Scrisoare a unui europarlamentar PSD către ministrul Adomniţei

Europarlamentarul PSD Mihaela Popa a remis ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, o scrisoare oficială prin care solicită creşterea gradului de educare a tinerilor prin sport, ca o măsură de combatere a modului sedentar de viaţă care afectează din ce în ce mai mulţi copii din spaţiul comunitar. În scrisoarea oficială, europarlamentarul arată că, potrivit datelor statistice, un sfert dintre copiii UE duc o viaţă sedentară şi au o alimentaţie alimentaţia nesănătoasă, care îi predispune la un risc crescut de îmbolnăvire de hipertensiune şi diabet. “În contextul creşterii îngrijorătoare a numărului de copii obezi la nivel european, Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2007, la Strasbourg, cu o largă majoritate de voturi, raportul elaborat de către europarlamentarul Pal Schmitt, privind rolul sportului în educaţie. Prin adoptarea acestui raport s-a stabilit obligativitatea introducerii a cel puţin trei ore de sport pe săptămînă în programele educaţionale, în ciclul primar şi secundar, iar la nivel academic, un grad mai mare de integrare între sport şi cursurile obişnuite”, susţine Mihaela Popa. În finalul scrisorii, europarlamentarul îi cere ministrului ca, în contextul prezentării spre dezbatere publică a pachetului de legi privind educaţia, să dispună transpunerea în legislaţia naţională a obligativităţii a minim trei ore de educaţie fizică pe săptămînă în şcoli, asigurarea participării la programele de educaţie fizică a persoanelor defavorizate, precum şi creşterea numărului de săli de sport şi îmbunătăţirea bazei materiale a acestora.

Tăriceanu: “România susţine proiectul antirachetă, dar fără ostilizarea Rusiei“

Premierul Tăriceanu s-a întîlnit ieri cu omologul său ceh Mirek Topolanek, iar după întîlnire a declarat că “România susţine extinderea proiectului de construire a unui scut antirachetă, dar fără ostilizarea Rusiei, care trebuie să înţeleagă că poate fi un partener al UE şi NATO în aplicarea unor astfel de măsuri globale de protecţie”. Premierul a arătat că ţara noastră, ca flanc sud-estic al NATO, este preocupată de riscurile care pot apărea din zone situate în afara Alianţei Nord-Atlantice. Washingtonul participă la negocieri cu Praga şi Varşovia pe tema amplasării unei staţii-radar pe teritoriul ceh şi a 10 interceptoare de rachetă în Polonia, menite să contracareze potenţiale atacuri cu rachetă din partea unor state precum Iranul. Iniţiativa americană a provocat nemulţumirea Rusiei, care consideră că scutul antirachetă reprezintă o ameninţare la adresa sa. Premierul Mirek Topolanek a declarat, săptămîna trecută, că este convins că scutul antirachetă construit de SUA va deveni parte a sistemului NATO şi a afirmat că speră ca o decizie în acest sens să fie luată la summitul Alianţei din România.

Meleşcanu se întîlneşte cu Frattini

Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, va participa vineri la Ljubliana, la întîlnirea miniştrilor de Justiţie din UE, avînd programată o întrevedere cu comisarul Franco Frattini, pe tema stadiului îndeplinirii obligaţiilor asumate de România în domeniul Justiţiei. El anunţă că merge la Ljubliana cu \"un mesaj foarte clar\": \"El constă într-un mic raport pe care l-au pregătit specialiştii din minister în legătură cu măsurile pe care le-am luat pentru îndeplinirea obligaţiilor pe care ni le-am asumat cu ocazia aderării\". La sfîrşitul lunii ianuarie, Comisia Europeană urmează să prezinte un raport preliminar privind Justiţia în România.

Marko Bela spune că nu mai are de ce să fie anchetat

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat ieri că, în opinia sa, magistraţii nu mai au motive să îl audieze în dosarul drepturilor de autor încasate în avans, deoarece de la începerea anchetei a scris trei cărţi. Onorariile literare ale vicepremierului Marko Bela au constituit subiectul unei anchete a DNA, întrucît acesta a declarat venituri mai mari în calitate de scriitor decît ca politician. Marko Bela a mai spus că Uniunea are capacitatea să medieze şi să dezamorseze \"unele conflicte dintre celelalte partide\", dar pînă acum nu i-a propus premierului Tăriceanu varianta unui schimb de portofolii cu PNL pentru rezolvarea crizei de la Justiţie. El arată că \"un schimb de ministere e o variantă care poate fi luată în calcul şi care s-a mai practicat şi în trecut între partidele aflate la guvernare\", atunci cînd au existat probleme privind persoanele nominalizate să ocupe o funcţie de ministru.