Fiica preşedintelui, secretar general al OTPD-L

Elena Băsescu este noul secretar general al organizaţiei de tineret a PD-L. Fiica preşedintelui a obţinut 377 de voturi “pentru” şi doar 6 împotrivă. În schimb, cei doi contracandidaţi ai ei au obţinut, împreună, doar şase voturi: Cătălin Cosmin Petruţ a obţinut 4 voturi pentru şi 379 împotrivă, iar Bogdan Boza, doar 2 voturi pentru şi 381 împotrivă. Alegerile nu au fost ferite de controverse. Cel care era considerat principalul contracandidat al Elenei Băsescu, Bogdan Boza, a declarat, în repetate rînduri, că şefii partidului ar fi făcut presiuni asupra sa, pentru a renunţa la candidatură, în favoarea fiicei preşedintelui. Sîmbătă, tinerii democrat-liberali au ales-o, cu unanimitate pe Monica Ridzi în funcţia de preşedinte OTPD-L. Cum Monica Ridzi este europarlamentar, este de aşteptat ca secretarul general al formaţiunii să fie de fapt conducătorul organizaţieid e tineret.

Boc susţine că UDMR poate fi partenerul PD-L dacă respectă Constituţia

Preşedintele PD-L, Emil Boc, a declarat, ieri, că UDMR poate fi partener al democrat-liberalilor, însă numai dacă respectă Constituţia şi fără “pretenţia” de a negocia vreun articol din Constituţie. Boc a declarat că PNL participă la “umilirea” românilor prin complicitatea de a participa la guvernare cu UDMR, formaţiune care a recunoscut independenţa Kosovo. La rîndul său, prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a afirmat, tot ieri, că actualul Cabinet nu mai trebuie să rămînă la guvernare.

Dănuţ Pop, ales preşedinte al PER

Dănuţ Pop a fost ales, sîmbătă, la Congresul Partidului Ecologist Român (PER), în funcţia de preşedinte al formaţiunii, el fiind pînă în prezent preşedinte interimar. După confirmarea sa în funcţie, Pop a făcut un apel la unitatea partidului, care în opinia acestuia trebuie să treacă peste dezbinările din trecut şi, \"fără patimi\", să treacă la treabă. La Congresul PER a fost prezent şi preşedintele de onoare al PSD, fostul şef al statului Ion Iliescu, care a susţinut un discurs.

CNS cere APCE numirea unui raportor pentru Ţinutul Secuiesc

Consiliul Naţional Secuiesc a adoptat, sîmbătă, la Sfîntu Gheorghe, o hotărîre prin care cere Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) numirea unui raportor pentru evaluarea stării generale şi a voinţei de autonomie a comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc, iar pe baza acestui raport să adopte o hotărîre privind autonomia Ţinutului. CNS mai solicită ca APCE să ia în considerare aplicarea prevederilor hotărîrii 508/1996 privind Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, în cazul în care România nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate. CNS a hotărît ca memorandumul întocmit pentru fundamentarea acestei cereri să fie înaintat membrilor APCE de către Comisia Permanentă a Consiliului.

Băsescu despre cererea CNS: “Este o încercare de incitare, de încingere a spiritelor”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, referitor la solicitarea CNS privind autonomia Ţinutului Secuiesc, că aceasta nu este decît \"o încercare de incitare, de încingere a spiritelor\". Potrivit acestuia, \"a vorbi în cadru neconstituţional, a face solicitări neconstituţionale într-un astfel de moment nu face decît să arate că cei care fac astfel de declaraţii au orice dorinţă, numai aceea de bună înţelegere în România nu\": \"Se pare că aceşti domni încă de află în Kirghistan, nu au aflat că România a intrat în UE şi şi-a îndeplinit toate standardele\". Băsescu a mai declarat că nu crede în existenţa unei declaraţii a Guvernului Ungariei, potrivit căreia acesta ar sprijini autonomia secuilor, dar dacă există \"va primi o ripostă pe măsură\".

Tokes: “Autonomia cerută de maghiari reprezintă o problemă internă a României”

Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, Laszlo Tokes, a declarat, sîmbătă, la şedinţa Consiliului Naţional Secuiesc, că autonomia cerută de comunitatea maghiară reprezintă, în primul rînd, o problemă internă a României. Tokes a spus că ar trebui să se formeze o masă rotundă reprezentativă între români şi maghiari şi să se ajungă la o înţelegere privind statutul comunităţii maghiare, respectiv al Ţinutului Secuiesc. Tokes a subliniat, totodată, că pentru el declararea independenţei provinciei Kosovo are mesajul că, cel puţin în mod indirect, au fost recunoscute drepturile colective ale minorităţilor.