SUA - Dispozitiv suspect la aeroport

Un terminal al aeroportului John F. Kennedy din New York a fost evacuat luni, din cauza unui dispozitiv suspect, informează postul de televiziune Fox News. Potrivit sursei citate, a fost vorba de terminalul companiei JetBlue. Incidentul are loc în contextul reuniunii Adunării Generale ONU, care începe săptămîna aceasta la New York. Din fericire a fost vorba despre o alarmă falsă, iar activitatea la terminalul respectiv a fost reluată în scurt timp.

Estonia - Arestat pentru înaltă trădare

Parchetul eston a anunţat arestarea unui fost oficial de rang înalt din Ministerul Apărării, care se ocupă de gestionarea documentelor secrete şi a soţiei acestuia, suspectaţi de înaltă trădare. Herman Simm a lucrat timp de mai mulţi ani la implementarea sistemelor estone de protecţie a informaţiilor secrete, în cadrul pregătirilor pentru aderarea ţării la NATO, în 2004. El este suspectat că a strîns ilegal informaţii secrete şi le-a transmis unui stat străin, a declarat Gerrit Maesalu, purtător de cuvînt al Parchetului naţional. Pentru moment, numele acestui stat nu va fi menţionat, a adăugat el. Potrivit agenţiei Baltic News Service (BNS), Herman Simm este suspectat că a lucrat în beneficiul Rusiei vecine. Herman Simm a fost angajat al Ministerului Apărării pînă în 2001. Din decembrie 2004 pînă în mai 2005, el a ocupat funcţia de şef al poliţiei naţionale. Fostă republică sovietică, Estonia şi-a cîştigat independenţa în 1991. În 2004, ea a aderat la NATO şi UE.

Franţa - Victorie importantă a forţelor de stînga

Formaţiunile de stînga au înregistrat, duminică, o victorie importantă în Senat, Camera Superioară a Parlamentului francez, dominată în continuare de partidele de dreapta, în scrutinul indirect organizat pentru reînnoirea unei treimi din membrii săi. Aproape 50.000 de superdelegaţi, consilieri municipali, regionali, generali şi deputaţi, au fost chemaţi la urne pentru alegerea a 114 senatori, pentru un mandat de şase ani. O parte dintre aceşti senatori, mai exact 74 dintre ei, sînt aleşi prin scrutin majoritar în două tururi iar alta, 40 dintre ei, prin vot proporţional. Această adunare, care reprezintă colectivităţile locale, este formată în majoritate din bărbaţi cu vîrsta medie de 64 de ani. Ea are rolul de a examina şi vota legile înainte sau după Adunarea Naţională, Camera Inferioară a Parlamentului francez, dar nu dispune de puterea de a înlătura un Guvern, prerogativă care revine acesteia din urmă. Stînga, marea cîştigătoare în alegerile municipale şi cantonale din martie 2008 şi majoritară în colectivităţile teritoriale, a repurtat un avantaj semnificativ la acest scrutin, prin obţinerea a circa 20 de locuri, potrivit preşedintelui grupului PS din Senat, Jean-Pierre Bel. Acest avantaj nu este însă suficient pentru a răsturna echilibrul într-o cameră care nu a cunoscut o alternanţă politică de la debutul celei de-a cincea Republici, în 1958. Dreapta este favorizată de suprareprezentarea comunelor rurale de orientare tradiţională conservatoare. Înfiinţarea de 12 noi locuri în Senat, pentru departamentele fidele dreptei, i-a permis să îşi limiteze pierderile. De duminică seară, Senatul francez numără 343 de membri, faţă de 331 cîţi avea în componenţă anterior. Preşedintele Senatului, al doilea oficial în ierarhia de stat, va fi ales la 1 octombrie. Printre favoriţii pentru ocupare acestei poziţii se numără fostul premier Jean-Pierre Raffarin şi fostul ministru al Muncii, Gerard Larcher, ambii membri ai UMP.

Slovenia - Opoziţia de stînga a cîştigat alegerile

Partidul Social Democrat (SD, fost comunist), formaţiune de opoziţie, a cîştigat, duminică, la limită, alegerile legislative din Slovenia, în faţa Partidului Democrat Sloven (SDS) condus de premierul Janez Jansa. Potrivit Comisiei Electorale, duopă numărarea a 99,7% de buletinele de vot, mai puţin cele exprimate prin corespondenţă care reprezintă două procente din numărul total şi ale căror rezultate nu vor fi comunicate pînă la 29 septembrie, social-democraţii au obţinut 30,50% din voturi, adică 29 de locuri în Legislativ, iar SDS 29,32 procente din voturi, echivalentul a 28 de locuri. Rezultatul este însă unul neaşteptat pentru social-democraţii conduşi de un fost comunist, Borut Pahor, în vîrstă de 45 de ani. La scrutinul din 2004, formaţiunea a obţinut doar 10,17% din voturi, clasîndu-se pe locul trei. În ceea ce-l priveşte pe Janez Jansa, acesta a înregistrat un rezultat cu puţin peste nivelul celui din 2004, cînd a obţinut 29,07% din voturi. În condiţiile în care diferenţa dintre cele două formaţiuni este foarte strînsă, Janez Jansa poate spera în continuare că rezultatul final va fi îmbunătăţit după numărarea voturilor exprimate prin corespondenţă, în majoritate de către slovenii care trăiesc în străinătate şi care se numără, în mod tradiţional, printre simpatizanţii SDS. El şi-a recunoscut înfrîngerea, apreciind că adversarul său social-democrat are mai multe şanse de a forma Guvernul. Campania electorală a fost marcată de acuzaţiile de corupţie formulate împotriva lui Jansa de către televiziunea publică finlandeză, potrivit căreia şeful Guvernului de la Ljubljana ar fi primit mită din partea companiei producătoare de armament Patria, în schimbul unui contract militar important. Opoziţia a profitat, de asemenea, şi de dificultăţile economice cu care se confruntă Slovenia, “elev model” în rîndul fostelor state comuniste recent aderate la NATO şi UE.

Rusia - Convorbiri despre criza georgiană

O delegaţie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a sosit, luni, la Moscova, pentru convorbiri cu liderii politici ruşi, pe tema relaţiilor cu Georgia. Delegaţia condusă de belgianul Luc Van den Brande a avut convorbiri cu adjunctul comandantului Statului Major al armatei ruse, Anatoli Nogoviţin şi cu vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, Aleksandr Torcin. Un dejun de lucru a fost prevăzut la Duma de Stat, cu membri ai comisiilor Camerei Inferioare a Parlamentului. Delegaţia europeană s-a întîlnit şi cu adjunctul ministrului de Externe, Aleksandr Gruciko şi cu adjunctul ministrului pentru Situaţii de Urgenţă, Vladimir Pucikov, iar astăzi se va întîlni cu preşedintele Dumei, Boris Grizlov. Delegaţia se va deplasa ulterior în Georgia, pentru a pregăti o dezbatere de urgenţă asupra consecinţelor conflictului dintre Rusia şi Georgia, temă care va fi tratată cu prioritate în sesiunea de toamnă a APCE.

Turcia - Nou-născuţi morţi în spitalul din Izmir

13 nou-născuţi care sufereau probabil de o boală infecţioasă, potrivit presei, au murit în decurs de 24 de ore, într-un spital public din Izmir, în vestul Turciei. Directorul pentru Sănătate Publică din oraşul Izmir, Mehmet Ozkan, a declarat pentru agenţia de presă Anatolia că o echipă medicală a declanşat o anchetă pentru a stabili cauza acestor decese. Cadavrele a cinci bebeluşi, care au fost încredinţate părinţilor pentru a-i înmormînta, vor fi exhumate conform instrucţiunilor unui procuror care se ocupă de ancheta judiciară, cu scopul de a fi întocmită autopsia. Potrivit presei, decesele, provocate cel mai probabil de o boală infecţioasă contactată de bebeluşi, născuţi prematur, au intervenit sîmbătă şi duminică, la unitatea de urgenţă pediatrică de la unul dintre principalele spitale din cea de-a treia metropolă a Turciei, situată la Marea Egee. În iulie, 27 de bebeluşi născuţi prematur au murit în două săptămîni, într-o maternitate din capitala Ankara. Medicii au identificat mai multe cauze (infecţii, insuficienţă cardiacă sau complicaţii la naştere), însă un sindicat a reclamat condiţii precare de igienă. Spitalul este unul dintre cele mai frecventate din Ankara şi primeşte cazuri dificile din întreaga ţară.

Irak - Atentat în centrul Bagdadului

Un atentat cu maşină-capcană a provocat moartea a trei civili irakieni şi rănirea altor şapte, luni, în centrul Bagdadului. Explozia a avut loc în jurul orei 12.00 (12.00, ora României) la Karrada, un cartier din centrul capitalei irakiene. Atentatul a incendiat o clădire rezidenţială şi mai multe magazine şi a distrus cinci maşini. Karrada este situat de cealaltă parte a rîului Tigru faţă de Zona Verde, sectorul fortificat care găzduieşte numeroase ambasade şi clădiri guvernamentale.

Japonia - Taro Aso, nominalizat pentru funcţia de premier

Naţionalistul Taro Aso a fost nominalizat, luni, pentru funcţia de premier, de către Partidul Liberal Democrat (PLD), formaţiunea niponă de guvernămînt. Aso a fost ales preşedinte al PLD cu 351 de voturi din totalul de 527 exprimate, după demisia fostului premier şi lider al liberal-democraţilor, Yasuo Fukuda, la 1 septembrie. El i-a devansat pe ceilalţi patru contracandidaţi în cursa pentru şefia partidului aflat la conducerea Japoniei de peste 50 de ani. În vîrstă de 68 de ani, fostul ministru de Externe va fi cel mai sigur învestit în funcţia de premier, mîine, de către Camera Deputaţilor, dominată de PLD. El şi-a axat campania electorală pe promisiunea de a consolida ponderea politică şi militară a Japoniei la nivel mondial şi de a relansa economica niponă ameninţată de recesiune. Aso a promis ca va reexamina un plan de asigurări de sănătate adoptat de fostul premier Fukuda şi care a generat nemulţumirea populaţiei nipone, ducînd în final la demisia fostului lider al Executivului de la Tokyo. Principala misiune a lui Aso este de a asigura victoria PLD la alegerile legislative în faţa principalei formaţiuni de opoziţie, Partidul Democrat din Japonia. Scrutinul este programat să aibă loc în septembrie 2009, dar liderii partidului de guvernămînt vor să îl devanseze pentru a profita de cota ridicată de popularitate de care se bucură Aso. Aso a fost secondat în cursa internă de ministrul Politicii Economice şi Bugetare, Kaoru Yosano, care a obţinut 66 de voturi şi care şi-ar putea păstra postul în viitorul Executiv. Yuriko Koike, fost ministru al Apărării şi prima femeie implicată în cursa pentru funcţia de premier, a fost votată de 46 de delegaţi. Fiul guvernatorului capitalei Tokyo, Noboteru Ishihara şi un alt fost ministru al Apărării, Shigeru Ishiba, au obţinut 37 şi, respectiv, 25 de voturi.

Thailanda - A început procedura de extrădare a lui Viktor Bout

Un tribunal thailandez a demarat, luni, procedura de extrădare a traficantului rus de arme Viktor Bout, care ar putea fi transferat în SUA pentru a răspunde acuzaţiilor de terorism. Curtea Penală de la Bangkok trebuie să determine dacă există suficiente dovezi pentru extrădarea lui Viktor Bout, cunoscut în ţările occidentale drept “negustorul morţii”, pentru traficul de arme din ultimii 15 ani dintre Africa şi America de Sud, via Afganistan. Viktor Bout, în vîrstă de 41 de ani, fost ofiţer al forţelor aeriene din armata sovietică, devenit om de afaceri, a fost reţinut în martie, de poliţiştii thailandezi şi de agenţi americani care au pretins că asunt membri ai Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), care căutau să cumpere arme. Acuzatul nu a făcut luni nicio declaraţie presei, cînd a intrat în sala de audieri, îmbrăcat într-o uniformă pentru deţinuţi, de culoare portocalie şi legat la picioare cu lanţuri. Avocaţii săi au făcut apel, calificînd detenţia sa drept ilegală. Departamentul american de Justiţie a reţinut patru capete de acuzaţie împotriva lui Viktor Bout, care riscă închisoare pe viaţă în SUA. Autorităţile americane îl acuză că a încercat să vîndă arme grupării FARC şi că a complotat pentru uciderea unor cetăţeni americani. El este totodată acuzat de complot în vederea uciderii unor oficiali şi angajaţi americani şi de complot pentru achiziţionarea de rachete antiaeriene. Următoarea audiere pentru extrădare în Thailanda va avea loc la 10 octombrie.