Rusia - Manifestaţie în faţa unui consulat american din Extremul Orient rus

Membrii unui grup de tineret pro-guvernamental au demonstrat în faţa unui consulat american din Extremul Orient rus, luni, pentru a-l sprijini pe Aleksandr Kaşin, un cetăţean paralizat în urma unui accident în care a fost implicat un vehicul diplomatic american. Kaşin, rămas paralizat după ce maşina în care se afla a intrat în coliziune cu un vehicul la bordul căruia se afla consulul general american Douglas Kent, în 1998, a cerut despăbugiri în valoare de zece milioane de dolari pentru rănile suferite. Kaşin intrase anterior în greva foamei, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei sale, considerînd insuficiente despăgubirile de 100.000 de dolari acordate de Departamentul american de Stat. Arborînd pancarte cu mesajul “Stilul american de democraţie nu înseamnă altceva decît bani”, mai mulţi membri ai grupării de tineret Molodaia Gvardia (Tinerele Gărzi) au stat circa 30 de minute în faţa consulatului din Vladivostok, alături de Kaşin, pînă cînd poliţia le-a ordonat să plece. Liderul grupării, Maksim Gluşkov, a declarat că manifestanţii vor să atragă atenţia asupra refuzului Departamentului american de Stat de a-şi asuma responsabilitatea pentru acţiunile angajaţilor săi.

Austria - Milioane pentru eliberarea unor ostatici

Răpitorii celor doi cetăţeni austrieci capturaţi în Maghreb de gruparea al-Qaida cer o răscumpărare de cinci milioane de euro pentru eliberarea lor, potrivit cotidianului austriac “Kurier”, care citează “o sursă informată”, fără a oferi detalii. Anterior, o altă sursă apropiată celulei de criză înfiinţate în cadrul Ministerului austriac de Externe a declarat că răpitorii cer eliberarea militanţilor încarceraţi şi achitarea unei răscumpărări al cărei cuantum nu a fost făcut public. Cererea de răscumpărare a fost confirmată duminică de o serie de surse locale din nordul statului african Mali. Răpitorii au adresat, duminică seară, un ultimatum Guvernului austriac, care a expirat iniţial la miezul-nopţii, prin care cereau eliberarea militanţilor încarceraţi în Algeria şi Tunisia. Cei doi ostatici, Andrea Kloiber, de 44 de ani şi Wolfgang Ebner, de 51 de ani, au fost localizaţi în Mali, la 150 de kilometri nord de localitatea Kidal, potrivit mai multor surse. Guvernul din Mali a anunţat însă că nu deţine nicio informaţie privind localizarea geografică a ostaticilor. Cancelarul austriac, Alfred Gusenbauer, a cerut eliberarea imediată şi fără condiţii a ostaticilor, subliniind că Austria nu negociază cu teroriştii. Cei doi austrieci au fost răpiţi la 22 februarie, în timp ce se aflau în Tunisia, iar la 13 martie, gruparea al-Qaida din Maghreb a lansat un ultimatum autorităţilor austriece în care subliniau că “Austria este responsabilă de viaţa celor doi ostatici, în cazul în care revendicările nu le sînt satisfăcute”.

Ucraina - Trei foşti poliţişti, condamnaţi pentru uciderea unui jurnalist

Justiţia ucraineană i-a condamnat pe trei foşti agenţi de poliţie pentru asasinarea în anul 2000 a unui jurnalist de investigaţie, critic al fostului preşedinte Leonid Kucima. Gheorghi Gongadze, un cetăţean gruzin care lucra în Ucraina, a scris despre corupţie şi infracţionalitate într-o perioadă în care autorităţile ucrainene exercitau o puternică influenţă asupra presei. Cadavrul său decapitat a fost descoperit într-o zonă forestieră din apropiere de Kiev, la două luni după dispariţia în septembrie 2000. Craniul nu a fost descoperit niciodată. Procesul foştilor poliţişti a început în decembrie 2005, după ani de investigaţii şi după Revoluţia Portocalie din 2004, în urma căreia a fost înlăturat de la putere Leonid Kucima, el însuşi suspectat de implicare în această crimă. Fostul preşedinte a negat acuzaţiile. Tribunalul din Kiev l-a condamnat la 13 ani de închisoare pe Mikola Protasov, iar Valeri Kostenko şi Oleksandr Popovici vor petrece 12 ani în detenţie. Un al patrulea suspect în acest caz este dat în urmărire. ”Nu vom contesta decizia în justiţie, dar este greu să spunem că sîntem fericiţi”, a declarat Valentina Telicenko, avocatul familiei Gongadze. ”O asemenea condamnare gravă a foştilor poliţişti nu înseamnă că autorităţile nu trebuie să găsească persoanele care au ordonat crima”, a precizat avocatul.

Franţa - Poluare pe coasta atlantică

400 de tone de combustibil s-au scurs în estuarul fluviului Loira, în timpul operaţiunilor de încărcare a unei nave. Poluarea s-a produs duminică după-amiază, dar a fost semnalată abia ieri de autorităţile locale. Potrivit prefecturii, în zonă au fost aduse mai multe pompe şi au fost amplasate baraje plutitoare. Prefectura a avertizat că este vorba de un combustibil extrem de toxic şi a cerut localităţilor din zonă să izoleze perimetrul afectat, pînă la intervenţia echipelor specializate.

Israel - Rachetă testată

Israelul a testat pentru prima oară, săptămîna trecută, o rachetă capabilă să intercepteze rachete cu rază scurtă de acţiune de tipul celor lansate din Gaza asupra sudului teritoriului israelian, de către grupări armate palestiniene. Testul, primul de acest fel efectuat de israelieni, a avut loc în sudul ţării, potrivit postului de televiziune Canal 10, care a difuzat şi imagini. ”Acest sistem de armament va fi operaţional în 2010”, a declarat generalul Dany Gotlib, care coordonează activităţile de cercetare la Ministerul Apărării. Societatea israeliană Rafael, producătoare de armament, a primit de la Guvern sarcina de a pune la punct un sistem de armament numit ”bolta de fier”, capabil să doboare în zbor rachetele cu rază scurtă de acţiune (4-70 de kilometri) de tip Qassam (artizanale) şi Katiuşa. Premierul israelian, Ehud Olmert, vizitase în 22 ianuarie sediul companiei, pentru a se interesa de stadiul în care se află producerea sistemului de armament. Cu această ocazie, premierului i s-a arătat prototipul rachetei în curs de producţie pentru contracararea rachetelor cu rază scurtă de acţiune. Olmert făcuse presiuni asupra companiei pentru ca sistemul să fie operaţional cît mai curînd posibil, pentru a putea fi desfăşurat în sectorul din vecinătatea Fîşiei Gaza, atacat frecvent cu rachete de grupările armate palestiniene. În timpul războiului împotriva Hezbollah din Liban, din vara anului 2006, armata israeliană, una dintre cele mai moderne din lume, nu a reuşit să împiedice tirurile cu rachete Katiuşa, dispozitive rudimentare cu o rază de acţiune de pînă în 40 de kilometri. Circa 4.000 de asemenea rachete au fost lansate asupra nordului Israelului. La rîndul lor, localităţile israeliene vecine Fîşiei Gaza şi mai ales oraşul Sderot (24.000 de locuitori), sînt, de la declanşarea Intifadei, la sfîrşitul lunii septembrie 2000, ţinta regulată a rachetelor artizanale Qassam lansate de grupările armate palestiniene. Peste 4.000 de rachete Qassam au căzut în sudul Israelului, provocînd moartea a 14 persoane, dintre care 11 la Sderot.

China - Recunoaşterea Bisericii Ortodoxe

Noul mitropolit grec de Hong Kong şi al Asiei de Sud-Est, ÎPS Nektarios, întronizat în data de 1 martie 2008, în Catedrala Sf. Luca din Hong Kong, a declarat că una dintre priorităţile noii sale misiuni este şi dobîndirea recunoaşterii Bisericii Ortodoxe de către Guvernul chinez. ”Sînt foarte mulţi credincioşi ortodocşi în oraşele-port din sudul Chinei. Grecii care lucrează acolo aşteaptă construirea unei biserici”, a declarat ÎPS Nektarios. În prezent, în China sînt recunoscute ca religii oficiale daoismul, budhismul, islamismul, catolicismul şi protestantismul, cu toate că şi alte grupuri religioase mai mult sau mai puţin numeroase îşi desfăşoară activitatea neoficial în ţară.

Olanda - Noutăţi de la Haga

Fostul şef al informaţiilor sîrbe, Jovica Stanişici, personaj-cheie pentru a înţelege rolul Serbiei în războaiele care au devastat fosta Iugoslavie în anii 90, a fost absent la deschiderea procesului care i-a fost intentat pentru crime de război şi împotriva umanităţii la Tribunalul Penal Internaţional (TPI). Judecătorul Patrick Robinson, preşedintele de audienţă al TPI pentru fosta Iugoslavie, a ţinut o şedinţă cu uşile închise, după care a luat o pauză de 45 de minute pentru a se decide care va fi procedura ce va urma. Apărarea şi autorităţile de la Belgrad au motivat absenţa medical, Stanişici, în vîrstă de 57 de ani, suferind de cancer la stomac. Celălalt inculpat în proces, Franko Simatovici, adjunctul lui Stanişici, a fost prezent. Procesul celor doi ar putea dezvălui conspiraţia criminală a oamenilor politici sîrbi, care vroiau să creeze un mare stat sîrb şi rolul occidentalilor în acest război, aşa cum numai Miloşevici ar fi putut s-o facă. Stanişici a fost şef al Siguranţei Statului şi al Ministerului de Interne sîrb între decembrie 1991 şi octombrie 1998. Timp de şapte ani a fost martor la toate deciziile fostului preşedinte. Simatovici, numit Frenki, în vîrstă de 57 de ani, a fost membru al Siguranţei Statului între 1978 şi 2001 şi conducea divizia care se ocupa de acţiunile speciale. Cei doi pledează nevinovat la acuzaţiile de crimă de război şi crimă împotriva umanităţii pentru execuţii comise în timpul războaielor din Croaţia(1991-1995) şi Bosnia(1992-1995).

Albania - Demisia ministrului Apărării

Ministrul albanez al Apărării, Fatmir Mediu, a demisionat ieri, după accidentul de la depozitul militar de lîngă Tirana, soldat cu cel puţin 15 morţi şi 300 de răniţi, a anunţat purtătorul de cuvînt al guvernului, Grid Rroji. Mediu era ministru din august 2005, este şi preşedintele Partidului Republican, mică formaţiune de dreapta în coaliţia cu Partidul Democratic al premierului Sali Berisha. Opoziţia de stînga ceruse demisia sa, ca şi pe cea a premierului, pe care îi consideră responsabili pentru tragedia de sîmbătă. Forţele speciale au anunţat ieri descoperirea a patru noi cadavre, numărul persoanelor decedate ajungînd la 15.

FYROM - Compromisuri în problema numelui ţării

Macedonia a anunţat că este pregătită să accepte compromisuri în negocierile cu Grecia privind numele său, pentru a deschide astfel posibilitatea primirii invitaţiei de aderare la NATO în cursul summit-ului de la Bucureşti, relatează ”Financial Times” în ediţia online. Emisarul ONU Matthew Nimitz a avut, luni, o ultimă rundă de negocieri, la Viena, cu reprezentanţii Macedoniei şi Greciei, în căutarea unui nou nume pentru fosta republică iugoslavă. Grecia, membră NATO, ameninţă că va bloca aderarea Macedoniei, dacă această ţară nu-şi va schimba denumirea, Atenta afirmînd că numele Macedonia aparţine exclusiv patrimoniului cultural grecesc. Luna trecută, emisarul ONU a propus cinci modificări pentru rezolvarea disputei. Dintre acestea, Guvernul de la Skopje este dispus să accepte denumirea Republica Democrată Macedonia, în timp ce Atena ar accepta Republica Macedoniei Superioare.

Kuweit - Demisia Guvernului

Membrii Guvernului din Kuwait i-au prezentat, luni, demisiile premierului emiratului, relatează agenţia de presă KUNA. ”Prim-vicepremierul, ministrul Apărării şi ceilalţi miniştri i-au prezentat demisiile prim-ministrului, şeicului Nasser Mohammad Al-Ahmad Al-Sabah”, a declarat Faycal Al-Hajji, ministrul de Stat pentru Afacerile Guvernului. Potrivit unor surse parlamentare, premierul va prezenta demisiile miniştrilor prinţului moştenitor Nawaf Al-Ahmad Al-Sabah.