Italia - Româncele, primele la amenzile pentru prostituţia în locuri publice

Poliţia a dat primele amenzi unor prostituate, majoritatea românce, şi clienţilor lor, la Roma, după intrarea în vigoare, marţi a unui decret al noului primar de dreapta, care interzice prostituţia în locuri publice, a informat miercuri presa italiană. În total, 17 prostituate şi trei clienţi au fost condamnaţi la plata unei amenzi de cîte 200 de euro fiecare. Prostituatele, majoritatea românce, le-au spus poliţiştilor că nu intenţionează să plătească amenda, potrivit “Corriere della Sera”. Primul client sancţionat, un mecanic italian de 23 de ani, a spus că nu era la curent cu noul decret şi a asigurat că nu îl va mai vota niciodată pe Gianni Alemanno, primarul ales în primăvară. Un sinidicat al poliţiştilor, Sulpm, a criticat imediat decretul, subliniind că va fi foarte greu ca prostituatele să fie obligate să plătească, ele neavînd, în general, un domiciliu fix. Alemanno a precizat că decretul său va rămîne în vigoare pînă la 31 ianuarie 2009, dată la care o lege naţională ce sancţionează prostituţia, al cărei proiect a fost adoptat în Consiliul de Miniştri, în urmă cu o săptămînă, va fi probabil adoptată definitiv în Parlament. Acest proiect propune sancţionarea cu 5 pînă la 15 zile de închisoare şi cu plata unei amenzi de 200 pînă la 13.000 de euro a oricărei persoane care practică prostituţia sau care profită de ea în locuri publice. Un înalt magistrat a denunţat proiectul, spunînd că este inutil să se creeze noi delicte, dacă acestea nu au nicio şansă să fie sancţionate. Tehnic, va fi imposibil de organizat un proces, din cauza garanţiilor de care beneficiază inclupatul, care poate tergiversa la nesfîrşit procedura, de exemplu, prin documente judiciare ce vor trebui depuse în străinătate. În plus, chiar şi în caz de proces, prostituata va fi încredinţată serviciior sociale, niciun judecător nu o va trimite la închisoare. Potrivit estimărilor unor asociaţii, între 50.000 şi 70.000 de persoane, dintre care o treime străine, se prostituează în Italia. 65% practică în stradă cea mai veche meserie din lume, iar 20% sînt minore.

Yemen - Atentat la ambasada SUA

Un atentat cu maşină-capcană care a vizat, ieri, ambasada SUA din Sanaa s-a soldat cu 16 morţi, şase agresori, şase militari şi patru civili, potrivit unui bilanţ furnizat de Ministerul de Interne. O grupare islamistă care se prezintă ca Jihadul islamic din Yemen a revendicat atacul şi a ameninţat că va lua drept ţinte următoare reprezentanţele Marii Britanii, Arabiei Saudite şi Emiratelor Arabe Unite. Ambasada SUA din capitala yemenită a fost ţinta unui atentat sinucigaş cu o maşină-capcană şi a focurilor de armă care au făcut mai multe victime, potrivit martorilor. Purtătorul de cuvînt al ambasadei americane a adăugat că mai multe explozii au urmat unei prime detonări, dar că nu este în măsură să dea informaţii despre natura acestor explozii secundare, speculîndu-se că ar fi tiruri de rachetă.

Rusia - Scurgere de amoniac la Sankt Petersburg

O persoană a murit şi 15 au fost rănite în urma unei scurgeri de amoniac ce s-a produs miercuri, într-o lăptărie din Sankt Petersburg. Scurgerea de amoniac s-a produs la ora locală 4.20 (3.20 ora României). Cauzele accidentului nu sînt cunoscute încă.

Germania - Judecat pentru că şi-ar fi îngropat prietena de vie

Un curier neamţ va fi judecat pentru că ar fi obligat-o pe prietena lui să-şi sape singură mormîntul şi apoi ar fi îngropat-o de vie, pentru că femeia a vrut să-l părăsească, informează “Daily Telegraph”. Karin Bueller, de 24 de ani, ar fi fost condusă de prietenul ei, Franc Gruenewald, de 40 de ani, într-o pădure din afara oraşului, cînd acesta şi-ar fi dat seama că tînăra vrea să-l părăsească pentru că era “un ratat”. Poliţiştii au spus, săptămîna aceasta, că femeia şi-a săpat mormîntul, a fost legată, strangulată şi aruncată în groapă. Rezultatele autopsiei indică urme de pămînt pe căile respiratorii ale victimei, ceea ce confirmă faptul că aceasta era în viaţă, cînd a fost îngropată. Procurorii susţin că tînăra era foarte frumoasă şi vivace, îi plăceau hainele de firmă, restaurantele de lux şi vacanţele scumpe. Franc Gruenewald a fost descris ca un ratat care şi-a jefuit de 300 de ori angajatorul, pentru a ţine pasul cu dorinţele prietenei lui. Ea l-a cunoscut în urmă cu 18 luni. A fost foarte îndrăgostită de el, la început. Apoi, şi-a dat seama că fura de la şeful lui şi sentimentele ei s-au schimbat, a spus mătuşa lui Karin. Gruenewald ar fi spus poliţiei că a furat de la şeful său după ce i s-a refuzat acordarea unui credit la bancă. Neamţul va apărea în faţa instanţei în cursul acestui an. El a fost arestat după ce un trecător a descoperit cadavrul lui Karin Bueller, îngropat superficial, după două luni de la crimă.

Irak - Baie de sînge la Bagdad

Cel puţin zece persoane au fost ucise iar alte 30 au fost rănite, ieri, la Bagdad, în cinci atentate teroriste, dintre care două cu maşini-capcană, au declarat oficiali din domeniul securităţii. Opt irakieni au murit în explozia a două maşini-capcană, atentate comise la un interval de cîteva minute, în cartierul al-Kharki din vestul capitalei Bagdad. Alte 25 de persoane au fost, de asemenea, rănite. Una dintre maşini era parcată pe o stradă unde se află mai multe cabinete medicale iar a doua era staţionată cîteva sute de metri mai încolo. Alte două persoane şi-au pierdut viaţa iar alte 13 au fost rănite, dintre care şase membri ai forţelor de securitate irakiene, în explozia a trei dispozitive artizanale în cartierul Zayouna din estul Bagdadului. O bombă care îl viza pe Essam al-Temimi, primarul sectorului al-Jedidah din Bagdad, a ucis un civil şi a rănit două dintre gărzile de corp. O altă persoană a murit în explozia unei mine amplasate pe strada Palestina. Alţi cinci irakieni au fost răniţi, dintre care trei poliţişti, în acest atentat care a vizat o patrulă a poliţiei. Şase persoane, dintre care trei militari irakieni, au fost răniţi după explozia unei mine artizanale în apropierea convoiului.

SUA - 30 de morţi după Ike

Numărul persoanelor care au murit în urma trecerii uraganului Ike în Texas a crescut, marţi, la 30. Postul local de televiziune KTRK a anunţat că 20 de persoane au murit în districtele Galveston şi Brazoria, pe care Ike le-a lovit direct duminică. În districtul Harris, unde se află şi oraşul Huston, autorităţile au confirmat moartea a 10 persoane din cauze ce au legătură cu furtuna, inclusiv a intoxicării cu monoxid de carbon de la generatoarele folosite în locuinţe. Bilanţul precedent, comunicat duminică de autorităţile locale, era de cinci morţi în staţiunea balneară Galveston, în statul Texas, în urma trecerii uraganului Ike. Galveston, localitate construită pe o limbă îngustă de pămînt între o lagună şi mare, a fost lovit în plin de uragan. Peste 20.000 de locuitori din totalul de 58.000 ai oraşului au rămas în Galveston pe perioada furtunii, însoţită de rafale de vînt care au depăşit pe alocuri 200 de kilometri pe oră.

Cuba - Ajutor american

SUA au autorizat vînzarea de lemn pentru construcţii şi de alimente în valoare de 250 de milioane de dolari către Cuba, vizată de un embargo în ultimii 46 de ani, pentru a ajuta insula devastată de uragane. Autorităţile cubaneze, care au estimat pierderile cauzate de trecerea uraganelor Ike şi Gustav la cinci miliarde de dolari, au cerut SUA să suspende, pentru cel puţin şase luni, embargo-ul asupra materialelor de construcţie şi accesului la credite. SUA au aprobat, printre altele, să trimită un ajutor de 10 milioane de dolari organizaţiilor neguvernamentale, pentru a-i ajuta pe sinistraţii cubanezi. SUA au impus un embargo asupra insulei comuniste în 1962. În octombrie 2000, Bill Clinton a semnat o lege care atenua termenii embargo-ului asupra Cubei. Textul autorizează exportul de medicamente şi alimente către această ţară, dar interzice finanţarea unor astfel de vînzări de către organisme guvernamentale sau bănci private americane. Aceste restricţii au fost suspendate în 2001, după trecerea uraganului Michelle, la cererea autorităţilor cubaneze şi sub presiunea agricultorilor americani. SUA reprezintă principalul furnizor de produse alimentare în Cuba, cu exporturi în valoare de 600 de milioane de dolari în 2007. Cuba a anunţat săptămîna trecută că a refuzat o donaţie umanitară de 500 de milioane de dolari din partea SUA, pe motivul că acestea au refuzat ridicarea embargo-ului asupra materialelor de construcţie. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a declarat la 7 septembrie că SUA nu sînt dispuse să ridice embargo-ul impus Cubei, în pofida uraganelor.

Italia - Peste 200 de persoane arestate pentru implicare în traficul cu cocaină

Poliţia italiană a anunţat, miercuri, arestarea a peste 200 de persoane implicate în traficul cu cocaină, într-o operaţiune comună cu FBI, care a avut loc în Italia, SUA şi America Latină. Peste 16 tone de cocaină şi circa 57 de milioane de dolari au fost confiscaţi în America Latină, mai ales în Mexic şi Panama, în cursul anchetei. Operaţiunea a dus la arestarea a peste 200 de persoane în SUA, Italia, Mexic şi Guatemala. Printre persoanele arestate figurează 16 presupuşi membri ai \'Ndrangheta, mafia din Calabria, care se aflau în SUA şi Calabria, sudul Italiei.

Norvegia - Datele confidenţiale a milioane de cetăţeni, trimise din greşeală presei

Datele confidenţiale a milioane de norvegieni au fost trimise din greşeală presei, a recunoscut Fiscul norvegian. Nouă ziare, posturi de radio şi TV au primit CD-rom-uri cu declaraţiile fiscale pe 2006 aparţinînd unui număr de patru milioane de persoane, o informaţie publică în Norvegia, dar şi numerele lor personale, care sînt confidenţiale. Acest număr personal poate servi la schimbarea adresei sau la comandarea de produse. ”Este foarte grav”, a spus ministrul de Finanţe, Kristin Halvorsen, care l-a convocat pe directorul Fiscului. ”Însă nimic nu indică faptul că aceste date au fost pierdute sau au căzut în mîini rele”, a subliniat oficialul. Fiscul a subliniat că documentele nu puteau fi deschise decît cu ajutorul unui cod. În august 2007, organismul pentru protecţia datelor s-a declarat îngrijorat că numerele personale a circa 60.000 de norvegieni, printre care cel al directorului acestui organism, au fost subtilizate pe Internet.

SUA - Captură record de droguri

Garda de Coastă americană a capturat, în Costa Rica, un vas asemănător unui submarin, echipat cu sistem de navigaţie complex şi încărcat cu şapte tone de cocaină. Oficialii americani au arestat, în timpul unei operaţiuni complexe din weekend, patru traficanţi de droguri columbieni ce se aflau la bordul vasului lung de 18 metri, construit din oţel şi fibră de sticlă. Autorităţile au intervenit chiar înainte lansării în apă a navei. Forţele speciale mexicane au capturat, în iulie, un submarin similar, în care au găsit 200 de pachete de cocaină. Ofiţerii americani de la Garda de Coastă au descins, sîmbătă noaptea, pe vasul traficanţilor, după ce un elicopter al Marinei a depistat ambarcaţiunea. Traficanţii au schimbat brusc direcţia navei cînd şi-au dat seama că ofiţerii sînt pe puntea acesteia, pentru a-i arunca în apă. Ei s-au supus ordinelor acestora de a nu acţiona sistemul de scufundare, după ce planul lor iniţial a eşuat. Fotografiile oficiale arată ambarcaţiunea încărcată cu 37 de baloturi cu cocaină, în valoare totală de 187 de milioane de dolari. Ofiţerii Gărzii de Coastă sînt de părere că vasul ar fi putut ajunge din America de Sud în SUA, fără a face opriri pentru provizii sau combustibil.

Belarus - Manifestanţi agresaţi de poliţie

Poliţia din Belarus a agresat mai mulţi manifestanţi, inclusiv lideri ai opoziţiei, reuniţi la Minsk, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la dispariţia unor opozanţi politici. Evenimentele intervin după ce miniştrii europeni de Externe au confirmat luni că sînt dispuşi să reexamineze sancţiunile împotriva regimului din Belarus şi să reia schimburile cu această ţară, dacă alegerile legislative programate la sfîrşitul acestei luni respectă valorile democratice. Aproximativ 50 de persoane au manifestat marţi, în Piaţa Octombrie din Minsk, afişînd portrete ale opozantului politic Viktor Goncear şi ale omului de afaceri Anatoli Krasovski, dispăruţi la 16 septembrie 1999, dar şi ale jurnalistului Dmitri Zavadski, dispărut în 2000 şi ale lui Iuri Zaharenko, opozant dispărut în primăvara lui 1999. Forţele de poliţie au încercuit manifestanţii şi i-au alungat din piaţă, bruscîndu-i şi lovindu-i la picioare, a constatat un jurnalist. Poliţiştii l-au lovit şi pe vicepreşedintele partidului de opoziţie Frontul Popular, Vinţuk Viaciorka şi pe fiul acestuia, Frantişek, militant în cadrul unei organizaţii de tineret.