Rusia - Militantă franceză pentru drepturile sociale, atacată cu o seringă la Moscova

Un sociolog francez care militează pentru drepturile sociale în Rusia a fost agresat de trei ori în ultimele trei săptămîni, la Moscova, ultima dată joi, de persoane înarmate cu o seringă ce conţinea un lichid neidentificat, a povestit, sîmbătă, victima, Catrine Clement. Cei doi agresori au înfipt acul în pulpa femeii, în timp ce aceasta se ducea la o cafenea pentru a vorbi la o conferinţă în faţa unor asociaţii şi intelectuali de stînga. “Seringa este la poliţie, pentru expertiză”, a adăugat Catrine Clement, care consideră că această agresiune, a treia în ultimele trei săptămîni, este o operaţiune de intimidare, pentru a o face să renunţe la activităţile în favoarea imigranţilor şi la criticile la adresa primarului Iuri Lujkov. Clement, care trăieşte în Rusia din 1994 şi a înfiinţat în 2004 un organism, Institutul pentru Acţiuni Colective, a fost lovită în faţă şi geanta i-a fost furată la 24 octombrie, înainte de o mişcare de protest care cerea demisia lui Lujkov. Miercuri, un tînăr a urmărit-o, a insultat-o şi a lovit-o pe stradă, a povestit femeia. “Sînt sigură că toate aceste incidente sînt legate. Cred că mulţi ar fi fericiţi să renunţ la activităţile mele militante, să revin în Franţa”, a spus ea, vorbind despre “fascişti” şi “mafia construcţiilor” imobiliare din Moscova. Clement a declarat că în ultimele luni s-a înregistrat “o intensificare a actelor criminale împotriva mişcărilor sociale din Rusia”.

China - Galerie de metrou surpată

Cel puţin trei oameni au murit şi alţi 17 sînt daţi dispăruţi în China, după surparea unei galerii de metrou aflate în construcţie. În urma incidentului s-a format un crater uriaş care a înghiţit 11 vehicule. Muncitorii care lucrau la amenajarea tunelului subteran au reuşit cu greu să se salveze. 30 dintre ei s-au urcat în liftul care îi aduce la suprafaţă la timp, alţi trei au fost îngropaţi sub tunel. Trupul neînsufleţit al unuia a fost recuperat de echipele de salvare. Cea de-a doua victimă este pasagerul unui taxi, în timp ce un al treilea cadavru nu a fost identificat încă. Surparea galeriei a dus la formarea unui crater de 15 metri adîncime şi 75 de metri lungime. Eforturile de salvare a celor daţi dispăruţi sînt în pericol din cauza unui rîu din apropiere, care a inundat tunelul. Cauzele tragediei rămîn deocamdată necunoscute.

Franţa - Zeci de zboruri anulate

Greva a continuat şi ieri în rîndul angajaţilor companiilor aviatice Alitalia şi Air France. Sîmbătă, zeci de zboruri au fost anulate pe aeroporturile din Italia şi Franţa, iar greviştii ameninţă că situaţia se va prelungi şi în zilele următoare. În timp ce piloţii francezi protestează faţă de creşterea vîrstei de pensionare, angajaţii italieni sînt nemulţumiţi de programul de lucru. Toate cursele spre Madrid, Roma, Stuttgart, Lisabona, Moscova, Praga sau Toulouse, care erau programate să decoleze sîmbătă de pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris au fost anulate. Pasagerii nemulţumiţi au dat vina pe protestatari. Piloţii Air France şi personalul de pe aeroport sînt nemulţumiţi de creşterea vîrstei de pensionare de la 60 la 65 de ani. Protestul a început vineri dimineaţă şi va dura pînă astăzi la miezul-nopţii. Pierderile sînt aşteptate să atingă 100 de milioane de euro. Din cauza grevei Alitalia, peste 40 de zboruri naţionale şi internaţionale de la Roma şi Milano au fost anulate. Aflaţi în grevă de o săptămînă, piloţii companiei aeriene sînt nemulţumiţi de creşterea numărului de ore de muncă impuse prin contract de investitorii care au preluat compania.

Ungaria - Sancţiuni pentru extremişti

Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a anunţat, după întîlnirea cu omologul său slovac, Robert Fico, că Guvernul va lua măsuri împotriva grupurilor radicale şi ultranaţionaliste ungare. ”I-am cerut ministrului Justiţiei să modifice legislaţia actuală, pentru a putea acţiona legal împotriva extremei-drepte”, a anunţat el. ”Trebuie să înţelegem efectul distructiv pentru imaginea Ungariei pe scena internaţională provocat de cei care fac paradă în uniforme ce amintesc ce cele mai nefaste ideologii ale secolului trecut”, a subliniat premierul. Gyurcsany şi Fico au adoptat sîmbătă, după săptămîni de tensiuni naţionaliste, o declaraţie comună ce denunţă violenţa. Gyurcsany a mai spus că-i va propune lui Fico să se ajungă la o definire a drepturilor minorităţilor naţionale. El a subliniat că Budapesta aşteaptă încă rezultatele anchetei slovace asupra acţiunii poliţiei la meciul de fotbal din 1 noiembrie din Slovacia, reacţie pe care Ungaria o consideră disproporţionată. Aceste violenţe s-au soldat cu 15 răniţi şi 30 de arestări. Premierul ungar l-a invitat pe Fico la Budapesta la începutul anului viitor, subliniind că marea majoritate a ungarilor şi slovacilor se respectă reciproc. ”Exportarea fascismului şi ideologiilor extremiste din Ungaria este inacceptabilă pentru Slovacia”, a spus sîmbătă premierul slovac. El a adăugat că, dacă cineva dă foc drapelului ungar în Slovacia, merge la închisoare. În timpul unor incidente la Budapesta, în faţa ambasadei slovace, manifestanţii au ars drapelul slovac, gest condamnat de Guvernul ungar.

Islanda - Miting pentru alegeri anticipate

Între cinci şi şase mii de persoane au manifestat în linişte, sîmbătă, la Reykjavik, împotriva Guvernului şi conducerii băncii centrale, în contextul în care Islanda se confruntă cu o gravă criză economică, a anunţat poliţia. Manifestanţii, care vor alegeri anticipate şi schimbarea conducerii băncii centrale, aveau pancarte pe care se putea citi ”Stop corupţiei”. În marja manifestaţiei oficiale, sute de persoane au aruncat cu hîrtie igienică în clădirea Parlamentului. De cinci săptămîni, islandezii manifestează în fiecare sîmbătă, iar numărul participanţilor creşte de la săptămînă la săptămînă. Economia islandeză, extrem de dependentă de sistemul său financiar, a fost grav afectată de criza financiară internaţională. Primele trei bănci ca importanţă au fost naţionalizate la începutul lunii octombrie, iar Guvernul negociază în prezent un ajutor financiar internaţional. Un număr mare de cetăţeni au pierdut mulţi bani, iar alţii au rămas cu datorii mari. Şi în Elveţia, peste o mie de persoane au manifestat sîmbătă, în faţa sediului celei mai mari bănci din ţară, UBS, la Zurich, pentru a protesta faţă de un plan de salvare a acesteia aprobat de autorităţi. Într-o ţară în care mişcările de protest sînt rare, manifestanţii au venit din toată Elveţia, la apelul Uniunii Sindicale Elveţiene (USS). Potrivit sindicatului, cel puţin 3.500 de persoane au manifestat împotriva ”profitorilor”, denunţînd planul de salvare pentru UBS în valoare de 60 de miliarde de franci. Poliţia a numărat doar 900 de persoane. Pe lîngă o depreciere a activelor de aproape 47 de miliarde de dolari din cauza subprimelor (credite ipotecare riscante), banca are probleme cu justiţia americană. Un membru al conducerii sale a fost inculpat, alături de alţi angajaţi şi clienţi pentru fraudarea fiscului american, au anunţat, miercuri, autorităţile americane. În plus, UBS s-a confruntat cu o criză încredere, din iulie pînă în septembrie, clienţii săi retrăgînd depozite în valoare de 83,6 miliarde de franci.

Germania - Ecologiştii au preşedinte turc

Verzii din Germania l-au ales, sîmbătă, la conducerea partidului lor pe europarlamentarul Cem Ozdemir, primul german de origine turcă ce devine preşedinte al unei formaţiuni politice germane. Claudia Roth, care ocupa celălalt post de copreşedinte al partidului, a fost realeasă cu peste 82% din voturi de cei 771 de delegaţi reuniţi pentru congresul anual la Erfurt, în estul Germaniei. Cem Ozdemir, în vîrstă de 42 de ani, îl înlocuieşte pe Reinhard Buetikofer, care se retrage din funcţie după şase ani. Ozdemir, născut în sud-vestul Germaniei, într-o familie de imigranţi turci, a fost ales cu aproape 80% din voturi. Verzii, parteneri în coaliţia guvernamentală a social-democratului Gerhard Schroeder din 1998 pînă în 2005, sînt în prezent în opoziţie. Ei dispun de 51 dintre cele 612 locuri din Parlamentul de la Berlin. Ozdemir a fost primul politician de origine turcă ales în Bundestag în 1994, la doi ani după ce obţinuse cetăţenia germană.

Pakistan - Acord tacit cu SUA

SUA şi Pakistanul au încheiat, în septembrie, un acord tacit privitor la raidurile efectuate de dronele Predator în teritoriul pakistanez, care prevede ca Islamabadul să le autorizeze, condamnîndu-le însă public, iar SUA să nu le sprijine deschis niciodată, afirmă ”Washington Post”. Potrivit acestui acord, avioane americane fără pilot au lansat recent rachete în teritoriul pakistanez odată la patru-cinci zile. Acordul coincide cu o suspendare a operaţiunilor militare terestre ale forţelor speciale americane în Pakistan. Preşedintele pakistanez, Asif Ali Zardari, a spus săptămîna trecută că nu a mai avut loc niciun atac terestru de la o operaţiune, din 3 septembrie, denunţată de ţara sa. Un oficial pakistanez a spus că acordul este un compromis bun la ora actuală. Potrivit sursei, ”fostul lider pakistanez, Pervez Musharraf, oferea susţinere de faţadă, nu una reală americanilor”. Între decembrie 2007 şi august 2008, cînd Musharraf a plecat de la putere, au avut loc şase raiduri ale unor drone Predator în Pakistan, potrivit ziarului. De atunci au avut loc cel puţin 19 raiduri. Cel mai recent a avut loc vineri, cînd 11 persoane, printre care şase insurgenţi, au fost ucise, potrivit cotidianului, care spune că acest atac a distrus un loc ce aparţinea lui Amir Gul, un comandant taliban suspectat de legături cu al-Qaida.