lea a declarat că “nu se poate rezolva problema SID, prin distribuirea de prezervative. Ci, dimpotrivă, folosirea acestora agravează problema”. Ministrul Afacerilor Externe Karel De Gucht a declarat că este pregătit să-l convoace pe nunţiul apostolic dacă deputaţii îi cer acest lucru, pentru “a-i spune că Papa greşeşte”.

Germania - Cetăţeni periculoşi

O sută de islamişti care trăiesc în Germania, dintre care 60 pînă la 80 au locuit în taberele de antrenament de la frontiera afgano-pakistaneză, sînt periculoşi, a declarat secretarul de Stat din Ministerul german de Interne. Oficialul german a amintit că în apropierea alegerilor legislative, prevăzute la toamnă, ameninţările împotriva Germaniei devin mai precise. “În înregistrările video primite recent, conţinînd ameninţări, se vorbeşte germana şi se arată o bună informare asupra politicii interne”, a subliniat acestal. Acesta a făcut o paralelă cu atentatele de la Madrid, din martie 2004, comise cu cîteva zile înainte de un scrutin. Atacurile ar putea viza nu doar teritoriul german, ci şi cei 3.500 de soldaţi din cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate a NATO, aflaţi în Afganistan.