Senatorii au adoptat taxa de poluare

Senatorii au adoptat, ieri, OUG 218/2008, care prevede exceptarea de la obligaţia de plată a taxei de poluare, pentru perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, pentru autovehicule care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale UE. Ordonanţa modifică, de asemenea, anexele Ordonanţei de Urgenţă 50/2008, în sensul majorării taxei de poluare pentru autovehicule. Noua taxă de poluare auto, redusă cu o treime faţă de valoarea triplată la sfîrşitul anului trecut şi dublă comparativ cu suma stabilită la momentul introducerii, în luna iulie 2008, a intrat în vigoare în 19 februarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Senatul a respins plata unor drepturi salariale în sistemul judiciar

Senatorii au respins, ieri, o ordonanţă care prevedea amînarea pînă la 31 martie 2009 a plăţii sumelor prevăzute prin hotărîri judecătoreşti avînd ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, devenite executorii. Plenul Senatului a adoptat, în acest sens, un raport de respingere propus de Comisia juridică a Senatului, pentru respingerea ordonanţei fiind înregistrate 81 de voturi “pentru”, o abţinere şi şase voturi “împotrivă”. Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a explicat că este vorba despre hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile, astfel că Ministerul Justiţiei are de plătit “sume enorme” judecătorilor din sistem.

Modificarea majorităţii cu care se aprobă urmărirea penală, votată astăzi

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, pe articole, modificarea Regulamentului Camerei în sensul ca solicitarea de începere a urmăririi penale a unui ministru deputat să fie aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, votul final urmînd a fi dat în şedinţa de plen de astăzi. Preşedintele Comisiei de regulament, Marinele Cionca Arghir, a declarat că membrii Comisiei au fost sesizaţi de Biroul Permanent să întocmească un text care să înlocuiască art. 155 din Regulament care prevedea că solicitarea de începerea a urmării penale să fie adoptată cu votul a două treimi din numărul deputaţilor, articol declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională. Deputaţii urmează să se exprime în şedinţa de mîine asupra cererii procurorului general privind începerea urmării penale a deputatului PSD Adrian Năstase, în două dosare. Cererea de începere a urmării penale a lui Năstase va fi decisă prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, conform noii prevederi a Regulamentului.

Codurile juridice vor fi analizate de două comisii speciale ale Parlamentului

Conducerile celor două Camere ale Parlamentului au decis, ieri, constituirea a două comisii comune speciale care să analizeze cele patru Coduri adoptate de Guvern - penal, procedură penală şi de procedură civilă. “Fiecare comisie va avea 12 membri. Cele două comisii vor analiza Codurile, vor primi amendamente, le vor adopta în raport şi de discuţiile cu specialiştii, apoi codurile analizate, supuse probabil şi unei dezbateri publice de mare anvergură, vor ajunge la Comisiile juridice într-o singură şedinţă, pentru raport final, pentru a ajunge în final în plenul primei Camere sesizate - Senatul, apoi în al Camerei Deputaţilor”, a declarat, la finalul şedinţei Birourilor Permanente reunite, chestorul Ioan Chelaru. Reamintim că Executivul a aprobat, miercurea trecută, proiectele Codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă.

Băsescu se va adresa Parlamentului pe 9 martie

Birourile permanente comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au stabilit ca preşedintele Traian Băsescu să se poată adresa Parlamentului, aşa cum a solicitat, pe 9 martie, începînd cu ora 16.00. Băsescu a transmis, miercurea trecută, şefilor celor două Camere, o scrisoare prin care cerea ca, în baza prevederilor constituţionale care-i acordă acest drept, să se adreseze, pe 9 martie 2009, Parlamentului, cu un mesaj pe probleme actuale de politică internă. Chestorul Senatului, Ioan Chelaru, a precizat că preşedintele Băsescu nu a precizat domeniile concrete vizate în alocuţiunea sa.

Aleşii uninominali nu pot candida la PE din partea PD-L

Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a anunţat, ieri, că nu vor putea candida la europarlamentare cei care au fost aleşi uninominal sau pe liste, preşedinţi de Consilii Judeţene, parlamentari, primari, viceprimari, vicepreşedinţi de CJ, în prezent fiind înscrişi în cursă 61 de candidaţi. Flutur a spus că în prezent există 61 de candidaturi depuse pentru europarlamentare din partea PD-L, dar că judeţele Botoşani, Giurgiu şi Teleorman nu şi-au trimis încă nominalizările la Biroul Permanent Naţional. El a precizat că, mîine, “Guvernul va anunţa data exactă a europarlamentarelor, dar cu 60 de zile înainte de acestea trebuie depuse listele”. Liderul PD-L a anunţat că toţi candidaţii partidului vor fi audiaţi de către o comisie de analiză. Lista PD-L la alegerile europene va fi definitivată pînă pe 23 martie.

Cei 42 de candidaţi liberali la europarlamentare intră în analiza comisiei PNL

Preşedintele Comisiei PNL pentru europarlamentare, Teodor Meleşcanu, a declarat, ieri, la finalul BPC, că la alegerile pentru PE s-au înscris în cursă 42 de liberali şi a menţionat că Adrian Iorgulescu nu şi-a depus candidatura. El a precizat că dosarele liberalilor vor intra în analiza comisiei liberale începînd de astăzi, arătînd că “la nivelul PNL există criterii eliminatorii, printre care criteriile Coaliţiei pentru o Guvernare Curată, studii universitare, vechime de minimum trei ani, cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine şi un angajament scris că va activa la grupul liberal din PE în cazul în care va fi ales”. El a explicat că liberalii au şi criterii ce ţin de activitate şi performanţă politică, fiind obligatoriu pentru toţi candidaţi să prezinte un program politic pe care îl vor promova în PE.

Boc: Agenţiile guvernamentale nu vor fi restructurate de la o zi la alta

Desfiinţarea Cancelariei va fi reglementată în şedinţa din această săptămînă a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă, iar agenţiile guvernamentale vor fi restructurate, comasate sau desfiinţate pe baza unei analize, după cum a declarat premierul Emil Boc. El a arătat însă că acest proces nu va fi derulat “pe picior”: “Adică toate agenţiile din România nu se pot restructura, desfiinţa de pe o zi pe alta. Ele vor intra într-un proces de analiză. Foarte multe agenţii se vor coamasa, unele vor dispărea, altele se vor restructura şi vor avea probabil o altă componentă”.

Un europarlamentar PD-L propune vot uninominal la alegerile pentru PE

Deputatul PD-L în Parlamentul European Rareş Niculescu solicită Guvernului ca viitoarele alegeri pentru Parlamentul European să fie organizate potrivit principiului votului uninominal, alegătorul putînd să aleagă “între acei politicieni care au făcut ceva util şi cei care au fost simpli turişti la Bruxelles”. Niculescu a afirmat, de asemenea, că prioritatea sa în viitorul mandat, dacă îl va cîştiga, “va rămîne simplificarea accesului la fondurile europene pentru România şi cetăţenii ei”. Delegaţia Permanentă a PD-L Cluj a decis, sîmbătă, cu unanimitate de voturi, să susţină candidatura acestuia pentru un loc eligibil pe lista partidului pentru Parlamentul European.

Meleşcanu candidează pentru o funcţie în BPC

Vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu a declarat, ieri, că îşi va depune candidatura la o funcţie în Biroul Politic, cu speranţa de a ieşi printre primii 15 candidaţi, pentru a prinde o funcţie de vicepreşedinte în conducerea PNL. El a menţionat că la congres “nu vor fi foarte mari diferenţieri”, afirmînd că, după toate probabilităţile şi dacă congresul va fi de acord, “se va da un singur vot pe BPC şi pentru cei care candidează la funţia de vicepreşedinte şi la cei pentru membru simplu, pornind de la ideea foarte practică că toată lumea în BPC are dreptul la un vot”. Liberalii se vor reuni în congres, în 20 şi 21 martie, la Palatul Parlamentului, pentru alegerea unei noi conduceri şi pentru modificarea statutului formaţiunii.

Diaconescu, în vizită de lucru în Germania

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, va efectua o vizită de lucru în Republica Federală Germania, în perioada 3-4 martie 2009, la invitaţia ministrului federal german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Programul vizitei la Berlin va cuprinde convorbiri oficiale, urmate de o conferinţă de presă la Ministerul federal de Externe, o întrevedere cu vicepreşedintele Bundestag-ului german, Susanne Kastner, şi convorbiri cu preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum. Ministrul Diaconescu va susţine o conferinţă la Fundaţia Friedrich Ebert, cu tema “Are nevoie UE de o Ostpolitik?” şi va acorda interviuri publicaţiilor Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung şi postului de radio Deutsche Welle. De la Berlin, Diaconescu se va deplasa în landurile Hessen şi Renania-Palatinat, unde va avea întrevederi cu prim-miniştrii celor două landuri, Roland Koch şi Kurt Beck, precum şi cu preşedintele Parlamentului din Hessen, Norbert Lammert.

Întîlnire între deputaţii minorităţilor şi premierul Boc

Deputaţii din grupul minorităţilor naţionale au discutat, ieri, cu premierul Emil Boc despre proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale, despre cifrele de şcolarizare şi despre romii din Italia. Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a precizat că Statutul minorităţilor naţionale “este o chestiune rămasă nerezolvată şi pe care va trebui să o rezolvăm la un moment dat. Cînd şi cum, vom vedea”. De asemenea, el a arătat că s-a stabilit să aibă loc o întîlnire între Partida Romilor şi Guvern, în care să se discute “despre ce s-a întîmplat în Italia şi despre cum ar putea să ajute organizaţiile de romi”. Pambuccian a precizat că aceasta a fost prima întîlnire a grupului minorităţilor naţionale cu Boc, adăugînd că astfel de discuţii cu primul-ministru vor avea loc trimestrial. Surse parlamentare au declarat că reprezentanţii minorităţilor naţionale i-au solicitat premierului Boc să înceapă o nouă rundă de discuţii pentru o nouă formă a proiectului de lege privind Statutul minorităţilor naţionale. Totodată, au fost exprimate unele nemulţumiri privind relaţia dintre grupul parlamentar la minorităţilor naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, care este ordonatorul principal de credite pentru minorităţi, deputaţii arătînd că ei nu sînt subordonaţi SGG.