Coreea de Sud - Incendiu mortal

Cel puţin nouă muncitori calndestini au murit, iar alţi 18 au fost răniţi într-un incendiu izbucnit ieri dimineaţă, într-o clădire a serviciilor de imigraţie din portul Yeosu, din sudul Coreei de Sud. Printre victime se numără cinci chinezi şi un uzbek. Naţionalitatea celorlalţi trei muncitori ucişi nu este cunoscută, deocamdată. Nu se cunosc cauzele incendiului, dar poliţia ia în considerare posibilitatea unui act criminal.

Suedia - Probleme nucleare

Guvernul suedez a cerut Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică să verifice măsurile de siguranţă la o centrală nucleară unde în ultimele opt luni au avut loc mai multe incidente. Uzina nucleară de la Forsmark, în estul Suediei, a stîrnit îngrijorarea autorităţilor după o serie de accidente inexplicabile. În luna iulie a anului trecut, unul dintre reactoare s-a oprit automat din cauza unei defecţiuni, iar în ultimele luni au avut loc mai multe avarii la instalaţiile de siguranţă. În Suedia sînt zece reactoare care produc jumătate din necesarul de energie electrică al ţării. Cu toate acestea, problema energiei atomice este foarte controversată în Suedia: în urmă cu 27 de ani, suedezii au votat într-un referendum pentru renunţarea treptată la centralele nucleare. De atunci, doar două reactoare au fost închise complet.

Japonia - Protest antiamerican în Okinawa

Sute de japonezi au protestat la intrarea în baza militară americană Kadena, de pe insula Okinawa, faţă de sosirea în zonă a unor avioane de luptă F-22. Este pentru prima dată cînd aceste aparate, intrate în dotarea armatei Statelor Unite în 2005, sînt desfăşurate în afara ţării. Demonstraţia a fost paşnică şi nu s-au înregistrat arestări. Avioanele de luptă F22, cele mai noi şi mai scumpe din dotarea aviaţiei militare a Statelor Unite, ar fi trebuit să ajungă sîmbătă în Okinawa, însă din cauza vremii, aterizarea a fost reprogramată pentru ieri. În prezent, 50.000 de soldaţi americani se află în Japonia, iar cei mai mulţi sînt pe insula Okinawa.

Israel - Mobilizare a poliţiei la Ierusalim

Circa 2.000 de poliţişti israelieni au fost mobilizaţi ieri, la Ierusalim, pentru prevenirea unor eventuale manifestaţii împotriva controversatelor lucrări de pe Esplanada Moscheilor. Vineri, 20 de palestinieni şi 15 poliţişti israelieni au fost răniţi în confruntările izbucnite pe Esplanadă, după ce poliţia a încercat să disperseze o manifestaţie lansată de liderii religioşi palestinieni. Poliţia israeliană a menţinut şi barajele rutiere din jurul Ierusalimului, pentru a-i împiedica pe palestinienii din Cisiordania să pătrundă în Ierusalimul de Est. Israelul a început, marţi, lucrări arheologice în zona de acces către Esplanada Moscheilor, înaintea amplasării unei noi rampe de acces. Organismul pentru protecţia bunurilor religioase musulmane, Waqf, consideră că lucrările pun în pericol fundaţia esplanadei, dar autorităţile israeliene au anunţat că vor continua lucrările, în pofida protestelor lumii arabe musulmane.

Turkmenistan - Alegeri prezidenţiale

Alegătorii din Turkmenistan au fost chemaţi la urne, duminică, pentru alegerea şefului statului, într-un scrutin în care victoria preşedintelui interimar Gurbanguli Berdimuhamedov pare a fi sigură, după moartea lui Sapamurat Niazov. În cursă mai sînt înscrişi cinci candidaţi, care încearcă să obţină un mandat de cinci ani şi să ocupe funcţia preşedintelui pe viaţă decedat la 21 decembrie 2006, după mai mult de 20 de ani de control absolut asupra Turkmenistanului, devenit una dintre ţările cu cele mai represive regimuri din lume. Victoria lui Berdimuhamedov, considerat de demnitarii locali drept un demn succesor al lui Turkmenbachi, în traducere, şeful tuturor turcmenilor, este aproape sigură. El a sugerat deja că intenţionează să aplice o serie de reforme, pentru a reduce excesele regimului, însă nici el, nici alţi candidaţi, toţi membri ai singurului partid legal, Partidul Democratic, nu au făcut nicio referire la deţinuţii politici sau opoziţia în exil.

Rusia - Interdicţie de intrare

Autorităţile ruse i-au interzis accesul pe teritoriul Rusiei deputatului ucrainean Petro Porosenko, unul dintre apropiaţii preşedintelui Viktor Iuşcenko, măsura fiind prezentată de Moscova drept un răspuns faţă de practicile similare ale Kievului faţă de cetăţenii ruşi. Vicepreşedintele Dumei de Stat ruse, Camera Inferioară a Parlamentului, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, deputatul naţionalist Konstantin Zatulin, jurnalistul Mihail Leontiev şi politologul Gleb Pavlovski se numără printre personalităţile ruse incluse în "lista neagră" ucraineană. Relaţiile dintre Kiev şi Moscova s-au deteriorat după Revoluţia Portocalie de la sfîrşitul anului 2004, în urma căreia pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a devenit preşedinte al Ucrainei, însă par să revină la normal după numirea unui prorus în funcţia de prim-ministru, în august 2006.

Bosnia-Herţegovina - Operaţiune NATO

Sîmbătă, foţele Alianţei Nord-Atlantice au efectuat o operaţiune la Pale, în apropiere de Sarajevo, împotriva reţelei de sprijin a fostului lider al sîrbilor bosniaci, Radovan Karadzic, acuzat de genocid de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Forţele NATO au percheziţionat casa lui Radomir Kojic de la Pale, fost cartier general al sîrbilor bosniaci în timpul războiului din 1992 - 1995, aflat la circa 20 de kilometri de Sarajevo. Operaţiunea a avut drept scop strîngerea de informaţii despre reţelele care îi permit lui Karadzic să se ascundă în continuare.

Portugalia - Referendum privind legalizarea avortului

Portughezii au votat, duminică, în cadrul unui referendum, în mare parte pentru legalizarea avortului, decizie ce ar putea aduce o ţară în proporţie covîrşitoare catolică cu un pas mai aproape de restul ţărilor europene. Sondajele de opinie au arătat că cea mai mare parte din votanţi sprijină ideea legalizării avortului în primele zece săptămîni de sarcină. Prezenţa la urne a fost foarte slabă. Dacă va fi mai mică de 50%, votul va fi declarat nevalid, aşa cum s-a întîmplat la un referendum similar din 1998, cînd doar 32% din electorat a mers la vot. Portugalia, o ţară cu zece milioane de locuitori, se află printre puţinele ţări europene, alături de Irlanda şi Polonia, care încă mai consideră avortul ilegal. Legea permite ca sarcinile să fie întrerupte doar în caz de viol, de foetus cu malformaţii sau dacă sănătatea femeii ar avea de suferit de pe urma naşterii.