Proiectul privind Codul civil a fost aprobat de Guvern

Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, ieri, de Guvern, după ce, săptămîna trecută, au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă. Documentele sînt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, la începutul şedinţei de guvern, că noul Cod civil va stabili, pe lîngă dreptul la libertatea presei sau dreptul la replică, şi dreptul la repararea prejudiciului patrimonial şi nepatrimonial ca urmare a informaţiilor greşite apărute în mass-media.

Comitet de miniştri pentru finanţare internă şi externă

Guvernul a înfiinţat, ieri, un comitet format din nouă miniştri pentru asigurarea finanţării interne şi externe a României, după ce ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a informat Executivul despre necesitatea de finanţare a deficitului bugetar, a anunţat premierul Emil Boc. Comitetul va fi format din miniştrii: Finanţelor, Economiei, Dezvoltării, Transporturilor, Muncii, IMM, Sănătăţii, Educaţiei şi Afacerilor Externe.

PC Constanţa îşi propune depăşirea pragului de 5%

Vicepreşedintele PC Constanţa, fost membru al PRM, Dan Nicolae Rahău, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că a intrat în acest partid în luna august a anului trecut, pentru a ajuta la reformarea acestei formaţiuni politice, în special la nivelul judeţului Constanţa. „Peste trei ani, dorim să depăşim pragul de cinci la sută. Este un ţel al nostru şi cred că îl putem atinge”, a spus Rahău. El a adăugat că, în ultima perioadă, tot mai mulţi membri ai PRM şi PNG au trecut la PC. „Veţi vedea oameni noi şi tot mai mulţi de la PRM şi PC. Încercăm să aducem oameni cărora să le oferim o altă alternativă”, a mai spus Rahău.

Năstase cere modificări în Regulamentul Camerei

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, a solicitat, ieri, la şedinţa Biroului Permanent al Camerei, modificarea a două prevederi din Regulamentul acestui for legislativ referitoare la alegerea şi revocarea preşedintelui Camerei, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale (CC). Secretarul Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a spus că solicitarea lui Năstase vizează modificarea alineatelor 2 şi 3 din articolul 21 din Regulamentul Camerei referitoare la alegerea şi revocarea preşedintelui acestui for. El a arătat că această modificare ar fi necesară pentru că, potrivit unei decizii a CC, toate hotărîrile Parlamentului urmează a fi adoptate cu votul majorităţii celor prezenţi. Potrivit lui Zgonea, solicitarea lui Năstase va fi analizată de Comisia pentru Regulament a Camerei.

Guşă: “În 2009 voi face toate eforturile ca să avem un nou preşedinte”

Fostul preşedinte al PIN, Cosmin Guşă, a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri organizate de Academia Română, că, în anul 2009, va face toate eforturile pentru alegerea unui nou şef de stat, care să nu deteste competenţa şi profesioniştii. El a mai spus că deprofesionalizarea politicului în România s-a întîmplat tocmai din cauza efortului pentru ascunderea adevărului, din cauza efortului de salvare personală a unor “mediocri”, care au condus inclusiv din funcţia de preşedinţi ai statului român: “Sîntem la al patrulea “-escu” în ultimele cîteva zeci de ani şi niciunul nu a ieşit din această arie a mediocrităţii”.

Mihaela Mihai vrea să candideze la PE

Interpreta Mihaela Mihai, care vrea să candideze la PE, a susţinut, ieri, că prevederea din Legea privind euroalegerile potrivit căreia independenţii trebuie să strîngă 100.000 de semnături pentru a participa la scrutin este neconstituţională. Ea a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea prevederii din Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care stabileşte că un candidat independent poate participa la alegeri individual dacă este susţinut de cel puţin 100.000 de semnături. Ea a explicat că acestă prevedere legală vine în contradicţie cu mai multe texte din Constituţie, printre care şi cele potrivit cărora cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi nimeni nu este mai presus de lege.

Discuţii în BP al Camerei Deputaţilor

Conducerea Camerei Deputaţilor a discutat, miercuri, timp de 40 de minute, pe tema locurilor în sala de şedinţe a Biroului Permanent, după ce preşedintele acestui for, Roberta Anastase, a refuzat să mai stea lîngă vicepreşedintele Adrian Năstase, care a opinat că probabil o intimidează intelectual pe colega sa. Ea a declarat, după şedinţă, că “unii se ţin de formalisme, iar alţii, de treabă” şi că a preferat să îi aibă în stînga şi în dreapta sa pe vicepreşedinţii Ioan Oltean (PD-L) şi respectiv, pe Daniela Popa (PC).

Corina Creţu solicită implicarea CE în asistarea copiilor migranţilor

Eurodeputata PSD Corina Creţu a solicitat, marţi, implicarea Comisiei Europene (CE) în asistarea copiilor migranţilor prin susţinerea unor programe de asistenţă şi consiliere, precum şi de prevenire a abandonului şcolar, a comportamentelor delincvente, a traficului de copii şi a exploatării prin muncă. Eurodeputatul român a depus o declaraţie scrisă aferentă dezbaterii, în plenul Parlamentului European, a situaţiei copiilor migranţilor din UE, atrăgînd atenţia asupra situaţiei grave a copiilor din România ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă în străinătate.

Problema copiilor emigranţilor români, dezbătută în plenul PE

Parlamentarii europeni au dezbătut, marţi seară, problema copiilor emigranţilor români care pleacă la muncă în străinătate, urmînd ca, astăzi, să fie supusă la vot o moţiune de rezoluţie privind acest subiect. Potrivit europarlamentarului Rovana Plumb, membră a Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, există aproximativ 350.000 de copii români ai căror părinţi au plecat la muncă în străinătate: “Aceşti copii rămîn, de cele mai multe ori, în grija unor persoane care nu le pot oferi sprijin emoţional şi educativ, astfel că dezvoltarea lor psihică şi comportamentul acestora pot avea de suferit”. Eurodeputatul Marie Panayotopoulos-Cassiotou a criticat şi ea faptul că nu există acorduri bilaterale eficiente între statele membre, astfel încît părinţii să nu fie nevoiţi să-şi abandoneze copiii. Totodată, aceasta a spus că nu există asistenţă în ţările europene pentru a construi reţele de ajutorare a copiilor şi pentru a evita traumatizarea lor pe viaţă.