Peninsula Coreea - Discuţii militare

Cele două state coreene au început, vineri, o nouă sesiune de discuţii militare, la o zi după ce Phenianul a efectuat o nouă serie de tiruri de rachete. Întîlnirea de o zi din satul de frontieră Panmunjom fusese decisă la 8 mai, la sfîrşitul unei runde anterioare de negocieri de acelaşi gen, vizînd calmarea tensiunilor. Coreea de Nord a lansat, joi, două rachete cu rază scurtă de acţiune în largul coastelor sale din Marea Galbenă, la două săptămîni după alte teste similare. Dispozitivele au căzut în apele nord-coreene, potrivit armatei Phenianului, care a descris testele drept exerciţii de rutină. Noile teste intervin în contextul în care negocierile multipartite pentru dezarmarea Coreei de Nord bat pasul pe loc după ce au fost relansate de acordul semnat la Beijing, la 13 februarie. Testele au fost interpretate de analişti ca un semn de iritare din partea regimului lui Kim Jong-il la adresa SUA şi Chinei, în faţa întîrzierilor înregistrate în aceste discuţii. Înainte de a renunţa la armele nucleare, Phenianul cere soluţionarea unui diferend legat de 25 de milioane de dolari ai săi, îngheţaţi la o bancă din Macao. Fondurile, blocate în urma acuzaţiilor SUA de spălare de bani, au fost eliberate, dar transferul lor efectiv spre Coreea de Nord întîmpină dificultăţi de ordin tehnic.

Grecia – Atentate

Şapte atentate minore cu dispozitive capcană artizanale au fost comise, în noaptea de joi spre vineri, împotriva unor obiective germane la Atena şi Salonic, provocînd pagube materiale. Anchetatorii avansează ipoteza că atentatele, comise probabil de mişcările anarhiste din Grecia, au legătură cu summit-ul G8. La Atena, atentatele comise cu dispozitive incendiare rudimentare au vizat un vehicul al unei şcoli private germane şi două filiale locale Opel şi Mercedes. La Salonic, al doilea oraş ca mărime din Grecia, şase autoturisme au fost avariate în faţa a două reprezentanţe Mercedes. Dispozitivele au vizat, de asemenea, un magazin de electrocasnice şi un supermarket german, provocînd pagube materiale. Aceste tipuri de atentate sînt frecvente în Grecia, comise de mici grupări anarhiste de extremă stînga. Ultimul astfel de atac a fost comis la 31 mai, cînd o maşină diplomatică sîrbă a fost incendiată la Salonic.

Spania - Liderul Batasuna, arestat

Poliţia spaniolă l-a arestat pe Arnaldo Otegi, liderul formaţiunii Batasuna, aripa politică a organizaţiei separatiste basce ETA. Curtea Supremă de Justiţie a ordonat arestarea sa sub acuzaţia de instigare la terorism în 2003, în momentul comemorării decesului unui rebel ETA. Arestarea liderului separatist intervine la trei zile după ce ETA a anunţat reluarea activităţilor armate.

Irak – Atac

Vineri, mai multe persoane înarmate au luat cu asalt locuinţa unui ofiţer de poliţie de rang înalt din provincia irakiană Diyala, provocînd moartea a 14 persoane, printre care şi soţia acestuia şi răpindu-i pe cei patru copii ai săi. Potrivit surselor, printre victime se află cei doi fraţi ai colonelului Ali Delyan Ahmed, comandantul poliţiei din Baaquba, din nordul Bagdadului. Este incert dacă Ahmed se afla acasă în momentul atacului.

China – Inundaţii devastatoare

Ploile torenţiale şi inundaţiile au provocat moartea a cel puţin şase persoane în sudul Chinei şi în Taiwan, au doborît linii de înaltă tensiune, au distrus terenuri agricole şi au determinat autorităţile să evacueze 158.000 de persoane. O serie de furtuni au afectat, săptămîna aceasta, sudul Chinei, iar inundaţiile provocate de ploile torenţiale afectează largi porţiuni din provinciile Hunan, Guangdong, Guangxi, Guizhou şi Fujian. China este afectată adesea de inundaţii şi de secetă, de multe ori ambele fenomene apărînd simultan, în regiuni diferite ale ţării. În sud, sezonul taifunurilor abia a început.

SUA – Legea imigraţiei amînată

Proiectul de lege privind imigraţia a fost retras de pe agenda Senatului american. Senatorii au refuzat, prin vot, să introducă pe ordinea de zi propunerea legislativă. Aceasta prevedea sporirea securităţii graniţelor, însă oferea, în acelaşi timp, o cale de obţinere a cetăţeniei pentru cei 12 milioane de imigranţi ilegali care trăiesc în SUA. După două săptămîni de dezbateri, senatorii nu au ajuns la consens în ceea ce priveşte discutarea acestui proiect de lege. Liderii partidelor din Senat au declarat că vor continua negocierile pentru a readuce în dezbatere legea. Decizia Senatului reprezintă o lovitură pentru planurile preşedintelui Bush de a schimba condiţiile de imigrare, înainte de încheierea mandatului.