Italia - Român beat, arestat după ce a provocat un grav accident rutier
Un cetăţean român a fost arestat sîmbătă seară, la Roma, după ce, conducînd în stare de ebrietate, a provocat un grav accident rutier, în urma căruia o persoană a murit, iar un agent de poliţie a fost rănit. Românul, care conducea un autoturism Opel Corsa, l-a lovit pe un agent de poliţie, iar apoi s-a ciocnit cu un vehicul care circula din sens opus, în care se aflau două femei. O femeie de 82 de ani aflată în vehiculul lovit de Opelul Corsa şi-a pierdut viaţa în accident, iar agentul de poliţie a suferit răni grave. Analizele efectuate de poliţie după accident au indicat că şoferul român consumase băuturi alcoolice, motiv pentru care a fost arestat pentru omor prin imprudenţă.
Spania - Atentat în Ţara Bascilor
Şase persoane au fost rănite duminică dimineaţă, în urma exploziei unei maşini-capcană în faţa comisariatului de poliţie din regiunea Ondarroa din Ţara Bascilor, atribuită organizaţiei separatiste basce ETA. Explozia din Ondarroa s-a soldat cu şase răniţi, trei poliţişti şi trei civili, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului basc de Interne. Explozia nu a fost precedată de niciun avertisment. Acesta este cel de-al doilea atentat comis în Ţara Bascilor în noaptea de sîmbătă spre duminică, o altă maşină-capcană explodînd în jurul orei 24.00, la Salburua, un cartier nou din suburbia Vitoria, la scurt timp după un apel telefonic anonim adresat poliţiei locale. Potrivit poliţiei, explozia nu s-a soldat cu victime. Cele două atentate sînt atribuite organizaţiei separatiste basce ETA, de către presa spaniolă, ipoteză considerată foarte plauzibilă de Ministerul basc de Interne. ETA este considerată responsabilă de moartea a 823 de persoane în 40 de ani de violenţe comise pentru obţinerea independenţei Ţării Bascilor. Ultima serie de atentate datează din 17 august, cînd organizaţia a amplasat trei bombe (între care două au explodat) pe litoralul spaniol, la Malaga, în Andalusia. Marţi, un poliţist a descoperit o bombă-ventuză pe maşina sa, care nu a explodat însă.
Marea Britanie - Torturată 13 ore pentru că ar fi furat un telefon mobil
O tînără de 19 ani a fost torturată timp de 13 ore, de două femei care au acuzat-o pe nedrept că a furat un telefon mobil, relatează ”Daily Mail”. Katie McNamara a fost chemată de prietena sa, Francesca Raby, de 18 ani, într-o casă unde a fost sechestrată şi bătută. În timpul torturii, Raby şi prietena sa, Kelly Louise Garrity, de 26 de ani, au lovit-o cu pumnii şi picioarele, au ars-o şi înjunghiat-o pe McNamara, după care au închis-o într-un dulap. Cele două femei i-au tăiat părul victimei şi au obligat-o să îşi lingă propriul sînge de pe podea. După ce Raby şi Garrity au fost condamnate pentru agresiune şi sechestrare, McNamara, acum în vîrstă de 20 de ani, a povestit despre chinurile prin care a trecut. ”Credeam că voi muri. Ele m-ar mai fi ţinut o noapte dacă nu venea un vecin. Le rugam să înceteze, dar ele continuau şi rîdeau de mine. Mi-au tăiat părul, m-au dus în faţa unei oglinzi şi mi-au spus că acum nu mai arăt aşa drăguţă”, a povestit aceasta. Garrity a fost condamnată la patru ani de închisoare şi Raby la 40 de luni într-o instituţie de corecţie pentru tineri, după ce ambele au pledat vinovate. McNamara s-a certat iniţial cu Raby pentru că aceasta din urmă a acuzat-o că i-a furat telefonul mobil. Ulterior, în aceeaşi zi, Raby a sunat-o şi şi-a cerut scuze, chemînd-o la o adresă din Bolton. Cînd a ajuns la acea casă, cele două agresoare au tras-o de păr in bucătărie, unde au început să o lovească. Victima a fost dusă apoi cu un taxi într-o altă locaţie unde alţi doi bărbaţi au agresat-o. În timpul atacului, McNamara şi-a pierdut cunoştinţa de mai multe ori. Auzul victimei a fost afectat pe viaţă. O vecină a apărut în următoarea dimineaţă, iar Garrity şi Raby i-au arătat ce au făcut cu McNamara şi i-au spus că o vor omorî dacă spune ceva poliţiei.
Elveţia - Ministrul de Finanţe, în comă
Ministrul elveţian de Finanţe, Hans-Rudolf Merz, este în comă după ce a suferit un infarct, a anunţat, duminică, agenţia SDA, care susţine că Merz este în stare critică dar stabilă, iar medicii au decis să îl menţină în comă artificială.
SUA - Numeroşi imigranţi în ilegalitate, inclusiv români, arestaţi
Autorităţile federale americane au arestat peste 160 de imigranţi, între care şi români, în cursul unor operaţiuni efectuate în statele Illinois şi Indiana, a anunţat Agenţia pentru Imigraţie şi Vămi din SUA (ICE), citată de presa americană. O primă operaţiune - efectuată în oraşul Chicago (Illinois) şi în nordul statului Indiana - a vizat imigranţi care nu au menţinut contactul cu autorităţile sau pe numele cărora fuseseră emise ordine de deportare. În total, în această primă operaţiune au fost arestaţi 144 de imigranţi, dintre care 110 în vederea expulzării şi alţi 34 care locuiau ilegal în SUA. Potrivit ICE, este vorba de imigranţi din 26 de ţări, inclusiv din state membre UE precum România, Bulgaria, Lituania, Polonia, dar şi din Rusia, Albania, China, Colombia, Croaţia, Salvador, Guatemala, India, Mexic şi Irak. O altă operaţiune a vizat o reţea care falsifica documente pentru a le vinde imigranţilor aflaţi în ilegalitate. Cel puţin 21 de persoane, majoritatea imigranţi, au fost arestate de autorităţile federale în cartierul Little Village din Chicago. Reţeaua din Chicago realiza venituri de milioane de dolari, în condiţiile în care un document falsificat era vîndut cu circa 150 de dolari.
Suedia - Împotriva globalizării
O manifestaţie organizată sîmbătă la Malmo, în Suedia, a reunit peste 10.000 de persoane în cadrul celui de-al cincilea Forum Social European (FSE) şi s-a desfăşurat fără incidente majore. Parada a început la ora 13.00 GMT (16.00 ora României), la Rosengaard, o suburbie a Malmo, şi s-a încheiat cîteva ore mai tîrziu, în centrul celui de-al treilea oraş ca mărime din Suedia. Marşul, care a reunit 10.000 de manifestanţi, potrivit poliţiei din Malmo şi 13.500, potrivit organizatorilor, a fost una dintre cele mai importante demonstraţii din ţara scandinavă. Cîţiva membri ai Black Blocks, un grup de acţiune violentă, au aruncat cu sticle în maşinile de poliţie, la încheierea manifestaţiei, dar niciun incident major nu a fost denunţat. FSE de la Malmo a început joi şi s-a încheiat duminică. Forumul s-a desfăşurat sub sloganul ”O altă Europă este posibilă” şi cuprinde 250 de seminarii şi 400 de activităţi culturale, la iniţiativa a 850 de asociaţii, organizaţii neguvernamentale, sindicate şi alte reţele. Aceasta este cea de-a cincea ediţie a FSE, după cea de la Atena (2006), Londra (2004), Paris Saint-Denis (2003) şi Florenţa (2002).
Germania - Violenţe la Koln
Confruntări violente între activişti de stînga şi forţele de ordine au avut loc, sîmbătă seară, la Koln, cu ocazia unui reuniuni antiislamice organizate de extrema-dreaptă, iar 500 de persoane au fost reţinute. Activiştii de stînga veniţi pentru a protesta faţă de organizarea conferinţei, anulată în ultimul moment, au început să atace forţele de ordine, aruncînd pietre, sticle incendiare, petarde şi ridicînd baricade. Violenţele au încetat la lăsarea nopţii şi s-a instaurat calmul, a comunicat poliţia. Aproximativ 40.000 de persoane au ieşit pe străzile din Koln, sîmbătă, pentru a protesta faţă de organizarea conferinţei antiislamice a mişcării Pro-Koln.
Ungaria - Incidente violente la Budapesta
15 persoane au fost reţinute şi şase rănite în confruntările care au avut loc, sîmbătă seara, la Budapesta, între extremişti de dreapta şi poliţie, după manifestaţiile paşnice împotriva rasismului, discriminării şi antisemitismului. O maşină a poliţiei a fost incendiată, iar alta a suferit avarii. Valoarea daunelor se ridică la câteva milioane de forinţi (zeci de mii de euro), potrivit poliţiei. Circa 200 de extremişti de dreapta s-au confruntat cu poliţia, sîmbătă seara, la Budapesta, atacînd magazine, maşini şi sedii ale instituţiilor.
Belgia - Posibilă criză politică
Premierul belgian, Yves Leterme, a pierdut, duminică, sprijinul naţionaliştilor flamanzi din NVA, care au trecut în opoziţie şi ar putea fi nevoit să demisioneze, aruncînd ţara într-o nouă criză politică. Conducerea NVA (Noua Alianţă Flamandă) a decis cu o largă majoritate să nu mai susţină majoritatea federală şi să nu mai participe la dialogurile cu francofonii pe tema reformării statului. Această decizie pune în dificultate alianţa politică în regiunea flamandă, deoarece NVA formează un cartel cu creştin-democraţii din CD-V, partidul premierului, care va trebui să aleagă între alianţa sa în prespectiva alegerilor din 2009 şi responsabilitatea guvernamentală. Leterme a exclus, pînă în prezent, ipoteza unei rupturi între CD-V şi NVA.
Slovenia - Alegeri legislative
Birourile de vot pentru scrutinul legislativ din Slovenia s-au deschis duminică, la ora 05.00 GMT (08.00 ora României), pe fondul acuzaţiilor de corupţie care planează asupra premierului Janez Jansa, în timp ce tabăra de stînga speră să revină la putere după patru ani de opoziţie. În total 1,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne, pentru a alege cei 90 de parlamentari. Din totalul mandatelor, 88 revin partidelor politice, iar două, minorităţilor maghiară şi italiană. Ultimul sondaj publicat creditează Partidul Democrat Sloven (SDS) al lui Janez Jansa cu 25% din voturi, iar partidul de opoziţie SD (fost comunist) cu 22,4%. Totuşi, formaţiunea premierului este departe de scorul de 29,09% obţinut în 2004, iar doi dintre partenerii săi de coaliţie - Partidul Poporului Sloven (SLS, centru-dreapta) şi Partidul Noua Slovenie (SNS, centru-dreapa) - nu ar obţine nici 4% pentru a intra în Parlament. În opoziţie, SD a primit sprijinul liberalilor din Partidul Democraţiei Liberale (LDS) şi al noului partid Zares. După declararea independenţei, în 1991, mica republică alpină a aderat la UE şi la NATO în 2004 şi a fost primită în zona euro în 2007. Scăderea ratei de creştere a Produsului Intern Brut (PIB), care în 2007 a înregistrat un nivel record de 6,8%, la 4,4 procente în acest an şi creşterea semnificativă a preţurilor au dominat campania electorală. Pe de altă parte, televiziunea publică finlandeză îi acuză pe Jansa şi pe alţi oficiali guvernamentali sloveni că au luat mită de la compania de apărare finlandeză Patria, care a cîştigat, în 2006, cel mai mare contract militar semnat vreodată de Ljubljana. Compania face obiectul unei anchete judiciare în Finlanda.
Franţa - Alegeri pentru reînnoirea unei treimi din mandatele senatoriale
Aproximativ 50.000 de mari electori au votat, duminică, în Franţa, pentru a înlocui o treime dintre membrii Senatului, Camera Superioară a Parlamentului, care va rămîne dominat de dreapta. Consilieri municipali, regionali, generali au ales 114 senatori, pentru un mandat de şase ani. O parte dintre senatorii vizaţi sînt aleşi prin scrutin majoritar cu două tururi (74 de mandate), iar restul prin scrutin proporţional (40 de mandate). Senatul, care reprezintă colectivităţile locale, este majoritar masculin şi cu o medie de vîrstă de 64 de ani. El examinează şi votează legile înainte sau după Adunarea Naţională, Camera Inferioară, dar nu poate înlătura Guvernul, contrar competenţelor deputaţilor. Stînga, marea cîştigătoare a ultimelor alegeri municipale şi cantonale din martie 2008, majoritară în colectivităţile teritoriale, urmează să cîştige zece pînă la 15 mandate, potrivit liderului socialist Francois Hollande. Dar echilibrul politic al acestei adunări, care nu a cunoscut niciodată alternanţa de la începutul celei de-a cincea Republici, în 1958, nu ar trebui să se schimbe. Dreapta este favorizată de suprareprezentarea micilor comune rurale, conservatoare prin tradiţie. Pe de altă parte, crearea a 12 noi locuri, în principal în departamentele loiale dreptei, îi va permite acesteia să limiteze pierderile: Senatul a trecut duminică seara de la 331 la 343 de membri. UMP, partidul guvernamental de dreapta, care a pierdut majoritatea absolută la ultimele alegeri din 2004, riscă să îşi vadă din nou ameninţată dominaţia, situaţie care îl va obliga să negocieze mai mult cu aliaţii săi de centru şi radicali. În prezent, dreapta numără 159 de membri UMP, 30 de centru, zece radicali şi şase independenţi, în timp ce stînga regrupează 95 de socialişti şi ecologişti, 23 de comunişti şi şapte radicali de stînga.
China - Incendiu în discotecă
43 de persoane au murit şi alte 51 au fost rănite într-un incendiu delanşat într-o discotecă din sudul Chinei, aparent din cauza unor focuri de artificii, a anunţat, duminică, agenţia China Nouă. Incendiul s-a declanşat sîmbătă, în jurul orei 23.00 (18.00 ora României), în discoteca Dance King din oraşul Shenzhen, în apropiere de Hong Kong. Circa 900 de persoane erau prezente în discotecă pentru a asista la un spectacol, în momentul declanşării incendiului. Fotografiile publicate de site înfăţişează rudele persoanelor prezente în discotecă reunite în exterior şi plîngînd. Secretarul general al Partidului Comunist din regiunea Guangdong, Wnag Yang, a cerut autorităţilor să calmeze familiile victimelor. El a ordonat, de asemenea, găsirea persoanelor responsabile de tragedie şi consolidarea măsurilor de ajutor pentru îngrijirea răniţilor. Incendiile soldate cu victime sînt frecvente în China şi sînt atribuite nerespectării normelor de securitate. În 2007, 159.000 de incendii au fost înregistrate în China, acestea soldîndu-se cu 1.418 morţi şi 863 de răniţi, potrivit statisticilor recente ale Guvernului. În 2003, 311 persoane au murit într-o discotecă din oraşul Luoyang, în centrul Chinei, în timp ce în octombrie 2007, un incendiu declanşat la o uzină din provincia Fujian a provocat moartea a 37 de persoane.
Georgia - Inundaţii la Tbilisi
Precipitaţiile abundente din noaptea de vineri spre sîmbătă au provocat importante pagube în capitala georgiană Tbilisi, unde mai multe clădiri şi străzi au fost inundate, dar fără a se înregistra victime. În districtul Isani-Samgori, nivelul apei a atins trei metri, iar brigăzile de pompieri au lucrat toată noaptea pentru evacuarea persoanelor din casele inundate. În urma precipitaţiilor abundente, acoperişul aeroportului internaţional din Tbilisi a fost avariat, administraţia aeroportuară depunînd eforturi pentru repararea lui. Totodată, ploaia a îngreunat traficul pe autostrada Rustavi, inundată pe mai multe tronsoane, poliţia fiind nevoită să întrerupă circulaţia pentru cîteva ore.
Croaţia - Incendii forestiere
Autorităţile croate au ordonat evacuarea parţială a staţiunii Makarska, situată în sudul ţării, pe coasta adriatică, din cauza incendiilor forestiere care avansează. Incendiul de la Makarska, staţiune situată la 440 de kilometri sud de Zagreb, a izbucnit vineri seara, fiind alimentat de rafalele de vînt care ating 150 de kilometri pe oră. Coasta Adriaticii este afectată frecvent de incendii forestiere în lunile de vară. Aproximativ 800 de hectare de păduri de pin au ars, iar sute de pompieri au fost mobilizaţi pentru stingerea incendiilor. Cîteva localităţi au rămas fără electricitate.